Cum ar putea inteligența artificială să salveze sau să distrugă sistemul de învățământ din România

TEMA: La scoala | 0 | 12/8/2025

Ar putea un ChatGPT să țină loc de meditator pentru elevii dintr-un sat izolat? Va înlocui inteligența artificială profesorii – sau îi va ajuta să fie mai eficienți? Este pregătit sistemul educațional românesc pentru revoluția AI sau riscăm să rămânem și mai mult în urmă?

Sunt întrebări tot mai presante, pe măsură ce instrumente precum ChatGPT au stârnit atât entuziasm, cât și panică în școli la nivel mondial. Unii se tem că elevii vor folosi AI-ul ca să trișeze și nu vor mai învăța nimic, ceea ce ar „submina complet educația așa cum o știm” – după cum arătau titlurile alarmiste din ultima vreme. Pe de altă parte, experți ca Sal Khan (fondatorul Khan Academy) susțin că, dacă este folosită corect, Inteligenta artificială ar putea declanșa „cea mai mare transformare pozitivă pe care a văzut-o vreodată educația”, oferind fiecărui elev un tutor personal bazat pe AI și fiecărui profesor un asistent virtual.

Adevărul probabil se află la mijloc: dar inteligența artificială (AI-ul) are potențialul atât de a salva educația românească – reducând decalaje și aducând inovație – cât și de a o distruge – dacă este ignorată sau folosită neglijent. În continuare vom analiza carențele actuale ale sistemului, ce fac alte țări din Europa în domeniu și cum ar putea arăta un proiect pilot în România care să valorifice AI-ul în educație, minimizând riscurile.

Cuprins

Cât de actual se discută despre Inteligența Artificiala (IA) la Ministerul Educației?

Hai să vedem cât de mult se vorbește despre „inteligența artificială” pe site-ul oficial am Ministerului (edu.ro). Ei bine am găsit prin cautare 14 refeințe la termenul IA mojoritatea știri irelevante, foarte puține comparativ cu site-urile ministerelor din Italia, Estonia, Olanda.

Cel mai recent articol "România lansează hubul național de inteligență artificială" anunță Hubul român de inteligență artificială care își propune să devină un centru de referință pentru cercetarea aplicată, inovarea tehnologică și transferul de cunoaștere în domeniul inteligenței artificiale, conectând cercetarea academică de vârf cu nevoile concrete ale economiei și societății. Așadar focus pe cercetare academică si nicidecum pentru accelerarea folosiii AI-ului în învățământ.In timp ce Estonia anunță că integrează ChatGPT și alte instrumente de inteligență artificială în sistemul național de învățământ, din luna septembrie / Măsura – prezentată drept prima inițiativă mondială pentru introducerea acestor instrumente în școli (sursa edupedu).

Potrivit edupedo.ro, care citează cel mai recent Eurobarometru publicat de Comisia Europeană pe 17 februarie, tinerii din România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la utilizarea aplicațiilor bazate pe inteligență artificială: 26% le folosesc pentru studiu și cercetare, iar 24% pentru ajutor la teme. Așadar, avem deja o primă contradicție – tinerii sunt „early adopters” ai noilor tehnologii, în timp ce sistemul educațional pare să rămână în urmă..

Inteligența artificială în învățământ: acestea sunt oportunitățile și riscurile

în 2023, UNESCO a reunit miniștri ai educației din 40 de țări pentru a discuta un răspuns coordonat la ascensiunea AI generative în școli și cum pot fi integrate noile unelte în mod responsabil. Tendința s-a mutat de la „a fugi de AI” la „a îmblânzi AI-ul pentru beneficii educaționale”. Dar haideți să discutăm rapid care sunt riscurile și oportunitățile. Artificial intelligence (AI) aduce schimbări în sistemul educațional. Tehnologia oferă numeroase oportunități de îmbogățire a educației pentru elevi, profesori și conducerea școlii și poate sprijini diverse activități. Totuși, utilizarea AI implică și riscuri. Impactul acesteia depinde puternic de alegerile pe care le facem. Pentru conducătorii de școli este esențial să înțeleagă bine atât oportunitățile, cât și riscurile utilizării AI.

Analiză: Inteligența artificială în învățământOportunități & Riscuri

AI schimbă educația. Poate personaliza învățarea, sprijini profesorii și eficientiza procesele școlii, dar aduce și provocări. Impactul depinde de cum alegem să o folosim.

Pe scurt: AI poate crește calitatea și echitatea actului educațional (personalizare, feedback, automatizare), dar poate afecta autonomia, transparența deciziilor și confidențialitatea dacă este implementată fără prudență.

