Mituri despre vaccinare demontate de doamna Dr. Roxana Hristianovici

Mit 1: Lipsa vaccinării este un risc asumat doar pentru copilul meu, nu și pentru restul. Alegerea nevaccinării afectează doar propriul copil.

Imunitatea de grup apare atunci când o populație mare dintr-o comunitate este imunizată împotriva unei boli contagioase (19 din 20 de persoane trebuie să fie vaccinate împotriva rujeolei pentru a proteja persoanele care nu sunt vaccinate), reducând șansele de apariție a unui focar. Există vaccinuri care nu pot să fie administrate unor anumite categorii de persoane precum femeile însărcinate și persoanele imunocompromise (cu imunitate scăzută).

Așadar, un copil nevaccinat care se îmbolnăvește poate infecta nou-născuții care nu au încă vârsta necesară pentru a putea fi imunizați sau copiii și adulții a căror stare de sănătate nu permite vaccinarea. Un copil mai mare care are boala produsă de Bordetella Pertussis poate suporta mai ușor această infecție decât un sugar în vârstă de o lună, încă nevaccinat, care poate avea o evoluție severă cu sechele și cu o rată mare de deces.

Un alt exemplu este infecția cu virusul Rubeolei. Rubeola nu este o boală cu o rată mare a mortalității în rândul copiilor, însă este extrem de periculoasă pentru femeia gravidă întrucât afectează ireversibil dezvoltarea normală a fătului (iar vaccinarea în timpul sarcinii împotriva rubeolei este interzisă) prin urmare, imunitatea de grup a copiilor este esențială pentru protecția gravidelor.

Mit 2: Vaccinurile conțin substanțe periculoase precum aluminiul

Schema de vaccinare trebuie adaptată în funcție de potențialul risc al fiecărui copil. Deoarece imunizarea se adresează unei populații sănătoase, beneficiile trebuie să depășească riscurile. Fiecare copil trebuie analizat atent în ceea ce privește contraindicațiile și părinții trebuie informați în legătură cu reacțiile adverse asociate și gestionarea acestora.

Adjuvanții prezenți în vaccinuri au fost incriminați în repetate rânduri privind efectele lor nocive. Cel mai utilizat adjuvant sunt sărurile de aluminiu (fosfatul de aluminiu și hidroxidul de aluminiu) și sunt folosite pentru a stimula sistemul imunitar să dea un răspuns mai bun. Nu toate vaccinurile conțin aluminiu, el lipsește în vaccinurile cu virus viu atenuat cum este vaccinul antituberculoză făcut la naștere sau vaccinul anti rubeolă-rujeolă-oreion făcut la vârsta de 1 an. Conținutul de aluminiu considerat sigur nu trebuie să depășească 0,85 mg de aluminiu elemental pe doză. Produsul folosit în schema națională pentru imunizarea sugarilor de 2, 4 și 11 luni respectă această condiție, având 0,6 mg.

Aluminiul este prezent și în mediul în care trăim:

● aerul pe care îl respirăm;
● apa pe care o bem;
● alimentele pe care le consumăm.

Cantitatea de aluminiu din vaccinuri este mică:

● în primele șase luni de viață, bebelușii primesc aproximativ 4 miligrame de aluminiu în cazul în care li se administrează toate vaccinurile recomandate;

în aceeași perioadă vor ingera:
• 5 miligrame de aluminiu, dacă aceștia sunt hrăniți la sân;
• 40 de miligrame dacă sunt hrăniți cu formulă de lapte praf;
• 120 de miligrame, dacă aceștia sunt hrăniți cu formulă de lapte praf pe bază de soia (Baylor, et al, 2002).

Mit 3: Copilul nu are voie să iasă afară și nu este recomandat să i se facă baie după vaccin

În ziua în care se administrează un vaccin, aveți voie să ieșiți cu copilul afară. De fapt, mai puțin în situația în care imunizarea a avut loc chiar acasă, deja ați ieșit. Da, este bine de evitat aglomerațiile, dar motivul este pentru a lăsa copilului timp să producă anticorpi și să nu riște să ia o viroză din spații aglomerate. Organismul are o misiune și este ideal să nu fie îngreunată.

De asemenea, puteți continua rutina zilnică, la fel ca întotdeauna: când vine ora de băiță, fără nicio problemă se poate spăla bebelușul. Desigur, dacă este supărat, cu febră sau ceva dureri locale în urma administrării vaccinului, puteți amâna. Dar dacă totul este normal, continuați-vă programul zilnic așa cum o faceți întotdeauna.

Mituri despre vaccinare demontate de doamna Dr. Iulia Balint-Boia

Mit 4: Vaccinarea începe de la o vârstă prea fragedă

O nelămurire frecventă a părinților este legată despre vârsta bebelușului. Oare este prea mic pentru a primi atâtea vaccinuri?

Răspunsul este nu. De ce? Pentru că din prima clipă de viață, începe un proces de cunoaștere al mediului, inclusiv prin contactul cu diverși agenți din mediu. De exemplu: bacterii prietenoase care îl vor coloniza și vor face parte din flora lui. Sau poate să se întâlnească cu diverse particule din mediu pe care organismul lui acum învață să le diferențieze: ce e rău și ce e bine.

În fiecare zi, sistemul lui imunitar cunoaște sute, poate chiar mii de diverși antigeni, îi memorează și învață să diferențieze ce e bun și ce e rău.

Cele câteva fragmente de bacterii și viruși inactivați conținute în vaccinurile adecvate vârstei, sunt extrem de puține raportat la numărul general de întâlniri zilnice ale sistemului imunitar imatur. Rolul lor este să îi prezinte exact ce este dăunător, să îl învețe să se protejeze pentru a nu suferi trecând prin acea boală.

Mit 5: Vaccinurile conțin substanțe periculoase, precum mercurul

Mercurul conținut în vaccinuri a fost un subiect mult dezbătut. Thiomersalul este un conservant pe bază de etil mercur, folosit în special pentru vaccinurile multi-doză, adică cele care sunt stocate mai multe vaccinuri în același recipient. Rolul lui este de a opri creșterea microbiană în compusul destinat vaccinării și a permite administrarea în siguranță a tuturor dozelor din flacon.

Etil mercurul este o formă de mercur care se elimină din corp ușor. Este practic acel mercur care se găsește natural în mediul înconjurător.

Forma numită metil mercur este acea formă care se acumulează în corp, care poate afecta sistemul nervos și care se elimină foarte greu.

În prezent, fiolele de vaccin monodoză, utilizate în practică pentru injectarea unui singur copil, nu conțin acest tip de conservant. Niciun alt tip de vaccin necesar în copilărie nu conține acest conservant.

Mit 6: Nu trebuie administrat paracetamol sau Nurofen preventiv

După administrarea unui vaccin, în ziua respectivă (sau după caz, la câteva zile după), ne putem aștepta la o reacție din partea sistemului imunitar. Cel mai adesea reacția este tradusă sub forma unei ascensiuni febrile. Episodul sau episoadele febrile de obicei durează puțin și nu pun probleme de sănătate. Nu este obligatoriu să apară și vă veți confrunta cu ele de la primul vaccin din viața bebelușului dumneavoastră.

În ziua imunizării veți urmări starea copilului, îi veți măsura temperatura în caz că simțiți că este ceva în neregulă, și dacă situația o impune veți putea administra antitermic. NU este nevoie a se da ceva preventiv, imediat după vaccin sau la câteva ore după. Orientați-vă mai bine după cum se simte copilul dumneavoastră.

Desigur, dacă persistă febra mai mult de 3 zile sau apar și alte simptome, consultați medicul din nou. Este posibil să fie debutul unei viroze, nelegat de administrarea vaccinului.

