Putem preveni anumite boli dacă îi aducem pe copii la grădiniță în alt sezon decât toamna?

 Dr. Roxana Hristianovici: Perioada de sfârșit de toamnă, iarnă și început de primăvară este momentul cu cele mai multe viroze, cum ar fi gripa, COVID, varicela și herpangina. În sezonul cald, problemele digestive, precum enterocolitele și vărsăturile, sunt mai comune. Dacă avem opțiunea, aducem copiii în colectivitate spre sfârșitul primăverii sau începutul verii, având avantajul petrecerii mai mult timp în aer liber, unde riscul de contaminare este redus, și adaptarea este mai ușoară datorită zilelor mai lungi și luminii naturale.

Care este primul semn de boală care să ne trimită la medic?

 Dr. Roxana Hristianovici: Ideal este să mergem la medic la primele semne de boală, cum ar fi febra, rinoreea cu secreții apoase, ochi roșii și în lacrimi, sau o stare generală proastă a copilului, mai ales seara înainte de culcare. Este important să nu-l ducem la grădiniță în această fază. Recomandarea este să rămânem acasă, să monitorizăm starea copilului și să observăm evoluția. Unele viroze sunt ușoare, dar altele, precum gripa, COVID, herpangina sau infecțiile streptococice, pot complica lucrurile. Nu putem anticipa, iar uneori boala lovește rapid, cu febră mare. În cazul unei viroze ușoare, cu febră sub 38.5°C, chiar dacă nu persistă pe parcursul zilei, se recomandă ca copilul să rămână acasă cel puțin 24 de ore de la momentul în care devine afebril. Acest interval este crucial pentru recuperare și reducerea riscului de a contracta alte infecții, având în vedere imunitatea scăzută în perioada post-afecțiune.

Putem imuniza copilul preventiv, înainte de intrarea în colectivitate?

 Dr. Roxana Hristianovici: Imunitatea copiilor este în mare parte înnăscută, dar se dezvoltă prin expunerea la diverse boli. Deși aceste răceli frecvente în colectivitate pot părea neplăcute, ele sunt cruciale pentru educarea sistemului imunitar al copiilor în lupta împotriva virusurilor și bacteriilor. Copiii au o imunitate inițială fragilă, construindu-și ulterior imunitatea prin boală și beneficiind și de o imunitate împrumutată, precum anticorpii transmiși de la mamă. Vaccinarea reprezintă, de asemenea, o modalitate de a obține imunitate împrumutată și trebuie discutată cu medicul pediatru. Alegerea unor scheme de vaccinare, inclusiv pentru vaccinurile opționale, ar trebui să țină cont de istoricul medical al copilului, planurile de călătorie ale familiei și starea de sănătate a altor membri ai familiei, mai ales în cazul a doi copii sau în prezența unui copil mai mare.

Este vârsta de 3 ani una potrivită pentru intrarea în colectivitate?

 Dr. Roxana Hristianovici: Din perspectivă medicală, tratarea copiilor de 3 ani este mai facilă decât tratarea celor de 1 an și jumătate. Totuși, trebuie luată în considerare implicarea persoanelor cu care copilul petrece timp acasă, precum și nivelul de stimulare și dezvoltare a abilităților sociale și emoționale. Desigur, introducerea în colectivitate la trei ani este considerată destul de târzie pentru a învăța despre interacțiunea cu alți copii, gestionarea conflictelor și împărțirea. Aceste experiențe contribuie semnificativ la dezvoltarea copilului. Este important să nu amânăm prea mult acest proces din teama exagerată de boli. În cazul unor complicații frecvente, precum otite sau bronșiolite, putem evalua riscurile și beneficiile și lua decizii informate. Însă, evitarea introducerii copilului în colectivitate până la vârste extreme poate compromite formarea imunității necesare pentru etapele următoare, cum ar fi începerea școlii.

Când începem să ne îngrijorăm că avem un copil predispus la boli?