Oportunități ale AI în educație

Beneficiar	Exemple de oportunități
Elevi	Educație adaptată nivelului și ritmului fiecăruia; conținut personalizat care crește motivația; suport pentru nevoi diverse (multilingvism, dizabilități); simulări/VR pentru învățare aplicată; dezvoltarea competențelor digitale. Elevii din zone defavorizate pot avea acces la tutori de calitate.
Profesori	Recomandări personalizate pentru progres; vizibilitate asupra nivelului și riscului de abandon; corectare automată și integrarea rezultatelor; management de clasă mai eficient; creare/evaluare/îmbunătățire de lecții cu asistenți AI.
Conducere școală	Promovarea egalității de șanse prin acces digital; evaluarea calității și scenarii educaționale; automatizarea proceselor (ex. orare); generare de documente (planuri, rapoarte, comunicări multilingve, urban vs rural).

Riscuri și provocări

Actor	Riscuri
Elevi	Posibilă pierdere a autonomiei prin predicții incorecte; limitarea alegerilor din cauza dependenței de instrumente; persistența datelor (etichete pe termen lung); reducerea interacțiunii umane și a dezvoltării socio-emoționale. Scăderea IQ-ului nativ datorită complementării cu IQ-ul AI.
Profesori	Eroziunea autonomiei profesionale dacă AI dictează decizii; lipsă de transparență (explicabilitate redusă); impact asupra relației pedagogice și a judecății didactice. Pierderea de autoritate - elevul cu AI știe mai bine vs. profesor fără AI.
Conducere școală	Integrare necontrolată prin inițiative disparate; concentrarea pieței resurselor; colectare excesivă de date și riscuri de confidențialitate; posibilă amplificare a inegalităților.

Video recomandat - Viitorul Educației: Tehnologie și Învățare, cu Cristan Presură și Florin Popescu

Așadar...

"Partea luminoasă" a AI-ului în educație începe deja să se contureze acolo unde abordarea este proactivă. Noile modele de inteligență artificială pot funcționa ca un meditator personal disponibil 24/7 pentru fiecare elev, explicând răbdător, ghidând pas cu pas și adaptând ritmul în funcție de nevoile fiecăruia. În același timp, fiecare profesor ar putea beneficia de un asistent virtual care să preia sarcinile consumatoare de timp – cum ar fi pregătirea testelor, corectarea unor lucrări sau realizarea de planuri de lecție personalizate – permițându-le să se concentreze mai mult pe predarea creativă și pe interacțiunea umană. Experiențele recente arată că profesorii care au testat astfel de instrumente au înțeles rapid beneficiile și doresc doar garanții rezonabile pentru a le putea folosi în siguranță.

"Partea întunecată" a AI-ului nu trebuie însă ignorată. Există riscul ca elevii să devină dependenți de soluțiile rapide oferite de tehnologie și să își piardă abilitățile de gândire critică și creativitate. Dacă temele sunt rezolvate integral de un chatbot, elevul poate trece prin școală cu efort minim, dar fără să stăpânească efectiv materia. De asemenea, modelele generative pot furniza informații greșite sau părtinitoare, ceea ce impune dezvoltarea unor competențe noi de verificare a informațiilor, atât pentru elevi, cât și pentru profesori. În plus, utilizarea AI ridică probleme etice și de confidențialitate: datele elevilor trebuie protejate, iar rolul profesorului uman trebuie recalibrat, nu înlocuit. Inteligența artificială trebuie privită strict ca un instrument aflat la dispoziția profesorului și a elevului, nu ca o alternativă la cadrul didactic, și folosită întotdeauna sub monitorizare etică. În esență, profesorul rămâne orchestratorul procesului educațional, iar AI este unealta care îl poate potența – sau distrage, dacă nu este folosită cu discernământ.

Așadar, va salva sau va distruge AI educația?

Răspunsul depinde în totalitate de modul în care vom răspunde acestor provocări. Dacă reacționăm prin teamă și inactivitate, riscăm un scenariu în care elevii folosesc oricum AI-ul, dar haotic – în timp ce sistemul formal rămâne blocat în vechea paradigmă. O astfel de atitudine pasivă poate duce la o prăpastie digitală: elevii din țările care adoptă timpuriu noile tehnologii vor dobândi competențe valoroase, iar ceilalți vor rămâne în urmă, nepregătiți pentru piața muncii a viitorului. Dacă nu ești prezent în această tranziție, riști să fii lăsat pe dinafară, deoarece stăpânirea AI devine un factor important de competitivitate economică.

România are șansa să facă un pas educațional enorm, dacă învață din experiența altor țări și acționează rapid!