Mituri despre vaccinare demontate de doamna Dr. Veronica Crișan

Mit 7: Vaccinurile pot produce autism

Nu, nici un vaccin nu provoacă autism. Nu există dovezi științifice care să susțină această afirmație.

Această temere a apărut prima dată în 1997 prin publicarea într-o revistă medicală de prestigiu a unui studiu realizat de dr. Wakefield, în care au fost incluși 12 copii, aparent sănătoși, fără probleme de comportament; după administrarea vaccinului ROR, 8 dintre ei au "devenit autiști".

Ulterior, în toată lumea au fost inițiate multe studii pe această tema făcute pe o populație semnificativă din punct de vedere statistic (peste 1 milion de copii au fost incluși în aceste studii) și pe o perioadă lungă de timp (unul dintre ele a durat 14 ani); niciunul dintre aceste studii ample nu a găsit vreo diferență între procentul de copii cu autism între loturile de copii vaccinați și cei nevaccinați.

În același timp, a fost analizat cu atenție și studiul dr. Wakefield și s-a descoperit că, de fapt, cei 8 copii care "au devenit autiști" au fost selecționați dintre cei cu istoric de deviere comportamentală infantilă, iar acest lucru a fost ascuns cu bună știință. Lucrarea a fost retrasă și medicul și-a pierdut dreptul de a practica medicina.

Primele semne ale autismului apar în jurul vârstei de 1 an, când cei mici primesc și acest vaccin, astfel că mulți părinți au făcut această asociere total neadevărată (fiind și influențați de toată "publicitatea" negativă).

Cauzele autismului sau a tulburărilor de spectru autist nu sunt pe deplin elucidate, dar experții sunt aproape convinși că această tulburare e determinată înainte de naștere (și evident înainte de orice vaccinare).

Și da, există din ce în ce mai mulți copii diagnosticați cu această afecțiune, dar acest lucru se datorează faptului că părinții au la dispoziție mult mai multe informații medicale și se pot adresa cu mult mai mare ușurință specialiștilor.

Au fost chiar și asociații/fundații de sprijin al celor cu autism care și-au exprimat dezacordul față de studiul Wakefield și au îndemnat părinții să urmeze schemele de vaccinare aprobate.

Din păcate, în ciuda numeroaselor dovezi științifice, a poziției oficiale a Organizației Mondiale a Sănătății și a oganizațiilor de sănătate publică, acest mit al asocierii vaccinării cu autismul continuă să se perpetueze și să atragă tot mai mulți adepți.

Mit 8: Administrarea vaccinurilor multiple, pentru diverse boli, în același timp, poate "afecta" sistemul imunitar

Toate studiile contrazic această ipoteza. Nu există nicio conexiune între administrarea vaccinurilor combinate/polivalente sau vaccinarea simultană și apariția efectelor negative în ceea ce privește dezvoltarea sistemului imunitar al copilului. Administrarea simultană de vaccinuri se va face în locuri diferite, este sigură și asigură o protecție maximă. În primul an de viață, un sugar poate primi până la 9 vaccinuri (spațiate corect).

Dimpotrivă, vaccinarea întărește sistemul imunitar al copilului. Vaccinurile introduc în organism o versiune slăbită sau inactivată a unui virus sau a unor bacterii, iar acesta va produce anticorpii ce-l vor proteja în viitor. Vaccinul, prin producția de anticorpi, învață sistemul imunitar cum să lupte împotriva acestor boli.

Există documente științifice care apreciază că antigenii proveniți de la mai multe vaccinuri administrate concomitent nu suprasolicită sistemul imunitar; în mod curent, prin alimentație și prin activitățile zilnice, sau chiar prin virozele respiratorii și digestive, copiii sunt expuși la o cantitate mai mare de antigeni decât la un vaccin.

