Sinistrul cult emo: de ce nici un copil nu este la adapost de el | Comentarii articol
21/6/2018
Comenteaza / Pune o intrebare
✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. �ți mulțumim anticipat! ❣️
Subiecte tratate:
Tema:
Ultimile 32 comentarii
nu pot spune k ceea ce facut este cv bun,dar totuji,sunteti adulti,ar trebuii sa va ganditi putzin mai mult,kiar nu stiti nmik,yos o emo si nu mam sinucis,emo e un cult super cool din kre nu multe persoane pot face parte,asa k va rog numai comentati la adresa copiilor emo,nu va mai luatzi dupa aparentza,park voi stiati sa ganditzi di dinguri,noi suntem doar copii d unde sa jtim ce ne ajteapta in viitor,nimeni nu-l poate prezice,ce a facut Hannah nu e ceea ce se numesteo parte din cultul emo,este ceea ce se numeste nebunie curata,emo nu inseamna suicid sau automutilare,am 11 ani si sunt o emo,bn k orice emo simte anumite senimente kre alti oameni nu le simt,dar se exagereaza,black parade este o simpla kestie,cn o poate desluji k adevarat,nimeni nu poate sa zik exact ce este,va rog nu va mai luati dupa aparentze,emo este o simpla moda trektoare
deci..dap se vede dupa mail,sunt EMO!!! shi? mare lucru..pff ce sa spunem. tot dupa mail se mai vede shi unde locuiesc. vreau sa spun k aici in frantza lumea sa cam obishnuit ku emo,unii kiar au ajuns sa-i placa(avem la bastille-paris-o gramada de magazine pt emo,ji la chatelet de asemenea!!! gotzii sunt friends ku noi ji kiar ji punkarii ^^) nu suntem un
aiurea ... toata faza asta cu emo ...90% din cei care se cred emo, daca nu chiar mai bine, sunt doar copii care cauta simptie. cunosk cam ... peste 100 de ''emo'' din care sincer nici macar 10 nu sunt, toti fakeri si copii ratati care cauta simpatie :) sunt rocker, nu am nimik cu emo, dar e clar ca nu sunt intregi la minte.
pot sa spun ca voi va ghidati dupa aparente si tratati situatia superficial. Sunteti adulti maturi dar tot nu reusiti sa descifrati temperamentul copiilor vostri...un copil emotiv nu-l recunosti dupa cum se imbraca,sau dupa ce fel de muzica asculta etc...cei ce poarta acest asa zis 'emostile' nu sunt chiar emotivi in adevaratu sens al cuvantului ba chiar dincontra sunt foarte sociabili avand foarte multi prieteni care au acelasi stil ca si ei,iar in grupul lor se gasesc zambete si fericire:)...dar ca sa fi un copil emotiv nu trebuie sa ai aces stil...Dintodeauna au existat copii mai emotivi care au avut tendinta de a se sinucidere(uni au si facut-o) si nu are legatura cu stilu si muzica pe care o ascultau..La vrsta adolescentina e varsta critica in care tanaru incearca sa se defineasca ca persona,e varsta care poate fi influentat de tot ce il inconjoara, e varsta aproape decisiva din viata.Adica la varsta asta o situatie mai tragica, pt el poate fi fatala...iar voi din teribilism,puneti acest fenomen pe seama asazisului ''cult emo'' , care nici macar nu e cult e doar un stil...si imi cer scuze daca v-am jicnit in vre-un fel.
Hmm....ce tot aveti q Emo?....fiecare isi alege ce gen ii se potriveste sau in care se regaseste cel mai bine....Eu nu sunt emo,sunt j-rockeritza si cred k Emo sunt fratii nostri mai mici(ai rockerilor)pentru k ei sunt mai sentimentali dekt nou si ascults melodii mai melancolice , pe cand noi ascultam melodiile mai
Eu sunt emo, dar nu ca asa am ales eu, pur si simplu asta sunt eu, in genul asta ma regasesc. Si nu, persoanele emo nu se sinucid, nu exista niciun
nu sunt impotriva cultului emo....dra fratzilor nici sa va omoratzi pt k aja fac j ceilaltzi....vedetzi j voi frumusetzile vietzii....consultatzi un psiholog;)
eu am 15 ani si imi place stilul emo. dar sunt diferita fata de ceilalti emo. imi plac doar hainele,freza si parul. nu sunt deprimata ci ff vesela razand mult. dupa parerea mea nu cred ca exista multi emo care sa se taie. cei care se taie sau se sinucid sunt PROSTI si n-au cap.
