Comentarii la articole

eu am avut o nastere foarte grea . nu vreau sa descurajez pe nimeni dar imi inchipui ca asa erau torturile inchizitiei. 12 ore de dureri cum nu stiam ca exista. credeti-ma , sunt o persoana cu toleranta mare la durere dar aceasta nastere m-a dat gata.nu groaznic ci inuman de groaznic.sunt medic si am vrut sa nasc natural fara nici un fel dee anestezie. copilul a avut 4,2 kg .travaliul a durat 12 ore cu contractii la 3 minute sub ocitocina.

Impresionanta poveste..si totusi ma gandesc cum ar fi sa o vad pe mami doar in poze dar stiu ca iubirea ei ar fi fost enorma pentru mine daca si-a dat viata pentru a mea..(am 19 ani si nu am trait pana acum astfel de sentimente..in asteptarea unui bebe) sentintele lui Dumnezeu au ratiuni superioare celor umane...multa putere celor care au ramas in urma, condoleante si multa dragoste pentru Maria...

Sant alaturi de familie si pot sa le transmit multa putere si cand le e greu sa priveasca in sus unde un inger ii vegheaza.

Ar fi foarte simpli daca totul s-ar rezuma doar la ceea ce a scris tatal fericit.dar este vorba de ceea ce simti la un moment dat.eu de exemplu, pana acum cateva zile as fi spus in gura mare ca sunt cea mai fericita, ca imi iubesc sotul foarte mult....dar am cunoscut un barbat care m-a scos din barlogul meu, mi-a creat acel sentiment de siguranta, de apreciere, m-a facut sa ma regasesc fara sa stiu ca uitasem de mine cam de mult timp.nu stiu in ce masura ma va intelege cineva...ma simt iubita, ma simt frumoasa, si imi vorbeste atat de frumos...si asa mi-am dat seama ca vreau mai mult de la viata, ca se poate mai bine, ca exista un om care mi se potriveste mai bine decat sotul meu.problema este ca nu ma prea simt vinovata de ceea ce fac

Sper sa ma fi descurcat, eu am deja doi copii, il astept pe al treilea.

Ar fi minunat sa faceti un articol cu explicatie detaliata a fiecarei miscari,iar in dreptul ei si o poza.

Cand am citit prima oara

Si eu sunt o viitoare mamica si traiesc teama nasterii aprope zilnic desi pana atunci mai e ceva timp. Incerc sa ma imbarbatez si sa nu sperii pe nimeni cu gandurile mele. Ce poti sa mai spui ?... Desi sunt la birou nu-mi pot stapani plansul, ma doare ceva in mine, nu pot sa cred ca se poate intampla asa ceva. Oricare dintre noi, de-a lungul sarcinii incearca sa-si imagineze primul moment cu pruncul ei, sa-i vada fatisoara rozalie, sa-i numeri degetelele sa te bucuri de orice suflare a bebelusului pe care l-ai ocrotit si hranit in tine si cu tine. E tragic ce s-a intamplat. As vrea sa plang intr-una in hohote. Sunt crestina dar nu ma pot opri sa nu ma intreb:

cezariana depinde foarte mult de organism , la fel ca si nasterea normala , am nascut in urma cu 3 luni , printr-o operatie cezariana , intr-o saptamana mi-am revenit si am putut avea grija de bebe , fara sa ma ajute nimeni

