Blochează protecția solară absorbtia de vitamina D la copii? Ce trebuie să știe părinții - sfatul medicului
Blochează protecția solară absorbtia de vitamina D la copii? Ce trebuie să știe părinții - sfatul medicului
În jurul protecției solare circulă un mit persistent: dacă aplicăm cremă cu SPF copilului, pielea nu va mai produce suficientă vitamina D. De aici apare uneori tentația de a lăsa copilul neprotejat la soare „măcar câteva minute”.
Deci, blochează protecția solară absorbtia de vitamina D la copii? Ce trebuie să știe părinții? Iata ce trebuie stiut - sfatul medicilor
Blochează protecția solară absorbtia de vitamina D la copii? Ce trebuie să știe părinții
În jurul protecției solare circulă un mit persistent: dacă aplicăm cremă cu SPF copilului, pielea nu va mai produce suficientă vitamina D. De aici apare uneori tentația de a lăsa copilul neprotejat la soare „măcar câteva minute”.
Realitatea este mai nuanțată: produsele cu SPF pot reduce cantitatea de radiații UVB care ajunge la piele și, implicit, sinteza cutanată a vitaminei D. Dar protecția solară nu „blochează absorbția” vitaminei D din alimente sau suplimente și, în condițiile obișnuite de utilizare, nu oprește complet producerea ei în piele.
În cazul copiilor, specialiștii nu recomandă renunțarea la protecția solară pentru a crește nivelul vitaminei D.
Mai întâi, o precizare importantă: nu este vorba despre „absorbție”
Vitamina D provenită din alimente sau suplimente este absorbită la nivel intestinal. Crema de protecție solară nu interferează cu acest proces.
Soarele contribuie printr-un mecanism diferit: radiațiile UVB declanșează în piele transformarea unei substanțe numite 7-dehidrocolesterol în previtamina D3, care va fi ulterior transformată de organism în forma utilizabilă a vitaminei D.
Prin urmare, întrebarea corectă este: poate crema cu SPF să reducă sinteza vitaminei D în piele?
Răspunsul scurt este: teoretic, da; în viața reală, rareori o blochează complet.
Ce arată cercetările
În condiții de laborator, atunci când crema este aplicată uniform, în cantitatea corectă și pe întreaga suprafață expusă, filtrele solare pot reduce semnificativ cantitatea de UVB care ajunge la piele.
În viața de zi cu zi, însă, oamenii aplică frecvent o cantitate mai mică decât cea recomandată, omit anumite zone și nu reaplică produsul suficient de des. În plus, hainele, umbra, anotimpul, ora, latitudinea, pigmentarea pielii și timpul petrecut afară influențează nivelul vitaminei D.
O analiză publicată în British Journal of Dermatology, care a inclus 76 de studii, a constatat că experimentele de laborator indică o reducere a sintezei vitaminei D, dar studiile realizate în condiții obișnuite nu au demonstrat că folosirea zilnică a produselor cu SPF moderat produce deficit de vitamina D. Autorii au precizat însă că existau puține date privind utilizarea produselor cu SPF foarte ridicat. Studiul poate fi consultat în PubMed.
O cercetare randomizată mai nouă, Sun-D Trial, publicată în 2025, a adus o nuanță importantă. Adulții care au aplicat zilnic SPF 50+ timp de aproximativ un an au avut, în medie, niveluri ceva mai mici de 25-hidroxivitamină D decât cei care au folosit crema la propria alegere. Cercetătorii nu au recomandat renunțarea la SPF, ci evaluarea aportului de vitamina D în cazul persoanelor care folosesc riguros protecție cu factor ridicat. Studiul a fost efectuat pe adulți, astfel încât rezultatele sale nu pot fi transferate automat copiilor.
Concluzia corectă nu este, așadar, că SPF-ul „nu influențează deloc” vitamina D, dar nici că acesta provoacă inevitabil deficit. Poate reduce sinteza cutanată, mai ales dacă este aplicat riguros și constant, însă nu justifică expunerea intenționată și neprotejată a copilului la radiații UV.
De ce copiii nu trebuie lăsați neprotejați „pentru vitamina D”
Pielea copilului este mai vulnerabilă la efectele radiațiilor ultraviolete, iar leziunile produse de soare se acumulează de-a lungul vieții.
Organizația Mondială a Sănătății avertizează că „expunerea excesivă la soare în copilărie și adolescență contribuie la apariția cancerului de piele mai târziu în viață” și recomandă protecție atunci când indicele UV ajunge la 3 sau îl depășește. Organizația Mondială a Sănătății
Nu există o „doză sigură de bronz”, iar arsura solară nu este un pas necesar pentru producerea vitaminei D. Mai mult timp petrecut la soare nu înseamnă că organismul va produce la nesfârșit mai multă vitamina D, dar înseamnă o doză mai mare de radiații și mai multe leziuni cutanate.
OMS formulează foarte clar principiul: „Nu ieșiți la soare doar pentru a obține vitamina D.” Protecția încetinește sinteza, dar nu o oprește neapărat, iar un eventual deficit poate fi corectat medical fără expunerea copilului la riscul asociat radiațiilor UV.
Ce facem în cazul bebelușilor
Pentru bebelușii sub 6 luni, expunerea directă la soare trebuie evitată pe cât posibil. Sunt preferate:
🔹 umbra;
🔹 hainele ușoare care acoperă pielea;
🔹 pălăria cu boruri;
🔹 copertina căruciorului, fără acoperirea completă a acestuia cu o pătură;
🔹 evitarea orelor cu radiație intensă.
