Andrei - ingerasul meu cu ochiii ca cerul

Andrei - ingerasul meu cu ochiii ca cerul

Andrei - ingerasul meu cu ochiii ca cerul

  • Andrei-Tudor este copilul pe care mi l-am dorit ani la rand. A venit pe lume cand nu mai aveam curajul sa sper ca voi fi mama. Ma durea tot corpul cand vedeam o femeie insarcinata si cu fiecare luna care trecea rana devenea din ce in ce mai profunda. Intr-o zi mi-am spus : „Gata! Nu mai vreau sa sper! Daca Dumnezeu imi va da un copil voi fi fericita, dar nu mai sper nimic.”
Material original publicat pe forumul Desprecopii.com in sectiunea Nasterea pe Glob. Va asteptam si pe dumneavoastra sa publicati povestea unica a nasterii puiutului dvs.

Andrei-Tudor este copilul pe care mi l-am dorit ani la rand. A venit pe lume cand nu mai aveam curajul sa sper ca voi fi mama. Ma durea tot corpul cand vedeam o femeie insarcinata si cu fiecare luna care trecea rana devenea din ce in ce mai profunda. Intr-o zi mi-am spus : „Gata! Nu mai vreau sa sper! Daca Dumnezeu imi va da un copil voi fi fericita, dar nu mai sper nimic.”

A venit Craciunul din 2004. Trecusera aproape 2 luni de la ultimul ciclu dar…nu aveam curajul sa ma gandesc macar ca as putea fi insarcinata. Ma tot amageam ca am racit si acesta este cauza.

Pe 10 ianuarie mi-am luat un test de sarcina si pe 11 dimineata l-am facut. Rezultatul : NEGATIV. M-am bagat in pat si am plans de ciuda ca mi-am facut iar iluzii.

A doua zi m-am dus sa fac o ecografie sa vad care este totusi cauza unei absente atat de indelungate a ciclului.Si am descoperit-o: "CAUZA" AVEA 8 SAPTAMANI! Eram atat de socata incat nici nu m-am putut bucura. Nu puteam sa cred ca visul meu era acum realitate. Mergeam pe strada si cred ca am scos din geanta de nenumarate ori poza de la ecograf sa o privesc si sa fiu sigura ca minunea era la locul ei.

Urmatoarea faza a fost teama sa nu i se intample ceva lui bebe. Eram foarte precauta si tot ce citeam pe internet despre probleme in sarcina ma ingrozea. La 2-3 zile m-am dus iar la ecograf sa il mai vad pe bebe. Atunci doctorita mi-a aratat cum ii bate inimioara. Mi-au dat lacrimile… Din momentul acela m-am rugat neincetat pt sanatatea puiului meu. 9 luni au trecut cu fericirea dar si cu temerile legate de aparitia copilului.

Am avut o sarcina extrem de usoara. Nu am avut greturi sau alte probleme. Am fost la serviciu pana la 8 luni si m-as fi dus in continuare daca imi permitea seful meu.

Se apropia data nasterii si bebe nu dadea semne ca ar vrea sa vina pe lume. Pe 15 august i-am spus sotului meu: „Maine mergem sa nasc!”. In noaptea aceea nu am dormit deloc. Mi-am facut baie pe la 3 noaptea, apoi m-am tot gandit cum o sa arate bebe si mi-am facut o gramada de griji cu privire la nastere. La 8 l-am trezit pe sotul meu. Am controlat bagajul si hai la spital. Nu imi venea sa cred ca peste doar cateva ore imi voi tine in brate comoara.

Am ajuns la spital. Dupa ce mi-au facut fisa de internare, am urcat cu liftul la sala de nasteri. Acolo sotului meu nu i-a mai fost permis sa intre. Mi-a parut rau ca nu poate sta langa mine, pt a putea intampina impreuna nasterea puiului nostru.

In sala de nasteri am intalnit numai oameni minunati care m-au facut sa ma simt ca intr-o familie. Stateam intinsa intr-un pat si eram putin nelinistita pt ca nu aparea medicul meu. Dupa cateva minute l-am vazut intrand si m-am linistit. Aveam certitudinea ca sunt pe maini bune. Mi-a spus ca o sa dureze cateva ore. Era ora 11.00. Mi-au facut o injectie cu calciu si am iesit pe hol la sotul meu. Eram fericita ca il vad. Am stat cateva minute de vorba, apoi m-au chemat in sala de nasteri. Nici nu banuiam in acel moment ca e ultima data cand ne mai vedem in postura de viitori parinti.

Am intrat in sala. Stateam intinsa in pat si…am vazut cum s-a nascut un copil. Mi-au dat lacrimile. Doamne ce minune ai lasat Tu pe pamant…La 12.30 mi-au pus epidurala si mi-au rupt apa pt ca bebelusul meu nu avea de gand sa iasa la lumina. La 15.45 cand se mai estompase efectul anesteziei, am simtit cum ingerasul meu incerca sa isi face drum sa ajunga in brate la mami si la tati. Au fost 10 minute in care am simtit durerile nasterii, dar nu conta pt ca simteam cum MARELE MOMENT se apropie. M-a sunat taticul lui bebe si mi-a spus ca ma iubeste. Mi-au dat lacrimile de fericire.

M-au urcat pe masa de nasteri, anestezista mi-a facut o doza de anestezic si minunatul meu medic imi spunea ce urmeaza sa se intample. Imi parea rau ca nu e si taticul lui bebe langa mine dar asta era politica spitalului. Stiam insa ca sufleteste e langa mine si langa bebe.

Mi s-a spus: „ impingi cand iti spun eu. A treia oara il ai pe bebe in brate.” Si asa a fost. Dupa ce am impins a treia oara, am vazut la picioarele mele pe sotul meu in miniatura. Ingerasul nostru a venit pe lume la fel de simplu si fara durere cum a stat si 9 luni in burta la mami. Era ora 16.13. Am avut parte de un medic minunat si de o echipa de nota 10.

Toti cand l-au vazut au exclamat: „e blond!”. Si pe langa faptul ca era blond, avea si ochii albastrii (mostenire de la tati) si 2 picioruse care nu stateau locului, motiv pentru care s-au amuzat foarte tare cadrele medicale pt ca nu ii puteau taia buricul.
Mi l-au aratat foarte putin si l-au dus in salonul bebelusilor. Am rugat o asistenta sa imi dea telefonul sa il anunt pe taticul emotionat ca are un flacau care ii seamana leit. Sun! Nu raspunde. Sun iar! Nimic. Ii spun medicului: „ Aoleu, tocmai acum cand am nascut m-a parasit sotul!” Am zambit dar nu stiam ce se intampla. A venit o infirmiera si mi-a dezlegat misterul: „ Taticul ii face poze lui bebe!”.

M-au scos pe hol din sala de nasteri si a venit EL – omul care contribuise alaturi de mine la crearea acestei minuni – barbatul meu iubit cu care imi dorisem de ani de zile sa am copii. Nu stiu daca i-am spus cat de mult il iubesc. Poate i-am spus dar nu cred ca niste cuvinte puteau sa exprime toata iubirea mea pt el. Eram parinti! Mi-a aratat pozele cu bebe. I-am spus ca eu nu l-am vazut prea bine. A rugat o asistenta sa-l aduca. In momentul in care l-a adus pe baietelul nostru iubit totul s-a luminat in jurul meu si mi-am spus ca asta inseamna FERICIRE.

Ce poate insemna FERICIRE decat sa ai langa tine 2 fiinte pe care le iubesti?
Ce poate insemna FERICIRE decat sa aduci pe lume un copil care sa fie facut cu omul pe care il iubesti?
Era 16 august 2005, ora 16.30 si ... ingerii plangeau de fericire alaturi de noi ...

Luminita si  Andrei Tudor - ingerasul meu cu ochii ca cerul(16 august 2005)

autor:  lulu75 membra a clubului Desprecopii.com  - urmariti reactiile la acest topic aici >>
Toate drepturile rezervate - (c) desprecopii.com 2006

Link-urile personale

Album Andrei

 Forumuri recomandate

>>Nasterea pe glob
Mamicile povestesc experientele lor la nastere. Clipe unice, traite la maxima intensitate. .

>>Clubul scutecelor (0-4 ani)
Generatia in blugi de maine - deocamdata in scutece. De la 0 la 4 ani.

Sarbatorim alaturi de dumneavoastra nasterea generatiei Desprecopii.com!

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️

Subiecte tratate:
Tema:

Comentarii vizitatori

Citeste toate comentariile

Ce sentimente ti-a produs acest articol?

Ultimile 1 comentarii

  1. Luminita Iftimie
    Luminita Iftimietrimis la 5/6/2006

    Cind am citit articolul am retrait povestea mea si mi-au dat lacrimile pt.ca si eu am asteptat nasterea puiului meu 11 ani. Si cind pierdusem orice speranta, Dumnezeu ni l-a trimis pe Victor care este pt.noi bucuria cea mai mare. Nasterea unui copil este o adevarata minune iar sentimentul de fericire ce te inunda este unic.

    Raspunde la acest comentariu

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publică (ramâi anonim) dar completarea corectă este necesară pentru aprobarea rapidă a mesajului, și mai ales în cazul în care aștepți răspuns. | Toate câmpurile trebuie completate!

Mesajul tău este o întrebare la care aștepți răspuns?

DA (este întrebare)
NU (nu este întrebare)


Cod:

Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII