Dragă mami există o poveste în cicatricea ta de la cezariană care ramane in inima ta - confesiuni

Dragă mami există o poveste în cicatricea ta de la cezariană care ramane in inima ta - confesiuni
Dragă mamă, există o poveste în cicatricea ta de la cezariană care ramane in inima ta...
Dragă mamă, există o poveste în cicatricea ta de la cezariană care ramane in inima ta
Am născut de trei ori. Primele două nașteri au fost naturale – grele, pline de durere și de bucurie, dar cu finalul pe care îl visam: bebelușii mei pe piept, lacrimile de fericire ștergând toate ostenelile. Credeam că a treia oară voi trece prin același drum cunoscut. Dar viața a avut alte planuri.
Ultimul meu copil a venit pe lume prin cezariană, după o sarcină plină de complicații și frici. După două nașteri naturale, gândul unei operații majore pentru a-mi aduce copilul pe lume mă terifia. Însă nu am avut de ales. Și atunci am înțeles că uneori curajul nu înseamnă să urmezi calea știută, ci să pășești pe una care îți dă fiori.
Să ai o cezariană nu este niciodată „calea ușoară”.
Să ai o cezariană nu este niciodată „calea ușoară”. Este o luptă dusă cu bisturiul, cu durerea și cu fragilitatea ta, exact în momentul în care ar trebui să fii cea mai puternică. Am simțit asta pe pielea mea. Am intrat în sala de operație cu teamă și am ieșit de acolo mamă, cu o cicatrice pe corp și o nouă lecție în suflet.
Și apoi, a venit partea grea: să merg acasă și să continui viața ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Să am grijă de un nou-născut. Să hrănesc non-stop. Să alin plânsul. Să îmi îngrijesc ceilalți copii. Să mă vindec. Să mă ridic din pat când corpul îmi cerea să stau nemișcată. Să găsesc putere acolo unde nu mai aveam.
Această experiență mi-a deschis ochii. Mi-a adus o nouă recunoștință pentru toate femeile care au trecut prin asta înaintea mea. Pentru cele care au simțit că au „ratat” o naștere naturală, dar care, de fapt, au trăit cu un curaj incredibil unul dintre cele mai sacre momente ale vieții: aducerea pe lume a unui copil.
Nașterea schimbă tot...
Pentru că, indiferent cum ajunge un copil în brațele tale – prin travaliu, prin operație sau prin ambele – nașterea schimbă tot. Nu ar trebui să existe competiții, comparații sau judecăți. Toate mamele sunt eroine. Puterea necesară pentru a da viață este colosală, indiferent de calea aleasă sau impusă.
Recunosc, uneori mă uit la cicatricea mea și simt un strop de tristețe. Îmi plâng nașterea pe care mi-am dorit-o, dar nu am avut-o. Însă în aceeași clipă, îmi aduc aminte că în acea cicatrice este scrisă povestea rezistenței mele. Povestea iubirii mele. Povestea puterii mele.
Și știu că, la fel ca acea linie rămasă pe piele, și această poveste va rămâne cu mine pentru totdeauna.
autor: mami Stefy F - din comunitatea Desprecopii.com (c) 2025
Despre meseria de mama, merita citit si:
Copiii si limbile straine: atitudine si necesitate actuala
Ce citeste copilul tau? Sugestii pentru lecturile copilariei
Unde au disparut idolii muzicali?
Curatenia de Pasti si Saptamana Patimilor
Dincolo de iubire intr-o alta dimensiune
Dorintele unei mame de 1 iunie
Ceea ce nu am anticipat inainte de a deveni mama unui baiat
O vara retro pentru copilul meu: cum ar putea fi
Impresii de pe insula in care nimeni nu m-a vazut plangand
Esti o mamica care are nevoie de sfaturi?
Te asteptam pe forumul mamicilor de bebelusi pentru sfaturi si incurajari: Bebelusul - primele 365 zile din viata unei comori Primele 365 zile si nopti. Casa nou nascutilor DC. Alaptare, colici, ingrijire, baite, nopti nedormite si multa dragoste.
Ce sentimente ti-a produs acest articol?
Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!
Scrie un comentariu
Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII