Inteligenta emotionala si sociala la copii – cum le dezvoltam?

Acasa > Copilul 4-6 ani

Tema: Inteligenta emotionala | 0 | 2/1/2015

Inteligenta emotionala si sociala la copii – cum le dezvoltam?

• Inteligenta emotionala este definita ca abilitatea de a percepe in mod corect propriile emotii, de a le intelege si de a le gestiona corect pentru a sprijini procesul unei dezevoltari intelectuale si emotionale armonioase, in timp ce intelgienta sociala ar putea fi definita drept capacitatea de a intelege si de a actiona inteligent in cadrul relatiilor interumane.

Cum dobandesc copiii inteligenta emotionala si inteligenta sociala?
Vorbeste despre sentimente!
Intreaba despre sentimente, nevoi, dorinte si alegeri!
Asculta, fii rabdator si repeta ca sa fii sigur ca ai inteles!
Adopta practica solutiilor win – win!
Invata-l sa isi exprime propriile nevoi!
Modeleaza-i comportamentul social proactiv!

Inteligenta emotionala este definita ca abilitatea de a percepe in mod corect propriile emotii, de a le intelege si de a le gestiona corect pentru a sprijini procesul unei dezevoltari intelectuale si emotionale armonioase, in timp ce intelgienta sociala ar putea fi definita drept capacitatea de a intelege si de a actiona inteligent in cadrul relatiilor interumane. Ambele sintagme sunt din ce in ce mai prezente in lumea in care traim, o lume in care emotiile si relatiile interumane par sa fie din ce in ce mai subordonate tehnologiei si influentei pe care aceasta o exercita asupra vietilor noastre.

Cum dobandesc copiii inteligenta emotionala si inteligenta sociala?

Raspunsul, oricare ar fi el, implica in mod sigur cuvantul „practica”. Parintii trebuie sa le explice, sa le fie modele, sa repete mereu anumite lucruri care sa ii stimuleze. Uneori poate parea epuizant si fara sfarsit, insa efortul merita pe deplin, pentru ca doar astfel copiii nostri vor reusi sa faca fata provocarilor emotionale si sociale care li se dezvaluie la tot pasul.

Vorbeste despre sentimente!

Studiile arata ca atunci cand parintii mediteaza impreuna cu copiii la ceea ce simte fiecare membru al familiei, acestia devin mai sensibili si mai generosi, precum si mai dispusi sa inteleaga punctul de vedere al altcuiva. Este un lucru valabil inclusiv pentru copiii foarte mici. Spre exemplu, cand mama explica unui copil mai mare de ce plange fratele sau bebelus, acesta dezvolta o empatie mai mare pentru bebelus si este mai putin gelos. De retinut este ca in aceste conversatii intrebarile sunt intotdeauna mai potrivite de cat afirmatiile. Altfel spus, in loc de „Fratiorul tau plange pentru ca...” un succes mai mare va avea o formulare de genul „Ma intreb de ce plange fratiorul tau? De ce crezi ca are nevoie?”

Intreaba despre sentimente, nevoi, dorinte si alegeri!

De fiecare data cand copilul tau face o alegere gresita poti transforma acest lucru intr-o ocazie de a invata dintr-o experienta. Pastreaza o atmosfera calma in discutie, pentru ca nimeni nu poate invata cand simte tensiune. Exista o serie de intrebari ce pot fi adaptate diverselor contexte si prin care iti poti ajuta copilul sa mediteze la alegerile pe care le-a facut si in ce fel se reflecta aceste alegeri asupra lui. Exemplele de astfel de situatii variaza de la una in care copilul ii fura jucaria unui prieten la cea in care adolescentul consuma alcool impreuna cu prietenii la o anumita petrecere. Intrebarile pot fi adaptate in functie de context:

Cum te-ai simtit?
Ce ti-ai dorit de fapt?
Ce ai facut ca sa obtii?
A functionat?
Ai obtinut ceea ce ti-ai dorit?
Cealalta persoana a obtinut ceea ce si-a dorit?
Cum crezi ca s-a simtit?
Ai face la fel data viitoare sau ai incerca ceva diferit?
Ce crezi ca ai putea incerca?
Ce s-ar intampla atunci?

Asculta, fii rabdator si repeta ca sa fii sigur ca ai inteles!

Ramai calm si nu fi aspru si mai ales nu judeca. Pastreaza-ti simtul umorului, chiar si atunci cand copilul iti da raspunsuri nepotrivite de tipul „Data viitoare o sa-l pocnesc!” incercand sa il aduci la raspunsurile bune. Incearca sa nu evaluezi, ci sa formezi. Important este ca el sa reflecteze si sa invete ceva din experientele traite si este cunoscut faptul ca lucrurile bune se invata adesea din experiente negative.