BUN GASIT,DRAGI PRIETENI,MA BUCUR CA AM POSIBILITATEA SA VA SCRIU CATEVA RANDURI,VA CONSUDER PRIETENII MEI DE SUFLET,VIRTUALI,SI VREAU SA VA FELICIT PENTRU CEEA CE FACETI AICI,VA URMARESC DE LA INCEPUTUL SITE-ULUI,CHIAR DACA ABIA M-AM INSCRIS DE CURAND,SI VREAU SA VA MULTUMESC CA EXISTATI. CAND ATI INCEPUT ACEST SITE MINUNAT AVEAM UN COPIL,ACUM SUNT O MAMICA FERICITA A 3 COPII ADORABILI SI PRACTIC AU CRESCUT CU SITE-UL DVS.FELICITARI MIRELA SI FLORIN,SUNTETI MINUNATI IAR BAIATUL E EXTRAORDINAR,I-AM CITIT JURNALUL PAS CU PAS,SI VREAU SA VA SPUN CA SEAMANA CU BAIETELUL MEU F.MULT. VA DORESC SANATATE MULTA,FERICIRE SI MULTE SUCCESE! INTREGII REDACTII MULTE IMPLINIRI SI SARBATORI FERICITE! CU DRAGOSTE,CARMENS=BACAU!

Nu mai pot sa-mi opresc lacrimile. Am citit acest articol la birou, fara sa respir , fara sa vad ca in jur oamenii priveau nedumeriti cum lacrimile imi curgeau pe obraji. Unii dintre ei imi spuneau sa termin de citi si sa trec la lucruri mai importante. In acel moment, cu toata tristetea in suflet am scos la imprimanta tot articolul , l-am dat sa-l citeasca si le-am spus a nimic pe lumea asta nu este mai important decat viata unui alt OM.Am plecat acasa cu sufletul pustit si trist ca in fata unei mari tragedii. Am si eu un copil, am alergat sa-l iau in brate si mai mult decat atat m-am rugat incontinuu pentru sufletul AndreeiC si pentru linistea familiei care a ramas in urma. Sa va dea Dumnezeu sanatate si puterea de a trece peste acest tragig eveniment. D-lui Calin ii urez o viata lunga in carer sa se bucure de fetita lui si sa o vada crescand asa cum sunt sigura ca si Andreea si-ar fi dorit.Parintilor Andreei le urez sanatate si sa-si aminteasca ca de fiecare data cand o tin in brate pe maria o tin in brate si pe iubita lor fiica Andreea.Dumnezeu s-o odihneasca in pace!

De obicei, intru direct pe Forum. Acum am gasit articolul acesta despre Andreea C si l-am citit imediat. Am plins iar, iar fel cum am plins cind am aflat ca Andreea nu mai e printre noi, ... la fel cum pling de fiecare data cind citesc si recitesc toate postarile AndreeiC pe Forum si toate condoleantele noastre, ... la fel cum pling cind privesc pozele Andreei, fericita, inainte de a pleca la spital sa dea viata micutei celei mai iubite, Maria.Dumnezeu, Maicuta Domnului si mamica ta din cer, Andreea, sa te apere si sa te indrume toata viata, scumpa Maria!

Pentru a ramane insarcinata trebuie sa 1.nu muncesti la fan 2.sa nu te enervezi des3.sa nu ai vreo boala sau sa ai un par de la animal 4.sa iubesti partenerul si cam atat.Bafta la sarcina!:-)

