Sistemul imunitar la copii și adolescenți: Cum prevenim și gestionăm afecțiunile sezonului rece? Sfatul specialiștilor!

De ce sunt copiii și adolescenții mai predispuși la viroze în sezonul rece?

Dr. Roxana Hristianovici a explicat diferențele esențiale dintre copilul mic și adolescent. În primii ani de colectivitate, sistemul imunitar al copiilor este încă „în formare”, iar răcelile frecvente fac parte din procesul normal de maturizare imunologică. Nu este neobișnuit ca un copil mic să aibă chiar și 8-10 episoade de răceală într-un an, mai ales între lunile octombrie și martie.

La adolescenți, însă, lucrurile se complică din alte motive: somn insuficient, mese dezechilibrate, stres școlar, mult timp petrecut în fața ecranelor și mai puțină mișcare în aer liber. Toate acestea pot slăbi capacitatea organismului de a face față infecțiilor, chiar dacă imunitatea ar trebui, teoretic, să fie deja „antrenată”.

Când este normal să răcească des un copil și când ar trebui să investigăm imunitatea?

Un mesaj extrem de liniștitor pentru părinți a fost acela că răcelile frecvente nu înseamnă automat imunitate scăzută. Atât timp cât episoadele sunt ușoare, se vindecă fără complicații și există perioade de pauză între ele, vorbim despre un proces normal.

Semnalele de alarmă apar atunci când fiecare viroză se complică, când sunt necesare antibiotice repetate, internări frecvente sau când copilul nu apucă să se refacă între episoade. În aceste situații, consultul medical și evaluările suplimentare sunt absolut justificate, spune dna Dr. Roxana Hristianovici.

Ce legătură există între intestin și imunitatea copiilor?

Unul dintre cele mai importante puncte ale webinarului a fost legătura dintre microbiom și imunitate. O mare parte din apărarea organismului nu se află doar la nivelul nasului și gâtului, ci în intestin. Alimentația, dar și medicamentele, în special antibioticele, pot influența profund acest echilibru delicat.

Distrugerea bacteriilor „bune” lasă organismul vulnerabil, iar refacerea microbiomului devine esențială, mai ales după tratamente antibiotice. De aceea, produsele probiotice bine alese, adaptate vârstei și nevoilor copilului, pot avea un rol de sprijin real. În discuție au fost menționate, ca exemplu, perlele probiotice cu gust de ciocolată, ușor de acceptat de copii și adolescenți, integrate firesc în rutina zilnică, fără presiune sau promisiuni nerealiste.

Imunitatea nu se construiește cu un produs minune, ci cu pași mici, făcuți consecvent, zi de zi.

Cât timp este normal să persiste tusea după o viroză respiratorie?

Una dintre întrebările frecvente din comunitate a fost legată de tusea reziduală. Dr. Roxana Hristianovici a explicat că aceasta poate dura chiar și până la 4-6 săptămâni după o viroză, atâta timp cât nu afectează somnul copilului și nu îi alterează starea generală. Tusea rară, nechinuitoare, face parte din procesul de vindecare și nu este un motiv de panică.

Trimitem copilul în colectivitate imediat ce nu mai are febră?

Regula de bază rămâne ca cel mic să fie afebril cel puțin 24 de ore, fără tratament antitermic. Chiar dacă secrețiile nazale persistă, riscul de transmitere este mult mai mic. Totuși, din punct de vedere al refacerii imunității, încă una-două zile de stat acasă pot face diferența pentru copil.

Cum influențează stresul și somnul imunitatea copiilor?

Stresul a fost numit fără echivoc unul dintre cei mai puternici factori care afectează imunitatea, atât la copii, cât și la adolescenți. Un copil care nu se simte bine într-un anumit mediu, care nu are o rutină predictibilă sau nu doarme suficient, va fi mai vulnerabil în fața bolilor.

Rutina zilnică, orele regulate de masă, somnul de calitate și limitarea ecranelor seara sunt mult mai valoroase decât orice „soluție rapidă” pentru imunitate.

Ce rol joacă alimentația și microbiomul în prevenția virozelor?

Andreea Stănișor a adus în discuție perspectiva nutrițională și a subliniat că imunitatea este rezultatul unui stil de viață echilibrat. Microbiomul intestinal poate fi influențat rapid prin alimentație, iar diversitatea este cheia.

Un reper simplu și ușor de reținut este regula celor 30 de plante diferite pe săptămână: legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci, semințe, ierburi și condimente. Fibrele hrănesc bacteriile bune, iar acestea, la rândul lor, susțin imunitatea.

Suplimentele probiotice pot fi un ajutor real, mai ales în perioadele solicitante sau atunci când alimentația este dezechilibrată, dar ele funcționează cel mai bine atunci când sunt susținute de obiceiuri alimentare corecte.

Gustări și mese potrivite pentru copiii răciți

Atunci când pofta de mâncare este scăzută, accentul cade pe alimentele acceptate de copil, preparate cald, cu ingrediente simple și nutritive. Supele cremă, budincile cu fructe, semințe și lactate, mâncarea gătită acasă și hidratarea adecvată sunt pași mici, dar importanți, în procesul de refacere.

O seară plină de informații și premii pentru părinții din comunitate

Webinarul a fost presărat cu sesiuni active de întrebări din partea comunității și cu mult entuziasm în jurul tombolei cu premii oferite de Bactology! O tombolă generoasă cu 3 premii foarte utile.

Mulțumim invitatelor, Dr. Roxana Hristianovici, medic specialist pediatru, și Andreea Stănișor, diet coach & trainer pentru claritate și empatie, moderatorului pentru echilibrul discuției, sponsorului Bactology și tuturor părinților care au fost alături de noi live, au pus întrebări și au contribuit la o conversație atât de necesară.

Rămâneți aproape de Desprecopii, urmăriți paginile noastre pentru viitoarele webinarii și nu uitați: imunitatea se construiește cu informație corectă, răbdare și grijă constantă pentru echilibrul copilului.

Înregistrarea completă a webinarului poate fi accesată aici >>

autor: Toate drepturile rezervate Desprecopii.com (c) 2026

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️