Alexuta - un Ingeras scump si iubit

Alexuta - un Ingeras scump si iubit

Alexuta - un Ingeras scump si iubit

  • Dupa 1 luna de plansete ca nu se inroseau cele 2 liniute, s-a intamplat si marele eveniment, eram insarcinata. Exact in ziua cand s-a intamplat, am simtit ca sunt insarcinata. A 2-a zi am si cumparat un test de sarcina care bineinteles ca nu a arata decat o liniuta. Am mai stat inca 1 saptamana dupa care am mai cumparat inca un test, care si asta arata doar 1 liniuta. Am hotarat atunci sa ma duc la doctor...

Mi-am facut programare peste inca 1 saptamana si bineinteles ca totusi am mai luat inca un test, pentru ca nu imi venea sa cred ca nu arata 2 liniute. Eram convinsa ca sunt insarcinata, pentru ca ma simteam altfel, dar nu intelegeam de ce nu se inrosesc cele 2 liniute, mai tarziu am citit pe undeva ca in primele 2 saptamani nici un test de sarcina nu arata cum ca esti insarcinata.
Deci am facut si cel de al-3 lea test, inainte sa ajung la medic, si asta a fost pozitiv.

Exact in ziua cand sa merg la medic, am plecat de la serviciu spre casa ca sa merg sa ma spal inainte iar cand am ajuns acasa am vazut ca sangeram. Am inceput sa plang si am sunat imediat la sotul meu, ca nu stiam ce sa fac, sa ma duc totusi la medic sau nu. Pana la urma sotul meu m-a convins sa merg, iar eu l-am convins sa vina sa ma astepte.

Eram cu inima cat un purice, sa nu imi zica medicul ca nu sunt insarcinata si am cine stie ce. Am ajuns acolo, m-a consultat, mi-a facut ecografie si mi-a zis ca sunt insarcinata.

Cand am auzit erau extraordinar de fericita, dar imediat dupa aia cand am intrebat de ce sangerez, medicul a inceput sa imi povesteasca numai prostii si sa imi zica ca daca totusi o sa pierd sarcina, sa ma duc totusi la spital ca sa ma curete bine. Mi-a zis ca daca nu pierd sarcina sa mai vin peste o saptamana la el.

Cand am iesit de la el si l-am vazut pe sotul meu am inceput sa plang in hohote de nu stia cum sa ma opreasca din plans. Cand m-am linistit, i-am explicat tot ce mi-a zis medicul.

Intre timp am avut sangerari foarte usoare, o zi da, o zi nu. Am fost si dupa o saptamana la el, mi-a pus diagnosticul “iminenta de avort” si mi-a dat sa iau Utrogestan. Nu mi-a inspirat deloc incredere medicul respectiv, asa ca am inceput sa intreb pe la unul de la altul sa-mi recomande un medic bun. Mi-a recomnadat cineva o doctorita de la Medicover (nu vreau sa spun numele). Am fost la ea, mi-a dat sa fac toate analizele si mi-a zis sa mai iau in continuare Utrogestan si Vitamina E forte (timp de 10 zile).

De sangerat nu mai sangeram dar mi-a zis ca mai bine sa iau in continuare tratamentul ca sa nu avem surprise. Sarcina a fost foarte usoara. Nu am avut greturi, varsaturi sau alte cele. Nici pofte nu am avut. Pe toata perioada sarcinii, doar intr-o singura zi am avut pofta de mustar si am mancat mustar cu tot ce am mancat in ziua respectiva.

La un moment dat, doctorita m-a trimis sa imi fac testul genetic. M-am dus cu toate ca eram hotarata ca daca iese ceva rau nu vroiam sa fac Amniocenteza. Pana la urma nu a fost sa fie de Amniocenteza dar mi-a iesit risc mare pentru “defect de tub neural”. M-a mai trimis inca odata sa fac testul, acelasi rezultat. Dupa care m-a chemat la ecografie din 2 in 2 saptamani. La un moment dat ceva nu imi placea, mi-am dat seama ca de fapt ma chema la ea ca sa cotizez asa ca m-am hotarat sa caut pe altcineva si asa am ajuns la Domnul Doctor Lemnete.