Pe de altă parte, o abordare inteligentă și echilibrată a integrării AI – cu politici clare, formarea profesorilor și programe pilot controlate – ar putea rezolva probleme cronice ale educației și ar deschide calea către un salt mult așteptat. Exemplele internaționale arată că un astfel de „salt” poate schimba fundamental felul în care elevii învață și se pregătesc pentru viitor. România are șansa să facă un pas asemănător, dacă învață din experiența altor țări și acționează rapid.

Carențele educației din România – un caz de utilizare pentru AI?

Privind realist situația din România, nevoia de inovație în educație este evidentă. În ciuda unor progrese, sistemul nostru de învățământ se confruntă în continuare cu probleme grave, unde inteligența artificială ar putea aduce soluții sau, cel puțin, ameliorări.

Performanțe scăzute și abandon școlar ridicat

Elevii români se află mult sub media europeană la competențe de bază, iar un procent semnificativ este considerat „analfabet funcțional” – pot citi un text, dar nu îi înțeleg sensul în profunzime. Rata de părăsire timpurie a școlii rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Aceste realități arată că metodele tradiționale nu reușesc să angreneze și să sprijine toți elevii. Aici, un tutor AI adaptiv ar putea interveni: un copil care nu a înțeles un concept la clasă ar putea exersa suplimentar cu un asistent virtual care explică diferit și oferă feedback imediat, prevenind acumularea lacunelor. AI poate aduce personalizare acolo unde profesorul, cu o clasă de 30 de elevi, nu are cum să o facă individual.

Diferențe mari între urban și rural

Educația din mediul rural rămâne dezavantajată: mulți copii nu sunt înscriși la școală, iar cei care frecventează au adesea acces la un nivel inferior de predare. Lipsa profesorilor calificați – sau, în unele cazuri, absența completă a acestora pentru anumite materii – accentuează decalajele. Tehnologia ar putea compensa aceste lipsuri: un asistent educațional AI disponibil online ar putea oferi lecții de informatică, engleză sau alte discipline la un standard ridicat, chiar și în zonele unde nu există cadre specializate. Modelul optim ar fi unul hibrid: profesor coordonator (poate chiar de la distanță) și tutor virtual local, pentru ca elevii să nu fie privați de niciun domeniu de studiu.

Deficit de profesori și suprasolicitarea cadrelor existente

Numărul profesorilor este în scădere, iar vârsta medie crește. Tot mai puțini tineri aleg cariera didactică, în timp ce mulți profesori experimentați se pensionează. În același timp, volumul de sarcini administrative a crescut, lăsând mai puțin timp pentru activități didactice interactive. AI ar putea fi un real sprijin: există deja instrumente care generează planuri de lecție, fișe de lucru și teste, asistă la corectarea temelor sau monitorizează progresul elevilor. Astfel, profesorii și-ar putea recâștiga timp prețios pentru predare și interacțiune directă cu elevii.

O oportunitate de tip „salt peste etape”

Pe scurt, contextul din România – cu performanțe modeste, inegalități mari și deficit de resurse umane – cere soluții inovatoare. Inteligența artificială nu este un panaceu și nu poate rezolva automat problemele legate de finanțare, management sau factori sociali, dar poate oferi pârghii acolo unde metodele clasice au eșuat. România a demonstrat în trecut că poate recupera rapid decalaje tehnologice, sărind peste etape intermediare. Aceeași strategie ar putea fi aplicată și în educație: folosirea AI pentru a trece direct la un model modern, augmentat de tehnologie, înainte ca decalajele față de alte țări să devină ireversibile.

Riscuri dacă stăm pe loc vs. avantaje ca early adopter

Este util să recapitulăm miza temporală: ce se întâmplă dacă România nu face nimic în privința AI în educație în următorii ani, comparativ cu situația în care am fi printre primii care o adoptă?

Dacă nu acționăm (scenariul inert)

Elevii români vor continua să fie expuși la AI, dar fără ghidaj. Cei cu inițiativă și resurse vor învăța singuri să folosească instrumente avansate, însă mulți le vor utiliza doar pentru a trișa la teme sau nu le vor folosi deloc. Diferențele dintre elevii buni și cei slabi se pot accentua, deoarece tehnologia va oferi un avantaj doar celor care știu să o folosească eficient.

Sistemul educațional și profesorii își pot pierde treptat relevanța în ochii generației Alpha. Școala riscă să pară anacronică, cu efecte de absenteism și abandon școlar mai mari. Țintele de reducere a analfabetismului funcțional și a abandonului vor rămâne greu de atins, iar oportunitatea de a rupe cercul vicios cu ajutorul AI va fi ratată.

