Un copil nu poate fi luat de probă - confesiunile unei asistente maternale

TEMA: Topicul lunii pe forum | 0 | 8/8/2025

Un copil nu poate fi luat de proba - confesiunile unei asistente maternale

A fi asistent maternal este o muncă. Da, te poți atașa de copilul pe care îl îngrijești, iar uneori această legătură devine atât de puternică încât duce la adopție. Dar a fi mamă… a-ți dori un copil al tău, indiferent de calea prin care ajunge la tine… asta este altceva. Este un legământ pe viață – 24 de ore din 24, 7 zile din 7 – cu tot sufletul, cu toată inima, cu tot ce ești și ai.

Și dacă te gândești să faci „o probă” – să iei un copil pentru o perioadă, să-l crești câteva zile sau luni, să-i veghezi somnul, să-l auzi șoptindu-ți „te iubesc” sau strigându-te în vis, iar tu să fii acolo să-l liniștești… crezi că vei putea, la un moment dat, să spui „nu e pentru mine” și să-l duci înapoi? Înapoi în locul din care l-ai luat? Nu într-un simplu centru, ci într-un iad mai adânc, pentru că i-ai arătat cum arată raiul – și i l-ai luat.

Acel copil va căuta răspunsuri toată viața: „Ce am făcut greșit? Am plâns prea mult? N-am vrut să mănânc ciorba? M-am murdărit când am căzut?” În sufletul lui, rana aceasta nu se vindecă. Pentru că un copil nu poate fi „de probă”. Pe sufletul lui nu poți face experimente.

Un copil ți-l dorești sau nu. Și dacă ți-l dorești cu adevărat, lupți pentru el. Cu ghearele și dinții, în fața oricărei furtuni. Nimeni nu îți garantează că propriul copil biologic va fi perfect, sănătos, ascultător și mereu recunoscător. Exact aceleași „garanții” le ai și când adopți.

În final, totul se reduce la un singur cuvânt: iubire. O mamă nu e egoistă. O mamă iubește dincolo de oboseală, de frustrare, de greutăți. O mamă nu renunță.

Nu există „copil de probă”. Există doar copii care au nevoie să fie iubiți. Iar dacă îi dai speranță, ai datoria să o ții vie.

Ce sunt centrele de plasament in Romania?

În România, un centru de plasament este o instituție rezidențială în care sunt găzduiți copii care nu mai pot fi îngrijiți de părinții lor, temporar sau definitiv, din diverse motive — abandon, abuz, neglijență, pierderea părinților sau situații grave din familie.

Caracteristici principale:

Funcționează sub coordonarea Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) din fiecare județ.
Asigură copiilor cazare, hrană, îmbrăcăminte, educație și îngrijire medicală.
Oferă suport psihologic și social, pentru a ajuta copilul să depășească traumele și să se integreze social.
Pot fi specializate (de exemplu: centre pentru copii cu dizabilități, centre de tip familial, centre de urgență).

⚠️ De câțiva ani, România este în proces de închidere a centrelor clasice mari (cele „de tip vechi”) și trecerea la case de tip familial, pentru a oferi copiilor un mediu mai apropiat de cel al unei familii.

Dacă vrei, îți pot face și un scurt text emoțional care să explice ce înseamnă pentru un copil să trăiască într-un centru de plasament și cum se simte când cineva vine să-l ia „doar pentru o vreme” și apoi îl aduce înapoi.

Da, în România există posibilitatea ca un copil dintr-un centru de plasament să fie luat temporar în îngrijire de o familie, dar nu este un proces liber, „la cerere” – are un cadru legal și se face doar cu aprobarea autorităților.

Sunt câteva situații în care se întâmplă asta:

Plasament familial – copilul este dat în grija unei rude, a unui asistent maternal profesionist sau, în anumite cazuri, a unei alte persoane/familii care îndeplinește criteriile legale și este evaluată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC).
Vacanțe și vizite – există programe prin care copiii pot merge în vacanță sau în vizită la familii, de obicei cu scop de socializare și integrare, dar tot cu acordul DGASPC și pe perioade limitate.
Pre-adopție – înainte de adopție, există o perioadă de acomodare, în care copilul și familia petrec timp împreună, inclusiv peste noapte, dar doar după ce familia a fost atestată ca aptă să adopte.

Problema este că, din păcate, unele familii tratează aceste vizite ca pe un „test” – iar dacă nu se simt confortabil, îl returnează pe copil. Legal, pot face asta, dar emoțional pentru copil este devastator, pentru că el nu înțelege conceptul de „perioadă de probă”.

Un copil nu este un test. Nu este o probă. Nu este un experiment pe sufletul cuiva.

A fi asistent maternal este o meserie. Da, o meserie făcută cu inimă, cu dăruire, în care inevitabil te poți atașa de copilul pe care îl ai în grijă. Și da, există povești minunate în care asistentele maternale au devenit, pentru totdeauna, mamele copiilor pe care i-au crescut.

Dar a fi mamă… a-ți dori un copil al tău — indiferent prin ce drum ajunge la tine — este altceva. Este un jurământ pe viață. Este 24 de ore din 24, 7 zile din 7, cu toată ființa ta, cu tot ce ești, cu tot ce ai. Este să-l iubești necondiționat, în cele mai grele zile și în cele mai frumoase.

Și dacă intri în viața unui copil „ca să vezi cum e”, crezi că vei putea să-l iei în brațe noaptea, să-i simți respirația caldă pe gât, să-l auzi cum te strigă în somn și, după ce-i alini frica cu o mângâiere, el să adoarmă zâmbind… și apoi să decizi că nu e pentru tine?
Crezi că vei putea să-i auzi prima dată „te iubesc” și, la un moment dat, să-l trimiți înapoi în întunericul din care l-ai scos? Într-un întuneric mai adânc, pentru că acum știe ce înseamnă lumina?

Acel copil va purta toată viața o întrebare care îl va sfâșia: „Cu ce am greșit? De ce nu m-a vrut?” Va căuta răspuns în fiecare lacrimă, în fiecare supărare măruntă. Poate că a plâns prea mult? Poate că nu a vrut să mănânce ciorbița? Poate că a căzut și s-a murdărit?

Un copil nu poate fi „returnat”.
Un copil ți-l dorești sau nu. Și dacă ți-l dorești, te lupți pentru el. Cu ghearele. Cu dinții. Cu inima.

Nimeni nu îți garantează că un copil născut din tine va fi perfect. Poate va fi bolnav, poate va fi încăpățânat, poate va trece prin lupte grele. Exact aceleași „garantii” le ai și când adopți. Dar asta este viața — un drum plin de încercări.

Și aici este tot răspunsul: Iubirea.
Nu ești mamă pentru că ai adus un copil pe lume. Ești mamă pentru că alegi, zi de zi, să iubești.
Iubirea dincolo de orice.
Iubirea care nu pleacă.
Iubirea care rămâne.

Autor: Cristina U. - asistent maternal, Iasi.