Nașterea la Caracal: o cezariană la Spitalul Municipal Caracal detaliu cu detaliu și fără șpagă - experiența mea

Nasterea la Caracal: o cezariana la Spitalul Municipal Caracal detaliu cu detaliu si fara spaga - experienta mea

Nașterea la Caracal: o cezariană la Spitalul Municipal Caracal detaliu cu detaliu și fără șpagă - experiența mea

Am născut la Spitalul Municipal Caracal. Cu toate ca majoritatea prefera sa nască într-un spital mai mare, eu sunt fericita ca am ales sa nasc aici. Și în spitalele mai mici poți fi tratata bine și fără sa dai șpagă, atâta timp cât tu te comporti frumos ca pacienta și personalul o sa se poarte frumos cu tine.

• Din partea mea tot personalul are 10 și le mulțumesc din suflet pentru ajutorul acordat. Recomand ca toată lumea sa fie drăguță și sa vorbească frumos sigur ar ajuta pe toată lumea asta :) - iata cum a decurs experienta mea  cu o cezariana la Spitalul Municipal Caracal detaliu cu detaliu si fara spaga.

Vei citi:
Am simțit ca parca s-a rupt de 2 ori ceva în vagin
Între timp dopul gelatinos a început sa curgă
În sala de nașteri
Cel mai frumos moment a fost când i-am auzit glasul
Am născut la Spitalul Municipal Caracal
Alte experiențe de naștere din Caracal - povestite de mămici

nasterea prin cezariana

Am simțit ca parca s-a rupt de 2 ori ceva în vagin

Însă pe 25 dimineața la ora 4 tăticul nu a avut somn și a început sa se joace pe telefon iar lumina îmi bătea fix în ochi. M-am trezit asa nervoasa pe el încât probabil de acolo cred ca au și începeut contracțiile. Prima data am simțit ca parca s-a rupt de 2 ori ceva în vagin (ciudat, nici eu nu am știut ce a fost aia) apoi a urmat prima contracție la care pentru prima data am scos un sunet, cu toate ca nu a fost asa rău, ma gândeam ca sigur bebe se întinde iar și din cauza asta am simțit contracția asta.

Am încercat sa adorm, la 04:30 iar o contracție de câteva secunde, am încercat sa nu bag în seama, însă după a 3-a contracție care a fost tot la jumătate de ora, m-am ridicat din pat și am mers la dus sa ma pregătesc, a 4-a a apărut la dus, a 5-a a fost asa scurta încât nu știam sigur dacă pana acum totul doar mi s-a părut, însă imediat după a 5-a a apărut un junghi oribil în spate, atunci am fost sigura ca sigur bebe vrea sa vina.

Între timp dopul gelatinos a început sa curgă

M-am machiat, m-am pregătit, am așteptat pana la 7 și am sunat doctora, dansa mi-a spus sa merg imediat la urgente. Asa am și făcut. Am ajuns acolo mi-au făcut fisa apoi am luat bagajul și am așteptat într-o camera. Între timp dopul gelatinos a început sa curgă, era transparent și foarte vâscos. M-am schimbat, apoi ei mi-au făcut un EKG, mi-au luat tensiunea. Între timp am pierdut și apa, nu a curs asa mult, cam 50 de ml, dar a fost o senzație ciudata când a curs, și tot curgea câte puțin. A venit o dr de garda mi-a făcut ecograf, bebe era bine. M-au dus pe blocul operator și am așteptat într-un pat acolo. Am primit o pijama, mi-au făcut câteva testari, pe brat și în ochi. Au venit asistentele de la Neonat, au făcut fisa și am așteptat pana m-au chemat la cezariana. Bagajul de la blocul operator l-a luat o infirmiere de la ginecologie și l-a dus la ea pe secție. M-a pus sa pregătesc pentru ATI: 2 sticle de apa de 700 ml cu dop de copii, ochelarii cu o laveta, tampoanele de gravidă plus vata și tifon, iar eu am mai avut cel mai important lucru pentru mine, bateria externa pentru telefon, pe acestea le-a dus tot ea pe ATI.

În sala de nașteri

M-am urcat pe masa de operație, prima data mi-au pus sonda urinara (a fost cea mai oribila senzatie, îmi venea sa urinez și ma deranja teribil acolo, voiam sa ma ridic sa mai alin din durere dar nu aveam voie. [Neapărat înainte sa pleci în sala de operație trebuie sa mergi la baie) Apoi m-au pus sa ma ridic în șezut să-mi facă rahianestezia în spate, am stat cu capul aplecat în bărbie cum au zis ele. Nu a durut asa rău, după m-au lăsat asistentele pe spate ușor. Atunci eu mi-am poziționat capul sa privesc în partea dreapta, unde era masa de neonatologie și unde urma sa fie bebele pus, ca atunci când o sa iasă el sa nu fiu nevoita sa rotesc capul. Neapărat nu trebuie sa miști capul după anestezie decât la câteva ore când o sa începi să-ți simți picioarele, pana atunci Nu! Nu a mai durat mult și a început anestezia să-și facă efectul cu senzația de amorțeală și furnicături în picioare, atunci a dispărut și senzația de disconfort de la sonda și a fost perfect. M-au dat cu betadina peste tot, au montat câmpurile sterile, mi-au montat perfuzii. Ma așteptăm ca atunci când m-au tăiat sa simt ceva, dar nu, absolut nimic, bebe aproape a ieșit și eu credeam ca ele, doctorele încă își așează instrumentarul.

Cel mai frumos moment a fost când i-am auzit glasul

...și l-am văzut pentru prima data, nu ma saturam să-l privesc. Bebe a fost bine după ce l-au consultat l-au dus pe secția de neonatologie, la mine a mai durat 30-40 de minute. M-am speriat puțin pentru ca eu aveam capul întors în dreapta și a trebuit sa ma testeze la un antibiotic punându-mi o picătură în ochi și mi-au întors ele capul, am crezut ca o sa rămân cu dureri de cap dar nu. După ce am terminat operația m-au ridicat și m-au pus pe o targa și m-au dus pe ATI. Pe hol mi-a venit sa vomit dar nu mâncasem nimic de ziua trecuta de la 5, de asta nu e bine sa mănânci înainte de cezariana cu o noapte și mai bine. Am întors capul pe o parte dar nu am vomitat. Am ajuns pe ATI, m-au mutat în pat, mi-au pus o grămadă de perfuzii, cred ca toată ziua am avut perfuzii. După o ora am avut frisoane asa urate... Efectiv tremuram cu toată partea de sus, am spus la asistenta și mi-au adus o sticla cu apa calda și o pătură, m-a ajutat mult. În ATI mi-au zis sa nu mișc capul decât atunci când simt picioarele și mi-au fixat capul cu un cearceaf. Mi-au pus un sac cu nisip pe burta. Cel mai oribil moment pe ATI a fost când mi-au făcut toaleta și a trebuit sa apese pe burta ca să elimin lohile, o durere de nedescris, și seara când mi-au pus o perfuzie cu oxitocina ca să am contracții iar sa elimin lohile. Am avut contracții mari timp de 30-40 de minute și nu la intervale de timp, aproape constant. Dimineața următoare la fel o alta perfuzie cu oxitocina, iar contracții. În rest a fost bine. Partea urata este ca nu poți sa te miști deloc. Nu ai nici o putere. După 2-3 ore am început să-mi mișc ușor picioarele. Tratament am avut cu gramada perfuzii, injecții, la ora 12 noaptea a fost ultima tura. Probabil de la atâta glucoza din perfuzii nu mi-a fost foame deloc. Nu m-au lăsat sa beau apa timp de 3 ore, îmi era o sete... Pe masa de operație aveam gura super uscata de nici saliva sa înghit nu aveam, de abia așteptăm să ajung pe ATI, și a trebuit sa aștept încă 3 ore, din când în când mai îmi udau ele puțin buzele cu o compresa.

Am încercat sa fac mișcări în pat, sa ma întorc de pe o parte pe alta, e bine sa te miști puțin în pat ca altfel nu ai cum. Eu am vrut sa ma ridic din prima zi dar nu m-au lăsat decât ziua următoare. Dimineața următoare la ora 6 am avut iar perfuzie cu calmante, după ce s-a terminat am profitat și am încercat sa ma ridic, cel mai greu moment... Atât de dificil a fost... Nu credeam ca poate sa fie atât de greu sa ma ridic în fund, m-am agățat de un perete, ma ridicam puțin, apoi nu reușeam și ma lăsăm iar jos, pare simplu dar atunci e atât de dificil... Dar nu trebuie sa renunti. Am reușit cu greu sa ma ridic în fund, apoi ușor am lăsat picioarele pe marginea patului și m-am ridicat ușor în picioare, nu mi-a fost amețeala cu toate ca toată lumea spune ca o sa amețești pentru ca pierzi mult sânge la operație și poți sa leșini imediat (colega mea de camera din ginecologie a leșinat imediat cum a încercat sa se ridice) Enervanta mai era și sonda urinara ca trebuia sa am grija cu ea. Pana la 10 când am plecat de pe ATI deja ma dădusem de 3 ori jos din pat și făcusem câteva ture de camera. Cu cât te miști mai mult cu atât îți revii mai repede.