Dacă umbra și hainele nu protejează complet copilul, se poate aplica o cantitate mică de produs solar pe zonele rămase expuse, conform recomandărilor pediatrice și instrucțiunilor produsului.
National Institutes of Health citează recomandarea Academiei Americane de Pediatrie: sugarii sub 6 luni trebuie feriți de soarele direct, iar atunci când expunerea nu poate fi evitată, protecția se completează cu haine, pălărie și cremă pe suprafețele mici rămase descoperite.
Cum protejăm copiii mai mari
Protecția solară nu înseamnă numai aplicarea unei creme. OMS recomandă în primul rând umbra și îmbrăcămintea, iar produsul cu SPF se aplică pe pielea care nu poate fi acoperită.
Pentru copii sunt indicate:
un produs cu spectru larg, care protejează împotriva UVA și UVB;
minimum SPF 30;
aplicarea unei cantități suficiente;
reaplicarea la aproximativ două ore și după înot, transpirație abundentă sau ștergerea cu prosopul;
pălărie, haine protectoare și ochelari de soare;
evitarea expunerii prelungite în intervalele cu indice UV ridicat.
Crema nu trebuie folosită ca metodă de prelungire a timpului petrecut la soare. „Protecția este obținută cel mai bine prin căutarea umbrei și purtarea hainelor”, subliniază Organizația Mondială a Sănătății.
De unde își ia copilul vitamina D
Vitamina D poate proveni din:
✅ sinteza realizată în piele;
✅ alimente, precum peștele gras, gălbenușul și produsele fortificate;
✅ formulă de lapte fortificată;
✅ suplimente administrate la recomandarea medicului.
Laptele matern este alimentul ideal pentru sugar, însă în mod obișnuit nu furnizează singur cantitatea de vitamina D recomandată. NIH și Academia Americană de Pediatrie recomandă, în general, 400 UI pe zi pentru sugarii alăptați exclusiv sau parțial, începând din primele zile de viață. Pentru copiii mai mari, necesarul de referință este frecvent de 600 UI pe zi, dar recomandarea concretă trebuie adaptată de pediatru în funcție de vârstă, alimentație, anotimp și factorii individuali de risc.
Dozele nu trebuie mărite după ureche. Vitamina D este liposolubilă, se poate acumula în organism, iar suplimentarea excesivă poate provoca hipercalcemie și afectare renală.
Ce copii prezintă un risc mai mare de deficit
Medicul poate considera necesară o evaluare individuală dacă este vorba despre:
🔹 sugari alăptați care nu primesc suplimentul recomandat;
🔹 copii cu pielea mai închisă la culoare;
🔹 copii care petrec foarte puțin timp afară sau poartă îmbrăcăminte care acoperă aproape complet pielea;
🔹 alimentație săracă în vitamina D;
🔹 obezitate;
🔹 boală celiacă, fibroză chistică, boala Crohn sau alte probleme de absorbție;
🔹 afecțiuni hepatice ori renale;
🔹 tratamente care pot modifica metabolismul vitaminei D.
Analiza relevantă pentru evaluarea rezervelor organismului este 25-hidroxivitamina D – 25(OH)D. Testarea nu este obligatorie pentru fiecare copil sănătos, ci se decide împreună cu medicul atunci când există factori de risc sau semne sugestive.
Mit versus realitate
Mit: SPF 50 oprește complet vitamina D.
Realitate: poate reduce sinteza cutanată, dar utilizarea obișnuită nu formează o barieră perfectă.
Mit: Copilul trebuie lăsat zilnic fără protecție pentru a produce vitamina D.
Realitate: organizațiile pediatrice nu recomandă expunerea intenționată și neprotejată. Aportul poate fi asigurat prin alimentație și, când este necesar, suplimentare.
Mit: Dacă folosim cremă solară, vitamina D din mâncare sau picături nu se mai absoarbe.
Realitate: crema acționează la suprafața pielii și nu influențează absorbția intestinală.
Mit: Câteva arsuri solare în copilărie nu contează.
Realitate: leziunile provocate de radiațiile UV sunt cumulative, iar expunerea excesivă din copilărie contribuie la riscul de cancer cutanat la maturitate.
Concluzie
Protecția solară poate diminua într-o anumită măsură sinteza vitaminei D în piele, mai ales atunci când un produs cu SPF ridicat este folosit riguros. Dar dovezile nu susțin renunțarea la protecție și nici expunerea intenționată a copilului la soare.
Pentru copii, balanța este clară: protejăm pielea de radiațiile UV și asigurăm necesarul de vitamina D prin alimentație, suplimentarea recomandată de pediatru și evaluarea individuală a factorilor de risc.
Despre protectia solara, mai cititi:
Cum sa iti faci propria crema de protectie solara
Este bine sa mergem la mare cu un bebelus?
Schimbati-va anual lotiunea de plaja pentru a diminua riscul de cancer!
Creme de protectie solara pentru copii recomandate de mamicile Desprecopii
autor: redactor Milena Sadova, redactor Desprecopii - Toate drepturile rezervate Desprecopii.com (c) 2026
realizat cu sfaturile Dr. M. van den Akker - medic dermatolog Haga, Olanda.
Ce sentimente ti-a produs acest articol?
Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!
Scrie un comentariu
Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII