Trendul măsurării tensiunii acasă în România

În România, hipertensiunea arterială este una dintre cele mai răspândite afecțiuni cardiovasculare. Conform datelor publicate de Societatea Română de Hipertensiune, aproape jumătate dintre adulții români suferă de hipertensiune, iar o mare parte dintre ei nu sunt conștienți de acest lucru.

În paralel, automonitorizarea tensiunii arteriale a devenit un obicei frecvent, în special după pandemie, când vizitele la medic au fost limitate. Farmaciile și magazinele online raportează o creștere constantă a vânzărilor de tensiometre digitale pentru uz casnic. Practic, a devenit „la modă” să îți iei tensiunea acasă.

Doar că moda, fără informație corectă, poate deveni risc.

Ce se întâmplă când tensiometrul nu mai este precis?

Un studiu internațional citat frecvent în literatura medicală arată că până la 70% dintre tensiometrele testate în afara controlului clinic prezentau abateri, iar aproximativ 30% aveau erori de peste 10 mmHg. În traducere liberă, diferența dintre „stai liniștit” și „mergeți urgent la spital”.

Problema este că aparatele digitale NU rămân precise la infinit. Senzorii se uzează, componentele electronice „derapează” în timp, tuburile pot pierde presiune, iar șocurile mecanice – o simplă cădere de pe noptieră – pot afecta acuratețea.

Rezultatul? Poți ajunge la camera de gardă convins că ai o criză hipertensivă, iar la spital tensiunea să fie aproape normală. Sau, mai grav, invers: acasă valorile par acceptabile, dar în realitate tensiunea este periculos de mare.

De ce recalibrarea tensiometrelor la maximum 2 ani este esențială?

Puțini utilizatori știu că tensiometrele automate TREBUIE recalibrate periodic, de regulă la cel mult doi ani, conform instrucțiunilor producătorului. Recalibrarea presupune testarea și ajustarea aparatului pentru a verifica dacă valorile afișate corespund presiunii reale.

Această verificare se face, de obicei, prin trimiterea dispozitivului la producător sau la un centru autorizat. În unele cazuri, costul recalibrării se apropie de prețul unui aparat nou, motiv pentru care mulți specialiști recomandă înlocuirea tensiometrului la fiecare 2–3 ani.

Ignorarea acestui detaliu poate duce la decizii medicale greșite.

Este important de înțeles că în cabinet, medicii folosesc echipamente profesionale, verificate și calibrate periodic conform standardelor medicale, diferite de dispozitivele comerciale pentru uz casnic. Aparatele din clinici sunt supuse controalelor tehnice regulate și sunt comparate constant cu etaloane de referință, tocmai pentru a reduce marja de eroare.

Riscurile reale ale valorilor incorecte

Folosirea unui tensiometru necalibrat poate duce la:

Diagnostice greșite de hipertensiune sau la ratarea completă a unei hipertensiuni reale.
Modificări nejustificate ale tratamentului medicamentos.
Creșterea riscului de accident vascular cerebral, infarct miocardic, insuficiență cardiacă sau afectare renală.

În plus, există și un fenomen invers față de „sindromul halatului alb”: tensiune normală la medic, dar crescută acasă, din cauza unui aparat defect. Cu alte cuvinte, nu întotdeauna cifrele sunt vinovate. Uneori, dispozitivul este cel care „exagerează”.

Cum alegi și folosești corect un tensiometru

Pentru a reduce riscurile, este important să alegi un tensiometru validat clinic.

Modelele cu manșetă pentru braț sunt, în general, mai precise decât cele pentru încheietura mâinii sau deget. La fel de importantă este alegerea dimensiunii corecte a manșetei. O manșetă prea mică va arăta valori mai mari, iar una prea largă poate indica valori mai mici decât realitatea.

O metodă simplă și eficientă este verificarea anuală la cabinetul medicului. Ia tensiometrul cu tine la medic și compară valorile afișate de aparatul tău cu cele ale echipamentului profesional. Diferențele semnificative pot indica nevoia de recalibrare sau înlocuire.

Semne că tensiometrul tău ar putea avea probleme!

Dacă observi valori haotice, diferențe mari între măsurători consecutive sau manșeta nu se umflă corespunzător, este posibil ca dispozitivul să nu mai funcționeze corect. De asemenea, dacă aparatul are mai mult de doi ani și nu a fost niciodată verificat, ar trebui să iei în calcul recalibrarea sau schimbarea lui.

Nu uita: tehnologia nu este infailibilă. Chiar dacă afișajul digital pare „sigur pe el”, asta nu înseamnă că și este.

Tensiometrul este un ajutor, nu un verdict absolut!

Monitorizarea tensiunii arteriale acasă este un obicei excelent și recomandat de medici, mai ales într-o țară unde bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate. Însă un tensiometru necalibrat poate face mai mult rău decât bine.

Recalibrarea la maximum doi ani sau înlocuirea aparatului poate preveni drumuri inutile la spital și ajustări greșite de tratament. Mai bine verifici aparatul decât să te trezești la urgențe cu tensiune, când de fapt problema era un senzor obosit.

Important: NU modifica și NU opri tratamentul pentru tensiune arterială pe baza măsurătorilor de acasă fără să discuți cu medicul tău! Automonitorizarea este un instrument util, dar deciziile medicale trebuie luate împreună cu un specialist!

Obezitatea, intre stilul de viata si mostenirea generica
Bebelusul gras: cand trebuie sa ne ingrijoram
Copiii obezi dezvolta boli cardiace in adolescenta

autor: Desprecopii.com (c) 2026

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️