salut, sunt o tipa de 21 de ani din bucuresti si vreau sa va atrag atentia asupra unor greseli grave din acest articol.in primul si in primul rand, just for the record, emo NU este un cult. emo a devenit un cult numai in mintile dandiaconesciene care nu stiu ce sa mai faca sa isi creasca ratingul si in mintile celor care urmaresc seara de seara
lool... parca copiii astia
Pentru Lucia:Mai fata tu ai o problema la cap?Ati luat-o razna cu EMO asta al vostru...Daca apare
Se spune ca pentru ca sa se intample
pentru Lucia: Faptul de a nu te simti iubit de parinti sau de prieteni este o stare normala din adolescenta care insa e trecatoare. Cultul emo, Lucia, iti ia din personalitate si te impiedica sa fii tu insati. DescoperA-ti calitatile,hobby-urile, ceva care sa te caracterizeze si sa te ajute sa iesi in evidenta prin ceva pozitiv.Fa ceea ce iti place si fii tu insati. Si mie imi placea sa fiu depresiva, sa ma imbrac in negru, sa pictez lucruri oribile pt ca ma simteam altfel. Dar mi-am dat seama ca nu imi da nimeni un premiu pt asta si am renuntat..acum sunt fericita cu ceea sunt-scriitoare si pictorita, si mi-am creat propria mea identitate fara a fi influentata de altii; Iubirea este ceva important iar daca cineva nu te iubeste asa cum vrei tu, ai rabdare, poate o sa te iub in timp..sau poate va aparea persoana care sa iti raspunda la sentimente exact asa cum vrei tu. NU e un capat de lume; a iubi e o calitate si nu toata lume detine aceasta calitate; tu o ai; bucura-te de ea! fiecare om iubeste in felul lui pt ca lumea e diversa si diferita; scrie-mi pe adresa mea de email: marl20056@yahoo.com daca vrei sa imi comunici ceva; Numai bine si fii tu insati!
Asa este, timpul le vindeca pe toate. Pare un truism, poate chiar este, dar asa stau lucrurile. Capul sus!
Lucia, crede-ma, este o faza a vietii. Nu stiu cati ani ai, pari destul de tinerica, dar ceea ce acum ti se pare o tragedie, in timp ti se va parea o experienta din viata din care sper ca vei invata ceva. Si vei privi altfel in urma ta, chiar cu amuzament. Eu sunt sigura ca vei intalni pe cineva care va tine la tine si poate tu, la inceput, cu 'fixul' tau pe respectivul 'ex', ai avea tendinta sa-l respingi. Nu esti curioasa de ce-ti rezerva viata? De unde stii, poate chiar peste putin timp, daca incerci sa-ti vezi de viata ta, baiatul asta va vrea sa fie cu tine. Interesant ar fi sa nu mai vrei tu. Si mie mi s-a intamplat la fel dar nu mi-a trecut nici macar o secunda prin cap vreun gand sinucigas. Nici nu pot pronunta cuvantul asta... Mi se pusese pata rau de tot pe un baiat. El nici nu se uita la mine. Eram supe deprimata mai ales ca stia ca-l simpatizam. Am inceput sa ies cu prietenele mele, cunosteam si alti baieti, ieseam cu ei numai asa, sa-mi omor timpul. Parca voiam sa ma razbun pe ei, desi, saracii, nu aveau nici o vina. Ma intalneam de cateva ori cu ei, dupa care... pa! Acum realizez ca erau unii niste baieti super. Dar nu mai regret nimic decat prostia mea de atunci. Marea mea 'iubire' a inceput el sa ma caute. Si l-am primit ca doar asta era scopul meu. Dupa care, dupa un timp am cumoscut pe cineva cu care la inceput nu am avut decat o relatie de simpla prietenie, respectiv ne intelegeam asa de bine ca parca era fratele meu mai mare. Era asa protectiv!!! Incet-incet am inceput, fara sa vreau, sa-mi dau seama ca am avut doar un moft in trecut, desi inca tineam la el, ca doar a fost marea mea iubire. Cand am vrut sa ma despart de el, facea ca toti dracii, ca se sinucide... Era atat de patetic, nici nu-ti dai seama. A venit in fata blocului meu si a ars toate pozele cu noi 2. Atunci mi-am dt seama ca facusem o gresala cand m-am incapatanat sa-l vad asa cum voiam eu, perfect..., bla,bla,bla!!! Daca ma trezeam dupa ce ne casatoream, ca la asta ajunsesem sa ne gandim, ca mai are iesiri din astea? M-am casatorit cu baiatul pe care l-am cunoscut atunci si e totul super perfect. A avut rabdare cu mine si m-a lasat sa-mi revin dupa schimbarea care intervenise in viata mea, ca era una destul de mare, avand in vedere ca iesisem dintr-o relatie pe care o aveam de 3 ani. Ne-am casatorit si avem un baietel minunat. As minti sa nu recunosc ca nu ma mai gandesc din cand in cand la el ca doar a fost PRIMUL. Si singurul, in afara de sotul meu, bineinteles. Celalalt a uitat ca voia sa se sinucida si s-a casatorit si a plecat in Italia.Asta nu inseamna ca atunci cand o sa ma mai intalnesc cu el nu o sa mai simt fluturasi in stomac. Oricum sotul meu e acum stapanul inimii mele. Nu esti asa putin curioasa de ce se va intampla? Viata e asa de imprevizibila... 2 povesti nu seamana una cu alta, si este f probabil ca viitorul sa-ti rezerve niste experiente placute. Poate daca o sa ai curajul sa ai un copil al tau, o sa privest in urma si o sa-ti dai seama xe ai fi pierdut daca te lasai prada emotiilor de atunci. Daca ai stii ce senzatie ai dupa ce-ti vezi bebelusul prima data, cand il vezi nici n-o sa-ti vina sa crezi ca ceva asa perfect a stat in burtica ta. Nu te lasa prada impulsului de moment. Pare o tragedie in momentul ala, stiu, crede-ma. Ai incredere in tine si vei reusi. Tine-ne la curent. A propos, ce varsta ai?
Scrie un comentariu