Am născut la Spitalul Municipal Caracal

La 10 și ceva m-au dus pe ginecologie, acolo am început sa ma mișc mai ușor, m-am schimbat, mi-au adus bagajele, mi-a mai făcut câteva perfuzii, apoi mi-a dat sonda jos și am putut sa merg să-l vad pe bebe. Am născut la Spitalul Municipal Caracal. Despre personal pot spune ca au fost minunate de la doctore pana la infirmiere. Încă de cum am întrat în sala de așteptare o asistenta foarte drăguță m-a primit cu zâmbetul pe buze și încerca să mă liniștească pana vine doctora,mi-a explicat foarte drăguț ca trebuie să-mi facă un EKG și pentru ce este acesta și apoi ca urmează sa merg sus. Doctora de garda mi-a făcut ecograful fără graba și m-a asigurat ca totul este bine. Sus când am mers a venit o infirmiera de pe ginecologie să-mi i-a bagajele și a fost drăguță și să-mi ducă sticlele cu apa în ATI. Apoi în blocul operator un personal foarte deschis, chiar au glumit cu mine. La ATI un personal de nota 1000, asa drăguțe nu am mai văzut asistente și infirmiere, chiar ma simțeam urat ca nu puteam sa ma mișc și ma ajutau cu orice (cred ca nici la privat nu se poarta asa cu tine) m-au ajutat sa beau apa, atunci când am avut frisoane mi-au adus paturi și sticla cu apa calda.

La ginecologie la fel și fetele asistente drăguțe, au fost puțin uimite ca m-am ridicat repede și fără ajutor. Iar la neonatologie am învățat cum sa alaptez bine, citisem o grămadă cum trebuie bebe sa apuce cât mai mult din aureola și alte prostii care în primele ore și zile sunt egal cu 0. O doamna de la neonatologie m-a învățat cum trebuie sa țin sfârcul și cum sa apuce copilul (ii sunt enorm de recunoscătoare acelei doamne) Doamna doctor de neonatologie o drăguță cu o răbdare și un calm, mi-a explicat tot ce trebuie sa fac cu bebe când ajung acasă și mi-a răspuns explicit la toate întrebările mele. Am uitat sa spun despre doctora ginecolog, o super femeie, am ales-o și am apreciat la ea faptul ca îmi spunea direct dacă aveam o problema sau ce se poate întâmpla dacă nu fac într-un fel.

Cu toate ca majoritatea prefera sa nască într-un spital mai mare, eu sunt fericita ca am ales sa nasc aici. Și în spitalele mai mici poți fi tratata bine și fără sa dai șpagă, atâta timp cât tu te comporti frumos ca pacienta și personalul o sa se poarte frumos cu tine. Din partea mea tot personalul are 10 și le mulțumesc din suflet pentru ajutorul acordat. Recomand ca toată lumea sa fie drăguță și sa vorbească frumos sigur ar ajuta pe toată lumea asta :)

Autor - Doynyta, o mamica de la Desprecopii, care a trimis povestea nasterii la adresa redactiei

Util de citit:

Nasterea prin cezariana: motive medicale care o recomanda
Ce trebuie sa stii inainte de a trece printr-o nastere prin cezariana

Ai nascut de curand si vrei sa ne relatezi povestea nasterii? Trimite-ne atunci povestea nasterii puiului tau pe mail  si noi o vom publica pe Desprecopii - cel mai citit site al parintilor din Romania. Povestea nasterii tale este o amintire speciala si unica care poate ajuta alte mamici in momentele grele!

Alte experiențe de naștere din Caracal - povestite de mămici

Am născut natural la Spitalul Municipal Caracal - jurnal de naștere

Forumuri recomandate

Nasterea unei stele!
Mamicile povestesc experientele lor la nastere. Clipe unice, traite la maxima intensitate.

Clubul scutecelor (0-4 ani)
Generatia in blugi de maine - deocamdata in scutece. De la 0 la 4 ani.

autor: Dynyta, mamica membru DC - Toate drepturile rezervate (c) 2022

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️

Comentarii vizitatori

Citeste toate comentariile

Ce sentimente ti-a produs acest articol?

Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publica (ramai anonim) dar completarea corecta este necesara, mai ales in cazul in care astepti raspuns. | Toate campurile trebuie completate!

Ai o intrebare? APASA AICI pentru rubrica de intrebari SAU intreaba pe FORUMUL DESPRECOPII