Pe termen lung, forța de muncă va fi mai puțin pregătită pentru joburile viitorului, unde AI va fi omniprezent. Companiile pot evita România din lipsa specialiștilor adaptați noilor tehnologii, iar migrația tinerilor talentați către țări mai avansate ar putea crește.

Dacă suntem early adopters (scenariul vizionar)

România ar putea recupera rapid decalajele educaționale. Tutorii AI și personalizarea învățării pot aduce, în câțiva ani, îmbunătățiri semnificative la performanțele elevilor. Pentru prima dată, fiecare elev ar putea beneficia de meditație individuală virtuală, la costuri minime, crescând atât numărul elevilor de nivel excepțional, cât și nivelul mediu.

S-ar reduce decalajul rural–urban și diferențele dintre școlile de elită și cele defavorizate. Distribuită uniform, tehnologia ar oferi același nivel al conținutului educațional tuturor elevilor, democratizând accesul la cunoaștere.

Profesorii ar putea redeveni creativi și inovatori, eliberați de sarcini repetitive și birocratice, concentrându-se pe predare și interacțiune directă cu elevii. Acest lucru ar putea reaprinde pasiunea pedagogică.

România ar putea deveni un hub regional EduTech, atrăgând proiecte pilot, finanțări și investiții în start-up-uri care dezvoltă conținut educațional AI în limba română. Imaginea internațională și încrederea în capacitatea de inovare ar crește.

Cel mai important: am putea transforma AI într-un aliat al educației, formând o generație de utilizatori maturi și creativi de tehnologie. Chiar dacă adoptarea timpurie presupune erori, a nu face nimic este un risc mult mai mare. Cea mai bună apărare rămâne implicarea activă și orientarea AI către bine.

Concluzie: Viitorul educației – scris de om și de AI

Inteligența artificială nu este o baghetă magică, dar nici un bau-bau care va speria copiii dacă intră în clase. Este, fundamental, o tehnologie – un instrument extrem de puternic, a cărui influență depinde de modul în care îl folosim.

Educația din România se află în fața unei decizii cruciale: putem ignora acest instrument, continuând să cârpim probleme vechi cu soluții vechi, sau îl putem adopta inteligent, ca parte a soluției. Întrebarea este dacă AI-ul va „salva sau distruge” educația. După analiza de mai sus, răspunsul devine evident: AI-ul ne poate ajuta să ne salvăm singuri educația, dacă îl integrăm cu cap și suflet. Lipsa noastră de acțiune o poate distruge.

Cu alte cuvinte, nu tehnologia în sine, ci modul în care societatea și autoritățile o gestionează va determina direcția. Optimismul rezervat al specialiștilor este justificat – deja există dovezi că elevii pot învăța mai bine cu ajutorul unui tutor virtual, că profesorii pot economisi timp și pot personaliza predarea cu un asistent digital, iar elevii din zone defavorizate pot fi conectați la resurse altfel inaccesibile.

România are de câștigat dacă se alătură acestor inițiative globale și chiar își asumă rolul de lider regional în educația augmentată de AI. Un exemplu din trecut: programul „Fiecare copil cu calculator” sau introducerea internetului în școli – inițiative care, deși mici la vremea lor, au aprins scânteia competențelor digitale.

Astăzi, provocarea este mai mare, dar și instrumentele sunt incomparabil mai puternice. Inteligența artificială poate fi scânteia unei renașteri educaționale în România – depinde de noi să o aprindem și să îi controlăm focul. Să nu lăsăm această oportunitate să treacă; altfel, vom privi peste ani la alte țări întrebându-ne de ce școlile lor au reușit, iar ale noastre nu.

Viitorul educației românești se scrie (sau trebuie să se scrie) ACUM – ideal, într-o frumoasă colaborare între mintea umană și inteligența artificială, spre binele generațiilor următoare.

Un posibil plan pentru România: proiect pilot de educație asistată de AI, urban + rural

Având în vedere toate cele de mai sus, ce ar presupune pentru România un început concret în direcția educației augmentate de inteligența artificială? Propunem un proiect-pilot realizabil pe termen scurt (următorul an școlar), cu costuri rezonabile și potențial de extindere dacă are succes. Pilotul ar trebui să acopere atât mediul urban, cât și cel rural, pentru a observa cum poate AI-ul reduce decalajele educaționale.

Selecția a 4 școli pilot (2 urbane, 2 rurale)

Ministerul Educației, împreună cu parteneri din industria tech, ar alege două școli urbane (una de top și una medie) și două din mediul rural (una dintr-o comună dezavantajată și un liceu mic). Diversitatea contextelor este esențială pentru date comparative relevante.