Adopta practica solutiilor win – win!

Exista oportunitati zilnice in fiecare familie pentru a vedea care sunt nevoile fiecarui membru si pentru a gasi solutii care functioneaza pentru fiecare. Spre exemplu atunci cand copilul isi doreste sa mearga la piscina, iar tu vrei sa mergeti in parc sau atunci cand copilul isi doreste sa manance ceva anume la pranz si tu te-ai gandit la altceva etc. De fiecare data se pot gasi solutii de compromis, din care copilul poate invata cum sa lase de la el pastrandu-si totusi personalitatea integra si dorinta de a face un anumit lucru.

Invata-l sa isi exprime propriile nevoi!

Este foarte important ca de fiecare data copilul sa isi exprime propria nevoie in loc sa judece sau sa atace pe altcineva. Enunturile care contin cuvantul „eu”, de tipul „eu simt”, „eu cred”, „eu vreau” sunt absolut necesare pentru dezvoltarea inteligentei emotionale. Copilul invata sa le foloseasca mai bine daca are exemple concrete, practice, asa incat incearca sa le folosesti tu insuti. In loc sa ii spui „Pune-ti pantofii ca intarziem!” incearca sa ii spui „Sunt ingrijorat pentru ca vreau sa ajungem la timp si vad ca nu esti gata... Te rog, pune-ti pantofii!” Este mai lung si uneori mai dificil de rostit, pentru simplul fapt ca noi insine trebuie sa lucram la gestionarea propriei inteligente emotionale, insa este extrem de util pentru copil sa aiba exemple de buna practica in ceea ce priveste exprimarea propriilor sentimente si verbalizarea propriilor nevoi.

Modeleaza-i comportamentul social proactiv!

Felul in care relationeaza adultii intr-o familie isi pune amprenta asupra copiilor, fiind un exemplu de comportament social pentru ei. Foloseste acest lucru in avantajul tau, repetandu-ti ca din acest lucru copilul are doar de invatat. Ofera-i modele de comportament, comunicand impecabil cu partenerul de viata, cerandu-ti scuze fata de el cand este cazul, punand limite etc. Fa totul cu zambetul pe buze si cu cat mai multe imbratisari. Copiii nu au nevoie sa vada tipete, certuri, gesturi violente pentru ca acestea isi pun amprenta asupra inteligentei lor emotionale.

Desigur, atunci cand vine vorba de educarea inteligentei emotionale si sociale, lucrurile nu trebuie facute ostentativ, ci cat mai natural posibil, chiar daca repetarea lor poate deveni obositoare la un moment dat. Repeta-ti insa in mod constant in minte ca trebuie sa iti inveti copilul sa isi cunoasca nevoile si sa le respecte pe ale celor din jurul sau pentru ca doar asa va ajunge sa fie un om complet, de care lumea are nevoie. Vei vedea ca merita efortul!

Despre inteligenta emotionala, merita sa cititi si:

3 Sfaturi pentru cultivarea inteligentei emotionale a copilului
Inteligenta emotionala, inteligenta emotiilor

Mai cititi si urmatoarele:

Cititi acest articol aici

Timiditatea: cum să ii ajutăm pe copiii timizi?

Copilul timid are nevoie de ajutorul parintilor pentru a depasi o bariera psihica La un numar mic de copii - unul din sapte - bataiile inimii raman repezi pentru mai mult timp, iar copilul arata…

Cititi acest articol aici

Depresiile copilariei: cauze si simptome

Pot fi copiii deprimati? Poate avea un copil depresie?Cand ne gandim la un copil deprimat, ne inchipuim adesea un copil nefericit, care e mereu trist. Cu toate acestea, s-ar putea ca nu tristetea sa…

Cititi acest articol aici

10 complimente de care are nevoie copilul tau

Complimentele pe care le adresam copiilor au o importanta majora in construirea stimei de sine si in dezvoltarea armonioasa a caracterului acestora, aflat in plin proces de formare. De felul in care…

Comunitate si grupuri de suport

Cabinetul Psi - Psihologie
Forum specializat de psihologie. Intrebari si raspunsuri la intrebarile ce ne framanta.

 In floarea copilariei (4-12 ani)
Nici prea mici si nici mari de tot :-). Intrebari, dileme, raspunsuri, prietenie, sanatate

autor: redactor Mihaela Vilcu - Toate drepturile rezervate Desprecopii.com (c) 2014