Copilul ia antibiotice? Asociază și un probiotic pentru menținerea echilibrului intestinal

TEMA: Burtici fericite | 0 | 22/2/2024

Copilul ia antibiotice? Asociaza și un probiotic pentru menținerea echilibrului intestinal

Nu există nici o îndoială că antibioticele au un rol esențial în medicina modernă, în a preveni și ajuta la vindecarea infecțiilor bacteriene. Infecțiile bacteriene nu mai sunt cea mai frecventă cauză a deceselor în lumea modernă, predominant ca urmare a acțiunii antibioticelor ⁽⁰⁾.

Cu toate acestea, a devenit tot mai recunoscut modul în care antibioticele afectează negativ microbiota intestinală ⁽⁸⁾.

Ce se întâmplă cu microbiota intestinală atunci când suntem nevoiți să urmăm un tratament cu antibiotic?

Microbiomul intestinal este un ecosistem complex de trilioane de microbi care trăiesc împreună în armonie în tractul gastro-intestinal. Acești microbi au efecte benefice asupra sănătății umane, îmbunătățind digestia, imunitatea, sănătatea pielii și nivelul de energie ⁽⁹⁾. Este necesar un echilibru între microbii benefici și microbii mai nocivi care colonizează în mod natural intestinul. Acest echilibru poate fi perturbat de diverși factori de viață, inclusiv o dietă cu un conținut scăzut de fibre dar și infecțiile, printre altele.

Este benefic să asociem și un prebiotic atunci când copilul ia antibiotice deoarece antibioticele pot perturba flora intestinală sănătoasă, distrugând bacteriile benefice împreună cu cele patogene. Consumul unui prebiotic ajută la menținerea și restabilirea echilibrului florei intestinale, contribuind la sănătatea sistemului digestiv și la susținerea imunității. Prebioticele servesc ca hrană pentru bacteriile bune din intestin, ajutându-le să se înmulțească și să-și exercite efectele benefice. Astfel, asocierea unui prebiotic cu antibioticele poate reduce riscul de efecte secundare digestive precum diareea asociată antibioticelor și poate promova o recuperare mai rapidă a echilibrului intestinal.

Administrarea antibioticelor poate avea efecte nedorite la nivelul microbiotei intestinale. Deși sunt eficiente în uciderea bacteriilor patogene, antibioticele sunt, în esență, neselective și pot, de asemenea, să epuizeze bacteriile benefice aflate în intestin, contribuind la apariția diareei sau constipației. În unele cazuri, această perturbare a microbiotei intestinale poate duce la o creştere abundentă de bacterii patogene nedorite, cum ar fi Clostridium difficile.

Desigur, în infecția activă, beneficiile antibioticelor depășesc cu mult riscurile. Asocierea unui probiotic în timpul și după tratamentul cu antibiotic poate ajuta la atenuarea efectelor secundare nedorite care apar ca urmare a perturbării microbiotei intestinale, altfel cunoscut sub numele de disbioză.

De ce să dăm copilului probiotice în tratamentul cu antibiotic?

Fiecare tratament cu antibiotic, chiar și de la cele mai fragede vârste, poate afecta echilibrul florei intestinale, având efecte pe termen scurt și imediat, cum ar fi diareea asociată antibioticelor (DAA), dar și efecte pe termen lung. Microbiota intestinală afectată de administrarea antibioticelor poate slăbi organismul, devenind astfel mai susceptibil la infecții. Deoarece aproximativ 70% din componentele sistemului imunitar au originea în tractul intestinal, sistemul imunitar poate fi perturbat deoarece microflora intestinală afectează activitatea acestuia. Diareea asociată cu antibiotice (DAA) este definită ca trei sau mai multe scaune moi sau apoase ce survin ulterior sau în timpul tratamentului cu antibiotice⁽²⁾. Riscul de DAA crește o dată cu prelungirea duratei tratamentului cu antibiotice. De asemenea, copiii mai pot resimți și alte efecte secundare, precum greață, indigestie și energie scăzută.

Copiii au perioade de creștere și dezvoltare dinamică, iar dezvoltarea microbiotei gastro-intestinale ⁽³⁾ face parte din ele. Utilizarea antibioticelor la copii a fost asociată cu modificarea microbiotei ⁽⁴⁾ și cu un risc crescut de boli precum obezitatea ⁽⁵⁾ și astmul⁽⁶⁾.

Așadar, chiar dacă antibioticele salvează vieți și sunt indispensabile în medicina modernă, ele pot avea efecte adverse, datorate dezechilibrului microbiotei, care se pot manifesta:

Pe termen scurt: dureri abdominale, diaree, greață, vărsături.

Pe termen lung: slăbirea sistemului imunitar care devine mai puțin eficient în combaterea infecțiilor, factor risc în apariția astmului, dermatitei atopice și rinitei alergice la copii ⁽⁷⁾.

Probioticele contribuie la refacerea echilibrului microbiotei intestinale și ajută la susținerea sistemului imunitar, facilitând astfel o recuperare mai rapidă după un episod infecțios. Probioticele contribuie la îmbunătățirea activității mucoasei intestinale și stimulează funcția de barieră a intestinului protejând împotriva efectelor adverse ale tratamentului cu antibiotice.

Referinte:
(0) https://www.cdc.gov/mmwr/preview/mmwrhtml/mm4829a1.htm
(1) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5140692/
(2) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12827001/
(3) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20668239/
(4) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27294842/
(5) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27402330/
(6) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27002979/
(7) K. Yamamoto-Hanada et al., Influence of antibiotic use in early childhood on asthma and allergic diseases at age 5, Ann Allergy Asthma Immunol 119 (2017) 54-58.
(8) Yoon MY, Yoon SS. Disruption of the gut ecosystem by antibiotics. Yonsei Med J. 2018;59(1):4-12. doi:10.3349/ymj.2018.59.1.4
(9) Bowe WP, Logan AC. Acne vulgaris, probiotics and the gut-brain-skin axis - Back to the future? Gut Pathog. 2011;3(1):1. doi:10.1186/1757-4749-3-1
Zhang YJ, Li S, Gan RY, Zhou T, Xu DP, Li H Bin. Impacts of gut bacteria on human health and diseases. Int J Mol Sci. 2015;16(4):7493-7519. doi:10.3390/ijms16047493
Kamada N, Seo SU, Chen GY, Núñez G. Role of the gut microbiota in immunity and inflammatory disease. Nat Rev Immunol. 2013;13(5):321-335. doi:10.1038/nri3430