Eseu: Suflet de femeie
Eseu: Suflet de femeie
Daca uneori m-ai intreba ce mi-as dori cel mai mult sa fiu, ti-as raspunde ca nu mi-as dori sa fiu decat ceea ce sunt; adica om...mai precis femeie. Si atunci vei intreba de ce? Simplu... toate comorile ascunse si nevazute ale acestui univers nu le gasesti decat intr-un suflet de femeie...Din el iti extragi seva vietii, din el aduni tot ce-i mai pretios, si in el te vei si intoarce...
Mama a celor trei universuri, ea iti daruieste nu numai sufletul ci chiar si viata ei...De ce ii renegi dreptul la a te iubi? De ce te sperie acest act de sacrificiu si renuntare? Lacrimile ei nu sunt decat mici picaturi din oceanul iubirii, ocean ce nu se releva decat celor ce au inteles ca drumul spre dasavarsirea propriului spirit se afla in femeia de alaturi; fiica, mama, iubita, toate la un loc nu alcatuiesc decat un intreg...acela al dumnezeirii...
- vei citi:
Atata tristete, atata zgomot inutil!
Ne-am oprit cu totii pe o banca...
Acum iti amintesti?
Degeaba iti pare rau...
Imagineaza-ti ca stai pe pamant si tot ceea ce se afla in jurul tau incepe si iti vorbeste. Incepi sa auzi cum creste iarba, sa simti cum raurile se intrec in glume, florile isi tes vesminte colorate, asa cum sunt si porturile noastre stravechi...
Atata tristete, atata zgomot inutil!
Totul tinde catre pace, calm si liniste...dar totusi senzatia de intreg iti lipseste cu desavarsire. Langa toate aceste sunete ce tind sa te armonizeze cu vibratiile universului nu fac alceva decat sa te pregateasca pentru ceea ce vei auzi mai tarziu... Si acum hai sa mergem printre oameni... Opreste-te intr-o intersectie si, facand abstractie de trancaneala absurda a masinilor, incearca sa asculti sunetele sufletelor celor ce trec nepasatori, grabiti pe langa tine. Asa-i ca te surprinde ceea ce auzi? Atata tristete, atata zgomot inutil!
Practic, toti cauta acelasi lucru... sunetul ca ii poate aduce in armonie cu ei insisi; degeaba incearca sa fie in armonie cu universul daca nu poti fi in armonie cu propriul tau suflet... Si acum asculta... auzi? E ca o soapta... ba nu, ca un tril; unde-i? L-ai pierdut? Ba nu, se aude iar... Si incepi si cauti... si cauti... alergi grabit printre oameni in timp ce sunetul se amplifica, isi creste intensitatea.... Si te opresti. Dezamagit? Se poate; caci in fata ta nu-i decat o femeie... Ba chiar una care te ignora complet, fiind mult prea ocupata de cei doi pusti ce trag neincetat de gandurile ei...
Pleci mai departe... si iarasi reverberatia sufletului tau rezoneaza cu acel sunet! Nu, nu se poate! Uite-te la ea! E... batrana? Poate... nu te contazic. In ea s-au adunat experienta a sute si mii de ani de sunete... Cum ai mai vrea sa fie tanara? Fara sa vrei, incepi sa o urmaresti...
Ne-am oprit cu totii pe o banca...
Eu iti tineam tamplele fierbinti in brate... ea era atenta la sunetele sufletelor copiilor sai... Asculta acele sunete si poate ai sa intelegi... Asculta... Asculta... Priveste in sufletul tau si in al ei... Urmeaza cursul sunetelor si al iluminatiilor pe care ochiul mintii tale le vede si incepe sa le recunoasca...