Un doctor extraordinar. S-a uitat pe toate analizele facute, m-a consultat, mi-a facut ecografie si mi-a zis ca totul este in ordine si sa nu imi fac probleme ca bb nu are nimic. Mi-a aratat si la ecograf, bebelina cum se misca si mi-a explicat ce ar fi trebuit sa se vada daca era sa fie probleme cu Defect de tub neural.

Dupa ce am iesit de la el, m-am linistit.
Oricum el a retinut problema mea si de fiecare data cand veneam la el, imi arata coloana bebelinei ca sa ma linisteasca. Am inceput sa ma duc la el in fiecare luna la control si totul a fost in regula.

Cand se apropia termenul (deja il depasisem), a inceput sa ma cheme la spital sa ma consulte la 2 zile. Imi zicea de fiecare data, poti sa mergi acasa si stai linistita ca nu nasti in seara asta. Contractii nu aveam deloc. La un moment dat nu m-a mai chemat peste 2 zile ci chiar a 2-a zi. Am fost la control, si mi-a zis ca inca nu da bebelina nici un semn ca vrea sa iasa dar ca se v-a intampla in curand. Am vorbit atunci cu el ca este mai bine sa nu imi provoace nasterea si sa mai stau pana se hotaraste bebelina sa iasa, era mai bine pentru ea. Asa vroiam si eu si nici nu am insistat. Mi-a zis ca spitalul o sa se inchida pentru renovare, dar sa nu imi fac probleme cu nasterea pentru ca o sa ma trimita la un medic foarte bun.

Am mai fost si a 2-a zis la el si dupa ce m-a consultat, mi-a dat nr de telefon al Doctrorului Pana de la Filantropia. Mi-a zis sa ma duc sa ma internez, dar ca sa nu ma panichez mi-a zis ca nu o sa nasc in seara asta, dar e mai bine sa fiu internata.
Asa ca pe data de 24 septembrie, pe la ora 12-13 am ajuns la Filantropia, am vorbit cu doctoral Pana, m-a consultat si m-am internat.

Am ajuns in salon. Nu aveam nici o contractie nimic si ma tot gandeam ce de oare m-am internat eu, nu mai bine stateam la mine acasa linistita? Pe la ora 18 il sun pe sotul meu sa vina pe la mine cand iese de la serviciu sa imi aduca ceva sa mananc. El ajunge la mine pe la ora 20. Intre timp pe la 19 am inceput sa am contractii foarte usoare. Mai era o singura fata cu mine in salon si imi zicea ca o sa nasc in seara asta. Pana a ajuns sotul meu, contractile erau din ce in ce mai mari dar suportabile si neregulate.

A ajuns el, am mancat ce mi-a adus sa mananc si apoi am mai stat putin la palavre. Contractiile au inceput sa se mareasca ca si intensitate. Pana la urma si fata din salon si sotul meu m-au convins sa merg la un consult la medicul de garda. M-a consultat si mi-a zis ca am dilatatie 2 si sa merg in salon iar cand o sa am contractile regulate sa vin la sala. M-am intors in salon, si i-am zis sotului meu sa nu mai plece acasa ca o sa nasc.

Contractiile cresteau ca intensitate dar regulate nu erau. Pana la urma nu am mai suportat si am mers iar la sala pentru un consult. Dilatatia era tot 2, dar m-au oprit la sala de nasteri si mi-au zis sa incerc sa dorm. Cum sa dorm eu cand, aveam contractile din ce in ce mai mari?