Parteneriat cu o platformă AI educațională existentă

În loc să dezvoltăm software de la zero, se pot folosi soluții deja existente. Exemple: tutorul AI pentru elevi și asistentul pentru profesori. Se poate solicita acces pilot pentru câteva școli sau colabora cu platforme consacrate. Scopul: implementare rapidă și eficientă.

Echipamente și conectivitate

Pentru urban, infrastructura există în mare parte. În rural, trebuie asigurate laptopuri/tablete pentru un laborator de 10–15 elevi și conexiune la internet broadband. Se pot folosi fonduri dedicate digitalizării sau donații. Scopul nu este dotarea completă, ci folosirea resurselor existente și identificarea lipsurilor.

Formarea și motivarea profesorilor

Se selectează 4–5 cadre didactice în fiecare școală pilot, din discipline diverse. Aceștia primesc training dedicat pentru integrarea AI la clasă și învățarea regulilor de utilizare. Mesajul: AI-ul este un ajutor, nu o amenințare. Profesorii pot fi stimulați prin credite de formare sau bonusuri.

Etica și regulile jocului

Fiecare școală elaborează un set clar de reguli: folosirea AI doar în scop educativ, fără copiere integrală. AI-ul poate fi configurat să nu ofere direct soluțiile. Utilizarea este monitorizată, iar datele elevilor sunt protejate prin conturi anonimizate.

Desfășurarea pilotului (6–12 luni)

Pilotul se desfășoară cel puțin un semestru. AI-ul este folosit atât la clasă (pentru aprofundare, exerciții suplimentare, explicații alternative), cât și acasă (pentru teme, pregătire examene). Profesorii folosesc asistentul AI pentru generarea de planuri de lecție, materiale adaptate și monitorizarea progresului. Ședințe lunare de feedback adună observațiile tuturor participanților.

Evaluarea rezultatelor

Se analizează performanța școlară, implicarea elevilor, feedback-ul profesorilor și diferențele urban/rural. Se documentează problemele tehnice sau pedagogice și se întocmește un raport public cu beneficiile și riscurile constatate.

Extinderea sau ajustarea

Dacă pilotul are rezultate promițătoare, se extinde treptat în mai multe școli. Problemele identificate se adresează prin ajustarea metodologiilor (ex.: evaluări bazate pe proiecte creative pentru a evita dependența de AI). Este o oportunitate de actualizare a programelor școlare și introducerea noțiunilor de etică digitală și gândire computațională.

Costuri și provocări

Costurile sunt reduse comparativ cu alte reforme: accesul la platforme poate fi gratuit sau negociat, echipamentele pot fi obținute din fonduri existente, iar cea mai mare investiție este în formarea profesorilor. Rezistența la schimbare și utilizarea responsabilă de către elevi sunt provocări reale, dar depășibile cu tact pedagogic și reguli clare.

În final, un astfel de pilot poate crea scenarii în care un elev dintr-un sat izolat are șanse egale la pregătire pentru Bacalaureat, un profesor debutant primește mentorat virtual, iar un elev pasionat își poate depăși programa cu ajutorul AI. Un pas uriaș înainte pentru un sistem educațional greoi, dar plin de potențial.

Autor: Florin Popescu, General Manager Desprecopii Media

Bibliografie

Khan Academy Blog – We’re at the cusp of using AI for probably the biggest positive transformation that education has ever seen.
Khan Academy Blog – Relatări despre pilotul Khanmigo în școli și atitudinea profesorilor.
Comunicat Ministerul Educației (19 martie 2025) – Inteligența Artificială, testată în mediul educațional românesc.
IEEE Spectrum – Estonia debuts AI chatbots for high school, programul AI Leap 2025 și obiective legate de etică și egalitate de șanse.
E-estonia.com / OpenAI – Colaborare guvern Estonia–OpenAI pentru integrarea ChatGPT Edu în sistemul național.
Eurydice EU – Bulgaria: Guidelines for use of AI in schools (2024).
Brokenchalk – Education Challenges in Romania 2022, date despre analfabetism funcțional și abandon școlar.
HotNews.ro – Raport ARACIP: profesori necalificați mai ales la sate (2022).
Rijksoverheid.nl – Digitalisering in het onderwijs – Kunstmatige intelligentie (2023), proiecte pilot NOLAI.
Kormany.hu – Program de integrare AI în educația vocațională (2025).
Edupedu.ro – Creștere de 80% a normelor ocupate de necalificați în ultimii 13 ani (2021).
CGO.org – The curious case of Romanian broadband (2020).