Ce este infecția cu virusul West Nile?

Infecția cu virusul West Nile este o boală transmisă de țânțari, care este epidemică în Europa, afectând în special țările din sudul, estul și vestul continentului. Virusul West Nile se transmite în mod obișnuit între păsări prin înțepătura țânțarilor infectați. Însă, ocazional, oamenii și alte mamifere pot deveni și ei infectați, deși aceștia nu contribuie la răspândirea ulterioară a virusului.

Aproximativ 80% dintre persoanele infectate cu virusul West Nile sunt asimptomatice, ceea ce înseamnă că nu prezintă simptome vizibile. Totuși, aproximativ 20% dintre persoanele infectate pot dezvolta simptome ușoare, cum ar fi febră, dureri de cap, dureri musculare, erupții cutanate sau umflarea ganglionilor limfatici. Doar aproximativ 1% dintre cei afectați vor dezvolta simptome severe, printre care se numără encefalita, meningita sau paralizia, complicații care sunt de obicei asociate cu forma neuroinvazivă a bolii.

La majoritatea copiilor, infecția cu virusul West Nile este asimptomatică sau provoacă simptome ușoare, similare unei răceli, cum ar fi febră, dureri de cap, dureri musculare, oboseală, erupții cutanate sau ganglioni limfatici umflați. În aceste cazuri, copilul se recuperează complet în câteva zile până la câteva săptămâni.

Protejați-vă copilul de înțepăturile de țânțari: Cea mai bună modalitate de a preveni infecția cu virusul West Nile este evitarea înțepăturilor de țânțari. Folosiți repelente sigure pentru copii, îmbrăcați-i în haine care să acopere cât mai mult pielea, și evitați expunerea în aer liber în perioadele de activitate maximă a țânțarilor, cum ar fi dimineața devreme și seara târziu - spune dna doctor Stefana Zamfir.

Cele mai frecvente complicații ale infecției cu virusul West Nile sunt cele neurologice, iar persoanele în vârstă și cele cu sistemul imunitar compromis prezintă un risc mai mare de a dezvolta forma neuroinvazivă a bolii. Febra West Nile este cea mai comună manifestare clinică a infecției, dar simptomele pot varia de la ușoare la severe, în funcție de starea generală de sănătate a individului.

Din păcate, nu există un vaccin sau un tratament specific pentru infecția cu virusul West Nile la om. Tratamentul se concentrează în principal pe ameliorarea simptomelor și sprijinirea funcțiilor vitale în cazurile severe. Prevenția este esențială și include măsuri de protecție împotriva înțepăturilor de țânțari, cum ar fi utilizarea de repelente, purtarea de îmbrăcăminte adecvată și evitarea zonelor cu densitate mare de țânțari, mai ales în perioadele de activitate maximă a acestora.

Perioada de incubatie a virusului West Nile este cuprinsa de obicei intre 2 si 6 zile, dar poate varia de la 2 până la 14 zile si poate atinge chiar cateva saptamani la persoanele imunodeprimate.

Țânțarii se reproduc în apa stătătoare, așa că asigurați-vă că eliminați orice sursă de apă din jurul casei, cum ar fi bălțile, jgheaburile înfundate, sau jucăriile lăsate afară care pot colecta apă  - - spune dna doctor Stefana Zamfir.

Care sunt simptomele infecției cu virusul West Nile?

Infecția cu virusul West Nile este asimptomatică la majoritatea persoanelor infectate. Aproximativ 8 din 10 persoane infectate nu dezvoltă niciun simptom vizibil.

Totuși, unii dintre cei infectați pot dezvolta febra West Nile. Aproximativ 1 din 5 persoane infectate prezintă simptome precum febră, dureri de cap, dureri articulare, vărsături, diaree sau erupții cutanate. Majoritatea celor care au febră cauzată de virusul West Nile se recuperează complet, deși oboseala și slăbiciunea pot persista câteva săptămâni sau chiar luni.

Simptomele grave apar doar la un număr mic de persoane. Aproximativ 1 din 150 de persoane infectate dezvoltă o boală severă care afectează sistemul nervos central, cum ar fi encefalita (inflamația creierului), meningita (inflamația membranelor care înconjoară creierul și măduva spinării) sau meningo-encefalita.

Simptomele bolii severe includ febră mare, dureri de cap, rigiditate a gâtului, dezorientare, comă, tremurături, convulsii, slăbiciune musculară, pierderea vederii, amorțeală și paralizie. Deși boala severă poate apărea la persoane de orice vârstă, cei cu vârsta peste 60 de ani sunt expuși unui risc mai mare de a se îmbolnăvi grav dacă sunt infectați (aproximativ 1 din 50 de persoane).

Riscul de complicații severe:

Deși rare, copiii pot dezvolta forme severe ale bolii, cum ar fi encefalita (inflamația creierului) sau meningita (inflamația membranelor care înconjoară creierul și măduva spinării). Simptomele acestor complicații pot include febră mare, dureri de cap severe, rigiditate a gâtului, confuzie, convulsii și slăbiciune musculară. Aceste complicații necesită îngrijiri medicale de urgență și pot avea consecințe pe termen lung.

Persoanele cu anumite afecțiuni medicale, cum ar fi cancerul, diabetul, hipertensiunea arterială, bolile de rinichi și cei care au avut un transplant de organe, sunt, de asemenea, expuse unui risc mai mare de a dezvolta forme grave ale bolii. Recuperarea după o formă severă a bolii poate dura câteva săptămâni sau luni, iar unele efecte asupra sistemului nervos central pot fi permanente.

Aproximativ 1 din 10 persoane care dezvoltă o boală severă care afectează sistemul nervos central mor din cauza acestei infecții.

Cum poate fi prevenită infecția cu virusul West Nile?

În prezent, nu există un vaccin disponibil pentru a preveni infecția cu virusul West Nile. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) recomandă următoarele măsuri pentru a evita înțepăturile de țânțari și contactarea virusului West Nile:

Aplicarea repelentului împotriva insectelor care conține DEET (N,N-dietil-meta-toluamidă) atunci când sunteți în aer liber. Dacă aplicați repelentul pe îmbrăcăminte, evitați pulverizarea acestuia pe pielea de sub haine.
 
Purtarea de îmbrăcăminte care acoperă pielea, cum ar fi cămăși cu mâneci lungi și pantaloni lungi, tratate cu repelente care conțin permetrină sau DEET. Este important de reținut că țânțarii pot înțepa și prin hainele subțiri, așa că este recomandată tratarea acestora cu repelent. (Nu aplicați permetrină direct pe pielea expusă).

Evitarea ieșirilor în aer liber dimineața devreme și seara târziu, deoarece acestea sunt perioadele de vârf când țânțarii purtători ai virusului West Nile sunt cei mai activi.

Eliminarea surselor de apă stătătoare din jurul casei, deoarece acestea reprezintă locuri de reproducere pentru țânțari.

Țânțarii sunt atrași de mirosul pielii oamenilor și de dioxidul de carbon expirat. Multe repelente conțin DEET, o substanță chimică eficientă în respingerea țânțarilor. Totuși, repelentele sunt eficiente doar pe o rază scurtă de la suprafața tratată, așa că țânțarii pot continua să zboare în apropiere.

Este recomandat să citiți și să urmați cu atenție instrucțiunile de pe fiecare produs repelent pentru a asigura o utilizare corectă și eficientă.

autor: Desprecopii.com, Redactor Medic pediatru Stefana Zamfir

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️