Esti la inceput de drum; celula in trupul mamei tale, te uiti uimita cum Dumnezeu iti intinde mainile sale si te mangaie, ca apoi sa te vezi alaturi de sufletul tau... Sunteti doi frati pusi pe joaca ce nu mai au astampar... Iar mama rade; caci sufletul ei intelege muzica voastra si se bucura de faptul ca amandoi sunteti gata sa faceti fata celorlalte sunete ale lumii. Si iata-va! Poznasi si curiosi precum doua raze de soare scapate de sub un nor bosumflat dati senzatia oamenilor, ca pe voi (sau pe tine) nu va preocupa decat jucariiloe si degetele de la picioare! Dar mama atenta si vigilenta stie ca acum este timpul sa deveniti unul si una in toate, caci incepe si canta pentru tine descant strabun al marilor initiati.
Acum iti amintesti?
Vad ca da, caci ochii tai stralucesc asemeni ochilor de copil ce s-au oglindit in sufletul mamei... in Sufletul Lumii.
Ai ajuns la varsta cand inima ta isi cere drepturile sale! Dreptul de a iubi, dreptul de sacrificiu, dreptul de a-si cunoaste jumatatea. Si o vezi... E speriata de transformarile din interior, de constientizarea propriei puteri... puterea de a transforma lumea, de a transforma vieti; a ta, a ei. Puterea de a se transfigura si de a te transfigura. Din pacate nu intelegi... Si ceea ce tu vezi, nu mai corespunde cu sunetul ce-l ascultai la inceput... nu-i decat ceva intunecat. Lasa-l, fugi!!!! Inima ta se zbate speriata, te musca cu furie, te palmuieste chiar, dar tu nimic... Dorinta te ineaca intr-o mare de iluzie... nu simti decat puterea de a poseda... si ti-ai implinit dorinta! Dar?... Sufletul ei suna altfel.... E mai profund, mai amplu... nu mai este sunetul pe care l-ai cunoscut la inceput... Este ceva atat de rascolitor, incat geamatul lui iti biciuieste nervii. Si totusi, nu-i un cantec de jale... e unul mai deosebit, unul de sacrificiu. Da, de sacrificiu. Caci in iubirea ei, si-a permis acest sacrificiu al propriei persoane... Si in timp ce sufletul tau rezoneaza cu o cutie de tinichea goala, al ei suna ca o orga intr-o biserica.
Degeaba iti pare rau...
Ca sa mai simti unitatea voastra va trebui sa lupti, sa ridici munti de sacrificiu pana cand sufletul lumii te va ierta... NU al ei, caci ea nu stie dacat sa ierte... Dar nu acum. Acum trebuie sa ne terminam calatoria. Priveste-o cat de bucuroasa se simte! O vezi ca infloreste si nu stii de ce?! Simplu... E femeie... Toti ingerii se pleaca in fata celei ce daruieste suflet din sufletul ei. Priveste si asculta... Simti cum sunetul tau se inalta spre cele 7 culmi ale paradisului; te nasti odata cu mica celula. Cresti, creezi viata asemeni Mamei Pamant, devii Fiul Divin si Mama Divina... simti cum totul in jurul tau se transforma in lumini orbitoare, lumini ce se materializeaza in ea; Mama Divina, Maria, femeia primordiala, Eva...
Sufletul tau s-a impacat cu sine si vrea sa mai ramana... dar... picuri mici de ploaie iti uda fata... Tresari buimacit si privesti in jur... Trecatori grabiti cu umbrele se uita ciudat la tanarul ca s-a trezit din alta lume.
Te uiti in jur si nu mai recunosti nimic. Doar acel sunet iti persista in inima. Incurcat, zambitor te grabesti catre casa intrebandu-te mirat cum de ai putut sa adormi si ce mai ciudatenii ai visat... si totusi... In urma ta raman eu, intelegator si fericit ca inca un suflet si-a primit lumina... Cine sunt eu? Un suflet ratacitor de femeie...
Vreau timp de pierdut ...
Odată ce am părăsit acea vârstă a miracolelor, întâmplările din viața mea se succed ca un vârtej venit de nicăieri care mă ia pe sus, îmi strică coafura și-mi ridică indecent pliurile fustei. Vacanțele de vară se sfârșesc înainte să înceapă, iernile pică într-o zi de joi iar zăpezile, în loc să se aștearnă printre blocuri, să acopere petele de benzină și desenele cu cretă, cad implacabil pe tâmplele tuturor părinților din lumea asta. Mai departe...
autor: Oana Ciulei - Toate drepturile rezervate Desprecopii.com (c) 2020
Ce sentimente ti-a produs acest articol?