Am inceput sa fac si urat de la durerile alea, ca pana la urma m-au mai chemat inca odata sa vada daca am dilatatie mai mare. Nu aveam decat 3. L-am pus pe sotul meu sa sune medicul si sa ii zica sa vina sa-mi faca ceva pentru ca nu mai puteam de durere. Medicul i-a zis ca o sa vina la spital cand o sa am dilatatie 5-6, iar pana atunci nu are ce sa imi faca. Eu nu mai puteam de durere atunci cand avem contractile iar medicul de garda m-a suit iar pe masa sa ma vada.

Era deja 12 noaptea. De data asta aveam dilatatie 4 si a sunat ea la Donctroul Pana sa il cheme la spital. A ajuns pe la 1.00, m-a consultat si mi-a zis ca am dilatarie 3. Cand am auzit sa ma urc pe pereti nu alta. Ma durea ingrozitor si imi venea sa plang in timpul contractiilor.

M-au mutat chiar in rezerva in care am nascut. Contractiile erau din ce in ce mai mari ca intensitate, iar dilatatie nu aveam. Intre timp medicul a mai ajutat medicul de garda si a mai nascut cu inca 2 fete iar intre nasteri ma consulta si pe mine. Eram super nervoasa ca nu ma dilatam mai repede ca sa termin odata.

La un moment dat, am zis ca atunci cand vine medicul ii zic sa imi faca cezariana pentru ca nu mai puteam de durere. Noroc ca era in alta nastere si nu i-am zis nimic.

Cand a venit iar sa ma vada, era deja ora 4, dilatatia era 5 si mi-a bagat perfuzie pentru marirea dilatatie. De la dilatatie 5, m-am dilatat imediat la 9. Deja toate asistenetele roiau in jurul meu, medicul se pregatea sa vina. Eu mai avem putin si trezeam tot spitalul cu tipetele. La un moment dat nu mai puteam sa mai stau, imi venea sa imping. S-a uitat o asistenta la mine, m-a pus sa imping de 2 ori apoi mi-a zis sa nu mai imping chiar daca imi vine sa o fac si a fugit repede sa ceheme medicul.

S-a uitat si medicul si apoi m-a urcat pe masa. Imi venea sa imping in continuu dar ma abtineam si impingeam doar atunci cand zicea medicul. Asistenta ma tinea sa mana, cred ca i-am rupt si mana la cat de tare o strangeam, si imi zicea cand sa respir si cand sa imping. La un moment dat, nu mai auzeam decat ca trebuie sa imping.

Am impins de 2 ori mai tare si a iesit bebelina. Avea:3100g, 51 cm si scor Apgar 9. Nu am auzit-o plangand, dar sotul meu zice ca la un moment data nu am mai zis eu nimic si s-a auzit ea plangand. Au luat-o repede in alta incapere sa o curate si apoi mi-au aratat-o. Nu imi venea sa cred cat de mica este si ce nasuc carn are. Am rams cu imaginea ei de atunci chiar si acum.

Eram foarte fericita. Nu ma mai durea nimic. Am inceput sa glumesc cu medicul in asteptarea de a elimina placenta. Mi-a zis atunci ca daca nu impingeam asa tare ultima data putea sa nu ma taie deloc. Cica el mi-a zis sa nu mai imping asa tare, dar eu bineinteles ca nu am auzit nimic., ba chiar mai mult am impins o data chiar si dupa ce a iesit bebelina

Mi-a explicat ca o sa mai am ceva contractii, dar foarte mici si o sa elimin si placenta. Am stat si am asteptat vro 30 de min, nu aveam nici o contractie nimic asa trebuia sa ma chiureteze. A chemat medicul anestezist, mi-a facut anestezia si a trecut la treaba. Nu mai simteam nimic, eram putin ametita de la anestezie, dar ma gandeam numai la bebelina. Abia asteptam sa o vad.

A treminat si cu cusutul si m-am mutat iar in pat, in aceeasi rezerva. Mi-au zis ca nu trebuie sa dorm si sa ma masez bine pe burta. Imediat cum am ajuns in pat, l-am sunat pe sotul meu, care era pe culoar la spital si i-am zis ca am vazut bebelina. Mi-a zis si el ca a vazut-o si ca a mers cu ea si asistenta pana la salonul celor mici iar acum urma sa plece acasa pentru ca era si el terminat de oboseala. La fiecare racnet de al meu, era langa usa.