S-au derulat mai multe studii care nu au găsit nicio conexiune între vaccinarea multiplă și creșterea incidenței bolilor autoimune. Studiile controlate pe mii de pacienți de vârstă pediatrică au demonstrat că nu există procente mai mari de copii care să dezvolte astm bronșic, alergii sau diabet zaharat în loturile cu copii vaccinați față de cei nevaccinați.

Dacă sistemul imunitar al copiilor vaccinați cu vaccinuri multiple ar fi perturbat, atunci aceștia ar trebui să aibă un risc mult mai mare de a face infecții severe. Dar statisticile demonstrează că, dimpotrivă, cei vaccinați fac mai puține infecții și cu un grad de severitate mai scăzut, lucru confirmat și din experiența mea profesională de-a lungul anilor.

Mit 9: Vaccinurile cauzează boli pe care ar trebui să le prevină

Cu ani în urmă, bolile infecțioase reprezentau o amenințare pentru omenire.

Vaccinurile nu provoacă boli, deoarece conțin părți inactive sau atenuate ale unui virus sau a unei bacterii (antigene) deci neinfecțioase, care vor duce la declanșarea unui răspuns imun al organismului. Antigenul, odată intrat în corp, va "învăța" sistemul imunitar să creeze anticorpi care vor lupta împotriva virusurilor sau bacteriilor . Cum spun și experții Academiei Americane de Alergie, Astm și Imunologie, vaccinurile sunt cunoscute și sub denumirea de imunizări, deoarece stimulează sistemul nostru imunitar să producă anticorpii necesari să ne protejeze de boli. În principiu, mecanismul este următorul: sistemul imunitar este păcălit prin vaccin că există o amenințare și va produce anticorpii de protecție. Acest lucru induce o imunitate care este atât naturală, cât și de durată, și nu provoacă boala sub nicio formă.

Vaccinarea este sigură, iar efectele secundare ale vaccinurilor (mai frecvente în cazul celor cu virus viu atenuat) sunt de obicei minore și temporare, cum ar fi o durere la nivelul locului administrării, febră ușoară, stare generală ușor modificată, modificări ale apetitului. Sunt posibile și reacții adverse mai grave - cum ar fi șocul anafilactic, dar acestea sunt extrem de rare, însă niciodată boala pentru care vaccinul a fost administrat.

Vaccinurile funcționează fără să ne facă să fim bolnavi și fără să existe riscul complicațiilor bolii respective.

Mit 10: Gripa este o răceală puțin mai serioasă

Gripa este deseori confundată cu o răceală obișnuită sau cu alte infecții benigne ale tractului respirator. De fapt, spre deosebire de răceala obișnuită, gripa poate duce la o îmbolnăvire moderată sau chiar gravă și la complicații serioase, cum sunt pneumonia bacteriană virală sau secundară și agravarea afecțiunilor pre-existente, inclusiv insuficiență cardiacă congestivă și diabet.

Copiii mai mici de 5 ani prezintă risc crescut de dezvoltare a complicațiilor, afecțiunile cele mai severe survenind la copiii sub 2 ani. La nivel global, până la 1 din 3 copii este afectat de gripă în fiecare an.

Cea mai frecvent întâlnită complicație la copii este pneumonia. Mai pot apărea bronho-pneumonii, insuficiență respiratorie acută (prin pneumonie sau bronho-pneumonie), criză de astm (sau acutizarea acesteia), sinuzita. La copii, în timpul gripei se pot declanșa complicații neurologice: convulsii, encefalite, foarte rar mielite și radiculonevrite și chiar otite medii supurate (prin suprainfecție). Virusul gripal determină o scădere a rezistenței organismului, atât locală, prin distrugerea mucusului situat pe suprafața căilor respiratorii (ceea ce favorizează infecția cu germeni bacterieni), cât și generală, epuizând organismul prin febră, tuse, determinând destul de frecvent apariția suprainfectiilor.

Gripa determină între 3 și 5 milioane de îmbolnăviri grave și peste 650.000 de decese anual.

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️