Ultimile 8 comentarii
Draga Oana, sunt femeie ca si tine si am ajuns la o varsta a deplinei maturitati. Femeile desi spun ca iubesc, gresesc fiindca nu poti iubi decat o singura data in viata si doar un singur barbat. De indragostit te poti indragosti de foarte multe ori pe parcursul vietii. Care este femeia care a iubit si in afara primului partener, nu a mai avut si un altul? Cand esti turista (ca sa nu spun curva) si treci de la un barbat la altul, oferindu-le posibilitatea de a se descarca de hormonii prea turbulenti, nu este cazul sa faci apologia iubirii, deoarece aceasta se cheama fatarnicie. Nici eu nu am fost mai breaza dar, stiu ce vorbesc deoarece profesia mea de o viata este psihologia, cu alternantele ei: feminina si masculina. Daca tu aduci elogii iubirii, inseamna ca nu ai avut in viata ta decat un singur partener. Daca este asa, sincere felicitari dar daca ai schimbat calibre diferite, atunci mai usor cu iubirea.
Acest eseu este binevenit, atat pentru femeie in complexitatea posturilor sale:fiica, sotie, mama, iubita cat si pentru sexul opus, care are perceptii diferite in raport cu ea. Stimata Oana Ciulei, ca medic, ca mama, ca fiica ce-am fost, ca iubita cuiva(!), ca sotie, samd va cer respectuos permisiunea de a citi acest eseu, la conferinta UNIFERO (uniunea internationala a femeilor romane)ce va avea loc in perioada 21-24 iunie ac, la Bucuresti. Va invit si pe dvs-tra, cu deosebita stima si consideratie, DR. Radian Catalina Alexandra
buna,un subiect pe marginea caruia ar trebui sa fi aparut multe comentarii.De la ambele sexe.Un lucru e clar:diferenta modului de a percepe viata si mai ales viata in 2 de catre cele 2 sexe create de D-zeu.Aceasta diferenta intretine o lupta continua intre ele,neintelegerea si dezinteresul in a cunoaste mai bine in profunzime sufletul si trairile partenerului(partenerei)de viata,a mamei,sotiei,tatalui,sotului,etc.mentin focul vesnic aprins al acestei lupte intre sexe.Uncontinuu-bine intretinut de milenii de fiecare generatie.Chiar daca s-a dezvoltat aceasta stiinta-psihologia-putini ii dau atentia cuvenita.Ar trebui studiata in scoala ca si istoria si geografia,an de an treptat,de la elementele de baza pana in liceu in profunzime.Poate asa ar fi un pic mai cald si am trai mai frumos relatia de cuplu si viata care ne-a fost daruita de D-zeu.