 Dr. Roxana Hristianovici: Știm că în sezoanele de toamnă, iarnă și început de primăvară, precum și în primul an de colectivitate, copiii pot avea mai multe răceli. Este normal ca un copil să aibă între 8 și 12 răceli pe sezon. Totuși, nu toate aceste răceli necesită antibiotice sau internare, iar adesea nu implică nici o vizită la medic. În cazul în care răcelile se complică, cum ar fi apariția otitelor sau a pneumoniilor, este momentul să ne punem întrebări legate de imunitatea copilului și de modul său de răspuns la infecții. Nu este normal ca orice secreție nazală să evolueze într-o otită, iar apariția frecventă a acestor complicații poate indica probleme subiacente. Se așteaptă ca numărul de răceli să scadă pe măsură ce copilul avansează în vârstă și în colectivitate. Dacă observăm că un copil răcește mai mult în al treilea an de colectivitate decât în primul, este posibil să fie semnul unor probleme emoționale, de somn, sau deficiențe nutriționale, care ar trebui investigate.

Ce ar trebui să facă părinții înainte de a merge cu copilul la medicul pediatru?

 Dr. Roxana Hristianovici: Ca părinți, nu puteți pune un diagnostic etiologic exact pentru boala copilului. Ce puteți face acasă este să administrați un tratament simptomatic, în funcție de simptomele prezentate de copil. De exemplu, tratarea febrei este acceptată, fără a cunoaște cauza exactă a acesteia. Administrarea de antitermice depinde de starea generală a copilului. Dacă este activ și are o temperatură moderată, poate nu este necesar să se recurgă la antitermice. Alte simptome, cum ar fi secrețiile nazale sau nasul înfundat, pot fi gestionate prin curățarea nasului cu apă de mare sau ser fiziologic. Asigurarea unei umidități adecvate în cameră este, de asemenea, importantă pentru confortul copilului. Dacă starea persistă sau se agravează în următoarele 24-48 de ore, o vizită la medicul pediatru poate oferi claritate.

Când este indicat să dăm antitermic copilului?

 Dr. Roxana Hristianovici: Dacă temperatura atinge valori foarte mari, este recomandat să intervenim pentru a reduce disconfortul. Totuși, există copii care se simt relativ bine chiar și la 39 de grade Celsius, iar în aceste cazuri, putem încerca metode fizice de reducere a temperaturii, dacă părintele nu dorește administrarea unui antitermic. Aceste metode includ băi sau dușuri cu apă la temperatura de 36 sau chiar 35 de grade Celsius. Este important să evaluăm situația și să încercăm să reducem temperatura, deoarece febra poate solicita organismul și poate duce la deshidratare.

De asemenea, trebuie să ne asigurăm că micuțul nu resimte un disconfort persistent, în special în cazul copiilor mici, care nu pot comunica durerea. Evitarea unui exces de medicamente este esențială, astfel încât să nu le utilizăm la fiecare semn de nemulțumire a copilului, ci să găsim un echilibru între monitorizarea stării sale și administrarea corespunzătoare a medicamentelor.

Este foarte important să avem așteptări realiste

 Dr. Roxana Hristianovici: Nu ar trebui să ne imaginăm că primul an de colectivitate va fi ușor, că ne vom adapta copilul la grădiniță și că, în sfârșit, vom câștiga puțin timp pentru noi. Trebuie să avem un plan de rezervă, să anticipăm că există posibilitatea ca copilul să se îmbolnăvească și cineva să rămână cu el acasă pentru îngrijire.

Trebuie să luăm în considerare și aspectul financiar, mai ales dacă optăm pentru o grădiniță privată. Aceasta va implica o cheltuială suplimentară, dar este important să o luăm în calcul, mai ales dacă copilul nu va fi prezent în colectivitate atât de des. Există și situații norocoase în care copiii nu se îmbolnăvesc atât de des în primul an de colectivitate, dar acestea reprezintă excepții și nu reguli.

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️