Impulsivitatea, acea scanteie de spontaneitate...

Există dovezi că impulsivitatea unei persoane are o componentă genetică determinantă. Genele pot juca un rol important în modul în care anumite regiuni ale creierului funcționează și în cum sunt reglate reacțiile neuronale legate de controlul impulsurilor.

Cu toate acestea, este adevărat că impulsivitatea este o trăsătură complexă și că nu este determinată doar de factori genetici. Mediu în care crește un individ, experiențele de viață și interacțiunile cu familia, educația și societatea pot influența, de asemenea, gradul de impulsivitate al unei persoane.

Impulsivitatea vine în diverse nuanțe. Poate fi acea clipă în care răspunzi cu inima deschisă la o provocare sau în care iei o hotărâre fără a te mai gândi prea mult.

Ce inseamna un copil impulsiv?

Impulsivitatea în contextul unui copil poate fi definită ca acțiunea de a reacționa sau de a lua decizii rapide, fără a lua în considerare în mod adecvat consecințele sau fără a evalua în profunzime situația. Aceasta poate implica răspunsuri imediate și adesea nestudiate la stimuli sau provocări din mediul înconjurător. Impulsivitatea poate varia în funcție de fiecare copil și de diferite situații, dar există câteva aspecte comune care pot ajuta la definirea ei:

🔹Răspunsuri rapide:

Copilul impulsiv are tendința de a reacționa rapid la evenimente sau situații fără a lua timp să se gândească sau să analizeze opțiunile disponibile.

🔹Luarea deciziilor rapide:

Impulsivitatea poate să însemne că un copil ia decizii în grabă, fără a evalua în mod complet situația sau consecințele posibile.

🔹Dificultate în așteptare:

Copiii impulsivi pot avea dificultăți în a amâna recompensele sau satisfacția imediată pentru beneficii pe termen lung.

🔹Tendința de a acționa pe baza emoțiilor:

Impulsivitatea poate duce la reacții emoționale puternice, în care copilul poate să acționeze fără a lua în considerare logica sau rațiunea.

Dificultăți în auto-control: Copiii impulsivi pot avea provocări în a-și controla impulsurile și emoțiile, ceea ce poate duce la comportamente imprevizibile sau chiar la situații conflictuale.

Impulsivitatea trebuie incurajata la un copil sau nu? - sfatul psihologului

Impulsivitatea la un copil poate avea atât aspecte pozitive, cât și aspecte care necesită gestionare și îndrumare. Este important să găsim un echilibru între a încuraja spontaneitatea și a oferi copilului instrumentele pentru a dezvolta auto-controlul și luarea deciziilor înțelepte. Iată câteva puncte importante de luat în considerare:

Aspectele pozitive ale impulsivității:

🔸Creativitate și curaj

Impulsivitatea poate să ducă la idei inovatoare și la îndrăzneală în a încerca lucruri noi și neobișnuite.

🔸 Rapiditate în rezolvarea problemelor

Copiii impulsivi pot avea adesea reacții rapide la situații, ceea ce poate fi util în rezolvarea unor provocări neașteptate.

Aspectele care necesită gestionare:

♦ Risc de decizii nesăbuite

Impulsivitatea excesivă poate duce la luarea unor decizii fără a evalua în mod adecvat consecințele, ceea ce poate aduce probleme.

♦ Interacțiuni sociale

Copiii care sunt prea impulsivi pot avea dificultăți în a-și controla reacțiile în relații sociale, ceea ce poate duce la conflicte sau tensiuni.

♦ Frustrare și auto-control

Dezvoltarea auto-controlului este importantă pentru gestionarea emoțiilor și pentru adaptarea la diferite situații. Un nivel excesiv de impulsivitate poate face dificilă gestionarea frustrărilor.

Astfel, încurajarea impulsivității ar trebui să fie însoțită de îndrumare și educație în dezvoltarea auto-controlului și a gândirii critice. Învățarea de la consecințe, dezvoltarea abilităților de luare a deciziilor și dezvoltarea empatiei sunt toate aspecte esențiale în creșterea unui copil echilibrat și responsabil.

😎 Oare copilul tău a moștenit acest vârtej de spontaneitate de la mami sau de la curajosul și aventurosul tati? 😮🧡

La 7 ani, temperamentul copilului este bine definit. Temperamentul nu prezinta posibilitatea de a se schimba mult in viitor. Insa aceste caracteristici innascute nu au nici o legatura cu abilitatile tale de parinte. Cu toate acestea, ajustarea comportamentala a unui copil de varsta scolara depinde foarte mult de interactiunea dintre temperamentul sau si al tau, de modul in care ceilalti ii raspund, de cat de confortabil se simte in mediul sau si cu oamenii din jurul lui. Iata  9 caracteristici majore ale temperamentului unui copil si cum il putem intelege mai bine.

autor: Amalia Averescu - psiholog - Kinder- en jeugdpsychologie - specializat in Psihologia Copilului, Zwolle, Olanda. 
In exclusivitate pentru Desprecopii.com © 2024

 

referinte
Rubin, K.H., Burgess, K.B., & Hastings, P.D. (2002). Stability and social-behavioral consequences of toddlers’ inhibited temperament and parenting behaviors. Child Development, 73, 483-495. doi: 10.1111/1467-8624.00419.
https://www.bbc.com/future/article/20160907-clues-to-your-personality-appeared-before-you-could-talk
Sanson, A., Hemphill, S., Yagmurlu, B., & McClowry, S.G. (2011). Temperament and social development. In P.K. Smith & C.H. Hart (Eds), The Wiley-Blackwell handbook of childhood social development (2nd edn, pp. 227-245). West Sussex: John Wiley & Sons.
Sanson, A., Letcher, P., Smart, D., Prior, M., Toumbourou, J.W., & Oberklaid, F. (2009). Associations between early childhood temperament clusters and later psychosocial adjustment. Merrill-Palmer Quarterly, 55, 26-54. doi: 10.1353/mpq.0.0015.
Zenter, M., & Bates, J.E. (2008). Child temperament: An integrative review of concepts. European Journal of Developmental Science, 2, 7-37. doi: 10.3233/DEV-2008-21203.

 

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️