Problema este cu mult mai profunda.In primul rand nu te invinovati nu e tocmai vina ta.Dupa cum spui chiar de la inceput sotia ta e nefericita si neimplinita.Parerea mea este ca starea ei este una dintre cauze..poate cea mai importanta.Asa cum ai marturisit ea astepta ca tu sa te transformi, sa devii o persoana ,sa devii barbatul visurilor sale...multe femei se confrunta cu situatia asta.Faptul ca nu a fost asa cum dorea ea, asa cum visa ea a dezamagito.Noua femeilor ne place sa avem arhetipuri, barbatii sunt mai simplii in gandire, mai practici si mai realisti...femeile sunt mai egotice , vor romantisme , iubiri ca de basme, daca nu primesc ceea ce doresc atunci incearca sa respinga obiectul, fiinta care nu-i satisface visele.Vorbesti de superioritate, de faptul ca nu te ridici la rangul ei.Iar o problema a ei , al egoului ei.Faptul ca nu poate face fata situatiei mai precis e o negare a faptului ca nu poate sa se implice in relatie , ca nu face nimic ca lucrurile sa mearga bine.E o alta problema psihologica si anume refuza sa creada ca e si vina ei.Ea e martira, ea e perfectiunea care stie tot ,poate tot in timp ce tu nu te pricepi la nimic.Nu incerca sa-i spui asta ...n-o sa inteleaga pentru ca nu vrea asta mintea ei refuza sa vada lucrurile din alt punct de vedere.Multe persoane cred ca realitatea lor este cea adevarata si uita ca realitatea e ceva relativ si ca fiecare poate vedea acelasi lucru, aceiasi situatie intr-un mod diferit.Am trait o experienta asemanatoare cu multi ani in urma.Eu eram in pielea sotiei tale ....si stii care era problema mea? Nu eram multumita de mine, mi se parea ca mi-am ratat viata si ca nimic luminos nu avea sa fie in viitor...dupa ceva ani m-am luminat,mai bine zis m-au luminat altii mai intelepti..partea proasta a fost ca partenerul meu era prea egotic sa recunoasca ca avem o problema in cuplu si considera ca tot ceea ce face el este perfect.Am incercat sa discutam sa incercam sa gasim o solutie dar dupa un timp am renuntat.Am preferat sa fiu singura in 1 de cat singura in 2.Fireste ca n-a fost usor, m-am refugiat in munca dar dupa ceva timp am intalnit pe alt cineva , acum suntem casatoriti avem un bebe si avem o relatie super.Te blamezi degeaba si poate e inzadar incerci sa salvezi ceva atata timp cat sotia ta nu vrea asta.E pacat de copil dar sincer poate e mai bine sa terminati acum de cat sa-l puneti mai tarziu in situatia sa stea zi de zi intre voi in timp ce va certati si va spuneti lucruri nu tocmai placute.

am citit ultimele mesaje ale Andreei de n si n ori...de fiecare data lacrimile-mi curg siroaie pe obraji...de fiecare data am un gand bun pt.Maria,regrete pt. Andreea si aprecieri pt. Calin.D-zeu sa va binecuvanteze galusca!D-zeu sa te odihneasca Andreea!

Andreea, este extraordinar omagiul pe care l-ai adus Andreei C.De cate ori citesc despre ea, sau regretele depuse pe forum de comunitatea DC ma trec fiori.E prea trista povestea si cuvintele prea putine sa exprimam ceea ce ne trezeste in suflet..I s-a mai facut cuiva frica, cum mi s-a facut mie?

Mi s-a intamplat acelasi lucru, sarcina mi s-a oprit din evolutie cand avea doar 6 saptamani. Totul fara explicatii, fara dureri, sangerari sau alte simptome. Am aflat intamplator la un control de rutina. Cauza? Inca nu o stiu. Ceea ce pot spune cu siguranta in aceste momente este ca imi doresc si mai mult un copil si ca voi merge pana la capat pentru visul meu. Asta recomand tuturor celor care trec printr-o astfel de experienta traumatizanta.

Mi s-a sfasiat sufletul! Iar scrisoarea d-lui Calin te lasa distrus, cu mainile cazute pe langa corp, si cu intrebari in cap...pe care ti-e frica sa le pui...de ce-uri...Multa sanatate Mariei, d-lui Calin, si bunicilor, ca sa izbandeasca sa creasca un copil puternic!

Abia acum am citit despre aceasta tragedie si mi se rupe sufletul. Doamne Dumnezeule dar cum se poate??? Am si eu doi copii si am trecut relativ usor si printr-o nastere normala si printr-o cezariana. Cel putin asa mi se pare acum. Nu stiu...nu-mi gasesc cuvintele, dar lacrimile spun totul. Condoleante familiei si Ingerii din cer (printre care in mod sigur se afla si Andreea) s-o vegheze pe micuta Maria.

Tot mai multe femei vor sa nasca prin cezariana!nu-si dau seama de riscul pe care si-l asuma...si culmea ironiei:cele care vor sa nasca natural nu au alta optiune decat prin cezariana...mai ganditi-va...