Apoi am inceput sa sun pe toata lumea ca sa pot sa mai stau treaza, dar pana la urma tot am atipit putin. La un moment dat, mi-a trecut si somnul si tot. A venit cineva sa ma duca la salon. M-a pus sa manac ceva cu toate ca nu avem chef de nimic, eu vroiam sa merg sa o tin in brate pe bebelina.

M-au luat cu caruciorul, cu toate ca le-am zis ca pot sa merg, dar au zis ca asa e regula, si m-au dus la salon. La salon, m-am schimbat si apoi am plecat sa vad bebelina. Ma tineam de perete, preventiv, ca asa imi spusesera asistentele, cu toate ca nu avem nimic, ma simteam foarte bine si as fi alergat pana la salonul bebelusilor ca sa o vad.

Cand am ajuns acolo, mi-a aratat-o o asistenta si mi-a zis cand sa vin sa ii dau sa pape. Dupa cateva minute bune in care m-am uitat la ea, am ajuns si eu inapoi in salon si m-am culcat. Cand m-am trezit, am plecat la alaptat. Alexuta mea, foarte mofturoara, nu vroia sa pape nimic. Tragea de cateva ori apoi obosea si se culca. Din toti bebelusii ea era singura care nu manca la orele stabilite de ei. M-a ofticat foarte tare ca nu o am cu mine in salon pentru ca eram convinsa ca daca as fi stat cu ea si i-as fi dat sa pape atunci cand vroia ea, ar fi mancat. Abia asteptam sa ajung acasa sa stau tot timpul cu ea. Dupa 3 zile, i-au facut vaccinul si am putut pleca acasa cu Alexuta mea scumpa.

Acasa ne astepta Mama mea cu mancarea facuta, tin minte si acum ca mirosea tare bine a mancare iar eu eram moarta de foame. De supt laptic, nu s-a obisnuit nici acasa si a trebuit sa ma mulg sa ii dau sa pape laptic. Am facut asa 1 luna dupa care nu am mai vrut laptic de la mine deloc, il dadea afara. Asa ca am ramas doar pe lapte praf. Acum are deja 8 luni si jumatate, papa tot ce trebuie sa pape un bb de varsta ei si mai bea si laptic… dar in somn.

Este o neastamparata, nu sta o clipa locului. Se ridica si merge in picioare daca sa sprijina de ceva. Merge si tinuta doar de o manuta. Are 2 dintisori, care au iesit destul de usor, iar de ieri a inceput sa zica “Tata”.
Suntem toti topiti dupa ea si ne pupacim cu ea incontinuu.
E gugulutza noastra scumpa si draga pe care o iubim enorm. Va multumim www.desprecopii.com!

autor: ellen - membra a clubului Desprecopii.com  - urmariti reactiile la acest topic aici >>
Toate drepturile rezervate - (c) desprecopii.com 2005

Link-urile personale

Alexandra (25.09.2004)

Important

Pentru alte sute de asemenea intimplari primordiale din viata unui parinte, va rugam cititi forumul "Nasterea pe glob" (forum/forum.asp?FORUM_ID=3) .Va asteptam sa ne povestiti nasterea stelutei dumneavoastra.

Sarbatorim alaturi de dumneavoastra nasterea generatiei Desprecopii.com!

Daca ti-a placut articolul, apreciaza-l cu un share!

Subiecte tratate:
Tema:

Comentarii vizitatori

Citeste toate comentariile

Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publica (ramai anonim) dar completarea corecta este necesara, mai ales in cazul in care astepti raspuns. | Toate campurile trebuie completate!

Ai o intrebare? APASA AICI pentru rubrica de intrebari SAU intreaba pe FORUMUL DESPRECOPII