Superb!Va cer permisiunea de a folosi fragmente din acest eseu intr-o pagina din BLOGUL scolii noastre.V-as ruga sa-mi trimiteti acceptul pe adresa completata in formular
Te uiti la fmeie ca la mama-privesti cu anumiti ochi,fara judecta, dar daca te uiti la sotie, prietena etc. este cu totu altceva. Sa fim mai practici, ca visul nu tine nici de cald si nici de foame
Eu inca nu sunt o femeie dar cred ca sunt destul de matura si inteleg anumite lucruri pe tema ce trebuie sa stie femeile pt a satisface barbatii a-ra vorbii foarte mult .. dar oare barbatii intrei ei se gandesc oare cum sa-si tina nevasta langa ei???? oare ei se chinuie asa ca noi in diferite situatii??? foarte rar gasesti barbati care sa tine cu adevarat la tine dar na asta e!!! asa sunt ei fara suflet si nu le pasa de ce simt femeile ce ai ele in sufletul lor si cat de mult sufera o femeie ...in fine .. dar sentimentele unui barbat niciodata sa nu incercam sa le comparam cu ale unei femei pentru ca unii barbati sincer nu au suflet si ei nu pun suflet intr-o relatie atat am vrut sa spun bye
Urasc feminismul chiar si in cele mai subtile manifestari ale sale, dar constientizez uneori, ca actionez dupa niste clisee impregnate de mediul cere ne educa pentru lupta, pentru independenta (?) pentru mandrie. Barbatul este, dupa parerea mea "Coroana creatiei" si frumusetea rezida tocmai in diferenta uluitoare si armonia originara intre cele doua jumatati, ratacite in cursul timpului una de alta. Gentiana
Un eseu .... deosebit. Femeia a indemnat la pacat si tot femeia a dat prunci Domnului. Nu exista-n lumea asta ceva mai fierbinte decat o lacrima de mama. Cand spui " mama " se inmoaie si cel mai inghetat suflet. Desi sunt barbat am un sfat pentru barbati : " Nu mai fiti atat de revoltati de ce se intampla dupa nastere intr-o relatie ... sau ce, ati vazut voi vreo closca cu pui care sa umble cu cocosul ???? ... da de unde, nici nu are nevoie de el ... Sau in legatura cu afectiunea pe care copii o dezvolta mai puternic pentru mama decat pentru tata .... ia auzi , ati vazut voi vreodata sa fuga vreun manz dupa cal ??? ..... NUUU, fuge dupa iapa bine-nteles " Acestea sunt doar cateva vorbe din popor care trebuiesc luate aminte de catre noi barbatii ... si ar fi bine daca le-ar mai auzi si altii. Ceea ce m-a impresionat in ultima vreme a fost faptul ca mai nou nu avem parte de lozinca "sexul frumos" ci de "sexul frumos si destept". No asta-i buna. Nu inteleg de ce nu se numeste " sexul frumos, tare si destept" ca atunci noi ne-am numi "sexul inutil" sau, pardon, doar "sexul" :)) Ca sa revin ... aveti un site de milioane. L-as fi votat de "enshpe mii de ori" ... daca as fi vazut ca problemele care se discuta sunt vazute la nivel de cuplu si nu la nivel de mama care face copii ca pe banda de una singura, barbatul fiind bun doar asa de procreeatie. Aici mai aveti multe de lucrat pentru ca trebuie schimbata o intreaga mentalitate. Poate ca si barbatii ar vedea problemele discutate cu alti ochi daca ar avea un cuvant de spus, si daca ar vedea ca au un rol deosebit. Si eu cred cand spun asta, pentru ca multe probleme,scumpii mei, pornesc de aici. Mama nu creste copii, ci parintii cresc copii. Mama fara tata este asemeni cerului fara Soare. Noroc ca suntem oameni si ca lucrurile astea le vedem si singuri cand devenim mai mari ... dar pana atunci? Dati un imbold barbatilor in acest domeniu si nu-i mai marginalizati, caci au un rol deosebit de important. Altcumva se formeaza un copil in pantecele mamei cand tatal vegheaza asupra amandorura. Acordati o importanta deosebita acestei probleme deoarece intr-adevar dupa nastere "ala micu" i cel mai important, dar sa nu uitam dragii mei ca acel pui are nevoie de o familie sanatoasa moral. Multe dintre problemele dintr-un cuplu (daca nu majoritatea) pornesc din timpul acelei perioade, pentru ca tatal fiind lipsit de atentia cu care s-a obisnuit si neexistand nimeni care sa-l sfatuiasca, s-ar putea sa cada in pacat ... si desi s-ar putea sa nu ma credeti, multi dintre barbati in acele momente pornesc pe acest drum laturalnic. Sa va dea Bunul Dumnezeu ganduri frumoase si sanatoase, sa munciti mult si sa aveti bucurie in suflete. (daca mai aveti nevoie de pareri obiective nu ezitati sa dati un raspuns, de abia astept o discutie serioasa pe un subiect atat de frumos) Va scris un biet student care nici macar nu si-a inceput viata de cuplu, dar care si-o doreste din tot sufletul sau pacatos.
Scrie un comentariu
Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII