Nașterea băiețelului care a venit pe lume ca să-mi repare inima - o naștere prin cezariana neplanificată

Acasa > S-a mai nascut o stea - experiente de la nastere povestite de mamici - ghid pe judetele Romaniei

TEMA: Nasterea unei stele | 0 | 3/7/2025

Nașterea băiețelului care a venit pe lume ca să-mi repare inima - o naștere prin cezariana neplanificată

Nu toate poveștile de naștere încep cu certitudini și planuri clare. A mea a început cu o pierdere care mi-a sfâșiat sufletul și cu o speranță timidă care a prins rădăcini într-un loc unde nu mai credeam că poate crește ceva bun. Când am aflat că sunt din nou însărcinată, nu am avut curajul să mă bucur pe deplin. Îmi era teamă.

Dar acel copil — băiețelul meu — a venit pe lume în zorii unei dimineți de aprilie, printr-o cezariană neplanificată, ca să-mi repare inima, să-mi vindece rana și să-mi aducă înapoi curajul de a iubi fără teamă....

Material original publicat in sectiunea Nasterea unei Stele. Va asteptam si pe dumneavoastra sa publicati povestea unica a nasterii puiutului dvs. 

Cristian Daniel – băiețelul care a venit pe lume ca să-mi repare inima

nasterea prin cezariana

Mi-a luat timp să pot scrie această poveste. De fiecare dată când voiam să aștern cuvintele, inima mea se întorcea acolo… în acea zi, în acea noapte, în acel plâns care mi-a sfâșiat pieptul și mi-a umplut brațele cu viață.

Astăzi am simțit nevoia să scriu. Poate pentru că, în timp ce-mi țineam copilul în brațe, am văzut cum dispare bannerul de pe forum cu chipul lui Bibi – îngerașul care a plecat dintre noi mult prea repede. Am plâns... am plâns cum n-am mai făcut-o de când am aflat că sunt din nou însărcinată. Lacrimile curgeau pe fața mea, iar Cristian mă privea nedumerit, cu ochii lui limpezi – nu știa de ce mama are gust de sare.

Prima mea sarcină s-a sfârșit brusc, dureros, în ianuarie 2011. Un vis rupt, o inimă spartă. Nu știam dacă voi mai avea curaj să sper. Dar m-au ținut în picioare iubirea soțului meu, o prietenă care mi-a fost soră și un psiholog care mi-a reamintit că am voie să cad – și că e curajos să mă ridic.

Când am văzut cele două liniuțe… am înlemnit.

În septembrie, cu mâinile tremurânde, am făcut un test. Doar așa, „să fie”. Când am văzut cele două liniuțe… am înlemnit. Am chemat soțul. Era rezervat. Am repetat testul a doua zi dimineață. ERA ADEVĂRAT. Eram din nou însărcinată.

Au urmat luni de frici, griji, analize, nopți nedormite. Fiecare ecografie îmi răscolea stomacul. Trecusem de primul trimestru, ne-am anunțat familiile, toată lumea era în extaz. Dar în sufletul meu era încă teamă.

Din februarie, am stat acasă. Puiul meu creștea, burtica se rotunjea, iar eu trăiam un amestec straniu de fericire și neliniște. Forumul Fluturași și Floricele de mai-iunie 2012 a fost salvarea mea. Mamele de acolo m-au ținut la suprafață când nu mai aveam aer.

Am luat 36 de kilograme în sarcină. 36! Fiecare însemna o așteptare, o rugăciune, o zi în plus în care bebelușul meu era încă bine. În aprilie, începusem să tai zilele de pe calendar. AMR. Știam că se apropie. Îl simțeam.

Pe 28 aprilie, la ora 21:30, au început contractiile. Am zâmbit prin lacrimi – „astăzi naști!”, i-am spus soțului. Până la 11 deveniseră dese și dureroase. M-am dus la duș, plină de emoții. Apoi… liniște. Nicio contracție. Dezamăgirea mi s-a urcat în gât.

Pe la 1 noaptea, m-am pus în pat și BAM – contracțiile au revenit. Puternice. Tot mai dese. La 3 dimineața nu mai puteam suporta. Am mușcat din pernă, din scaun… din aer.

Am ajuns la spital. Aveam dilatație 2, aceeași de două săptămâni. Dar contracțiile erau puternice. M-au pregătit, au chemat medicul. La 7:30 dimineața, am intrat în sala de operație. La 7:35, Cristian Daniel s-a născut, înfășurat strâns cu cordonul ombilical, ca într-un cocon. Dar a plâns. Doamne, ce a plâns! Și ce am plâns și eu…

Aveam un copil. Al meu. Viu. Sănătos. Frumos. Trezit în zori, exact când soarele se ridica peste lume.

Soțul meu a fost lângă el, imediat ce l-au curățat. Avem poze cu puiul nostru la 5 minute de la naștere. Și în fiecare imagine văd în ochii lui… miracolul.

Cristian, tu dormi acum, îngerul meu. Ai plâns bine mai devreme – dar acum visezi. Iar mama te privește și te sărută în tăcere, așa cum a făcut-o în prima clipă în care te-a ținut în brațe.

Ești lumina mea. Ești începutul vieții mele adevărate.
Te iubesc infinit. Și îți mulțumesc că ai ales să vii la noi.

GATA ERAM IN EXTAZ

— Ioana, mamă fericită și copleșită de iubire. 

Ioana, mamica fericita de Cristian Daniel, minunea care ne-a luminat viata!!!!!
Material original publicat in sectiunea Nasterea unei Stele. Va asteptam si pe dumneavoastra sa publicati povestea unica a nasterii puiutului dvs. 

Nașterea la Maternitatea Cantacuzino - alte experiente povestite de mămici

O nastere neasteptata din cauza preeclampsiei - experienta cezarienei la maternitatea Cantacuzino din Bucuresti

Nasterea la maternitatea Cantacuzino: am avut parte de o prima nastere naturala perfecta  

Ai nascut de curand si vrei sa ne povesti povestea nasterii? Trimite povestea nasterii puiului tau pe mail  si noi o vom publica pe Desprecopii - cel mai citit site al parintilor din Romania. Povestea nasterii tale este o amintire speciala si unica care poate ajuta alte mamici in momentele grele ale nasterii.   Daca povestea nasterii tale va fi publicata, iti vom trimite gratuit - o Geanta Bebelusului.

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️