Nasterea sub apa (Experiente in Romania) | Comentarii articol

Comenteaza / Pune o intrebare

Ultimile 77 comentarii

  1. Anne Marie
    Anne Marie trimis la 20/6/2003

    Imi place ca nasterea sub apa a devenit posibila si in Romania.Imi doresc foarte mult sa nasc astfel;am incercat sa iau legatura cu clinica respectiva si nu mi-a raspuns nimeni.Ma puteti ajuta in vreun fel??...vreau sa vorbesc neaparat cu cei de acolo. As vrea sa stiu cat ar costa "spitalizarea" ptr nasterea aceasta atat de speciala.Va multumesc.

    Raspunde la acest comentariu
  2. Stefania Tudor
    Stefania Tudortrimis la 13/6/2003

    Exista in Bucuresti posibilitatea nasterii in apa?

    Raspunde la acest comentariu
  3. Maria
    Mariatrimis la 1/5/2003

    Din pacate acest zvon s-a dovedit a fi real! De astazi sectia de obstetrica-ginecologie a spitallui Victoria nu mai exista. Pe dr. Baiulescu l-au transferat la Fagaras. Astazi am fost la cabinetul sau particular la consultatie si mi-a spus ca incearca si acolo sa-si amenajeze un spatiu pentru nastere in apa dar nu este sigur ca va putea. Fiind mai multi doctori acolo, care cred ca nu-l iubesc prea mult, nu stiu daca nu-i vor pune bete in roate. Oricum el a zis ca incearca. Sa-l ajute Dumnezeu sa reuseasca!Eu am nascut de 2 ori in apa acolo si a fost extraordinar.

    Raspunde la acest comentariu
  4. Melinda
    Melindatrimis la 8/4/2003

    Se zvoneste ca Ministerul Sanatatii vrea sa inchida spitalul din Victoria. Este incredibil !!! Este singurul loc din tara unde femeile au o sansa sa nasca in conditii umane. Eu personal inca nu am fost acolo, dar sper ca in septembrie cand voi naste sa mai existe acest spital. Din toate partile am auzit numai lucruri extraordinare despre oamenii care lucreaza in acest spital si nu cred ca sunt exagerate. Le doresc celor de acolo putere, curaj si ii felicit pentru ceea ce au reusit sa fac.

    Raspunde la acest comentariu
  5. mikidutza
    mikidutzatrimis la 28/11/2002

    este super interesant! nu credeam ca exista asa ceva in romania! felicitari d-lui doctor ! totusi,cat costa? este accesibil pentru oamenii simpli sau numai pt cei avuti? capacitatea spitalului este mica , face fata solicitarilor?

    Raspunde la acest comentariu
  6. Ramona Toma
    Ramona Tomatrimis la 14/11/2002

    Articolul acesta m-a facut extraordinar de fericita! Sunt insarcinata in 7 luni si de 3 luni intreb doctorii daca exista vreo clinica in Romania unde se poate naste sub apa, si ma lovesc numai de "NU" categoric. Am vazut acum un an-doi un reportaj pe Discovery despre acest tip de nastere, si am ramas placut impresionata, dar atunci nu stiam ca bebelusul avea sa vina mult mai repede dacat imi programasem. V-as fi extrem de recunoscatoare daca ati putea sa-mi spuneti care sunt riscurile, interdictiile ce sunt posibile la o astfel de nastere si care ar fi preturile?

    Raspunde la acest comentariu
  7. lavinia choi
    lavinia choitrimis la 24/10/2002

    Sunt din Craiova si am nascut acum doi ani in Victoria cu acest doctor extraordinar. Imi amintesc ca la ora 12ziua am plecat cu dureri de la Craiova, la ora 4 dupa amiaza am ajuns in spital, iar la ora 8 seara am nascut-o sub apa pe minunata mea fetita (Hanna). Grija si atentia acestui doctor nu poate fi evaluata. Momentan stau in Anglia, dar daca o sa mai nasc alt bebe, cu siguranta tot acolo as naste.Ma bucur ca mai exista astfel de doctori si in Romania.

    Raspunde la acest comentariu
  8. Dana Cioca
    Dana Ciocatrimis la 26/9/2002

    Este extraordinar! In Japonia nici nu s-a auzit despre asa ceva, iar in Romania se aplica nasterea in apa. Acum chiar ca sunt mandra ca sunt romanca! Felicitari si tineti-o tot asa!

    Raspunde la acest comentariu
  9. Ruxandra Gherghel - consultant resurse umane
    Ruxandra Gherghel - consultant resurse umanetrimis la 26/7/2002

    De mult �mi propun să vă scriu, pe de o parte, �n ceea ce priveşte specificul şi calitatea serviciilor medico-sociale de asistenţă a mamei şi copilului, şi pe de altă parte, să-mi depăn şi eu, ca at�tea alte mame, povestea mea de proaspătă şi fericită mămică. Nici nu ştiu despre ce să vă scriu mai cu seamă �n destăinuirea mea: despre starea de graţie din perioada sarcinii (�n care totul a decurs �ca la carte�), despre miracolul care a �nsemnat şi continuă să �nsemne pentru mine naşterea băieţelului nostru Anandu (născut la 30 martie 2002), sau despre trăirea cu intensitate maximă şi exercitarea celei mai minunate şi inepuizabile profesii din lume, aceea de mămică. Sper să notez c�te ceva despre fiecare din aceste stări, căci fiecare �şi are farmecul ei inegalabil, �nsoţit de acel sentiment, indescriptibil, al miracolului... �n calitatea mea de viitoare mămică, �n aşteptarea primului meu copil şi la o v�rstă care reprezenta garanţia maturităţii (30 de ani), am lecturat cu nesaţ tot ce �nsemna biblioteca �profesională� (cariera mea de profesionist independent ca şi consultant resurse umane căz�nd, oarecum, pe planul doi), fie că era vorba de paginile revistei mami, ori de site-uri speciale pe Internet (www.desprecopii.com), ori pur şi simplu cărţi izvor�te din experienţa valoroasă �n domeniu a unor părinţi, psihologi, medici etc. La acestea am adăugat urmarea unor cursuri speciale de pregătirea gravidei şi a viitoarei mame (teoretice), gimnastică, pregătire psihologică. M-a captivat �ntr-at�t �condiţia� mea, �nc�t la una dintre fundaţiile la care urmam aceste cursuri, am iniţiat un grup de suport pentru femeile �nsărcinate, �ncerc�nd, ca o combinaţie norocoasă �ntre planul profesional cu cel personal, o transformare din �Şcoala mamei� �n �Şcoala părinţilor�, invit�nd şi viitorii tătici la nişte �nt�lniri mai mult informale (marea majoritate afl�ndu-se la primul copil) şi orient�nd pregătirea (chiar exclusiv psihologică) şi către ei şi constant�nd cu această ocazie, totodată, că au şi ei ceva de spus... Aceasta pentru că am simţit că serviciile de asistenţă �n domeniu vizează aproape exclusiv viitoarea mamă. Oricum, mie mi-a venit foarte uşor să-mi conving soţul (care, av�nd şi el o profesie liberă, avocat fiind şi lucr�nd �n general 11-12 ore pe zi) să participe la aceste �nt�lniri săptăm�nale, nerat�nd nici una dintre ele. Mai mult, la fiecare sf�rşit de săptăm�nă mă �nsoţea la plimbări lungi, care-i �făceau bine at�t puiuţului, c�t şi mie�. Această implicare a lui s-a menţinut şi �n momentul naşterii şi s-a dublat după naşterea puiuţului nostru... �mpreună am hotăr�t că cea mai bună modalitate �n care doream să se nască acest copilaş al nostru era �n apă. Cunoşteam at�t avantajele �n detaliu, c�t şi riscurile, sau mai exact, interdicţiile la o astfel de naştere. Din fericire pentru noi, c�nd eram �n luna a V-a, am aflat de pe Internet de existenţa �n Spitalul Orăşenesc Victoria, jud. Braşov, a unui atare experiment, condus cu toată dăruirea de doctorul Cristian Baiulescu. De la prima vizită, făcută imediat, ne-am convins că este exact ceea ce ne-am dorit dintotdeauna şi am căpătat o �ncredere fără margini că totul va fi perfect. C�t despre domnul doctor Baiulescu, şi acum mă copleşesc emoţiile c�nd retrăiesc tot ce am trăit datorită dumnealui... Nu ştiu dacă mai există vreun medic de o asemenea dăruire şi de un profesionalism care cu uşurinţă atinge excelenţa... Ne considerăm, toţi trei, nişte privilegiaţi ai soartei şi ştim că binele, pe care-l �ncercăm �ncă, se datorează şi extraordinarei echipe de profesionişti din orăşelul de doar 8000 de locuitori de la poalele Făgăraşilor, condusă de domnul doctor Baiulescu. Am răsfoit mult revistele mami sper�nd că voi găsi, la temele legate de <> şi ceva �n legătură cu naşterea �n apă. N-am găsit, dar am trăit �pe viu� acest lucru. Am fost o norocoasă, am avut parte de un travaliu scurt şi puţin dureros, am avut o naştere foarte uşoară, totul s-a �nt�mplat �n 40 de minute. N-am trăit nici un fel de traumă, iar puiuţul meu a supt imediat, ca să-şi potolească setea, pe care i-ar fi cauzat-o venirea pe lume. Tăticul lui a fost parte activă la naştere, �mi masa abdomenul �n timpul contracţiilor, �nregistra video tot procesul, iar după ce �delfinaşul� meu a ţ�şnit �n lumea �de-afară�, i-a secţionat cordonul ombilical şi l-a vegheat �n timp ce i se dădeau primele �ngrijiri medicale, apoi a �nvăţat să-l ţină pe umăr, să eructeze, şi-aşa mai departe. A aşteptat mult să devină tată (39 de ani), dar a meritat! Nu ştiu cum sunt alte maternităţi, dar eu am avut parte de tot ce mi-am dorit �n cele 4 zile de spitalizare după naştere. Vă invit să vizitaţi spitalul Victoria, secţia Obstetrică-Ginecologie (o găsiţi la cel de-al patrulea etaj, ultimul), nu doar să vă convingeţi singuri, ori să �naşteţi� un articol frumos, ci mai ales, să cunoaşteţi nişte oameni de excepţie şi să vedeţi că se poate şi la noi� De trei luni şi c�teva zile, de c�nd Anandu ne-a transformat �n cei mai fericiţi părinţi care-au existat vreodată, nu �ncetăm să ne bucurăm de el, să-l vedem cum creşte (de la 3080 g la naştere am depăşit deja 5000 g!), să-i observăm progresele, să-i lăsăm z�mbetele (cu toată faţa, dar mai ales cu ochii) să ne �mbălsămeze sufletele, să simţim cum sunetele pe care se străduie să le pronunţe, promiţătoare de g�ngureli dulci, ne umple casa şi inimile. Este grea meseria de părinte, dar cea mai captivantă. Oric�t am citi �n materie nu e suficient c�tă vreme nu e �nsoţit de cea mai apăsată responsabilitate şi am �nţeles că acesta este cel mai greu şi important examen pe care-l dăm �n faţa vieţii. Educaţia copilului nostru �nseamnă totul pentru noi, nu ne putem permite să ne reproşăm mai t�rziu că n-am făcut tot ce se putea sau că am greşit acolo sau acolo... Acum e momentul să ne depăşim egoismul sau orgoliile false şi să �mbinăm cunoştinţele proaspăt dob�ndite cu instinctele, intuiţia noastră de părinţi. Oricum, părinţi devenim, aşa cum devine adult puiuţul nostru, cu fiecare �investiţie� pe care o facem �n el. Iar acum, cea mai importantă investiţie mi se pare că nu este doar laptele matern (care, oricum e un dar nepreţuit), ci timpul. Cel puţin acum, �n primele sale luni de viaţă, copilaşul meu va avea disponibilitatea mea totală �n ce priveşte prezenţa mea fizică, psihică şi psihologică �n preajma lui. C�t despre tăticul lui, pot spune că face parte din categoria taţilor �moderni�, implicaţi la maximum, cărora nu le este indiferent cum traversează fiecare etapă de v�rstă copilul lor, şi care �şi asumă parte importantă din educaţia şi creşterea odorului. Facem o echipă extraordinară şi sunt m�ndră de cea mai semnificativă (singura care poate trece proba timpului, numai de noi depinde) realizare a noastră! Cu mulţumiri pentru că ne �mbogăţiţi zilele, Ruxandra Gherghel

    Raspunde la acest comentariu
  10. Cosma Cristina
    Cosma Cristinatrimis la 10/7/2002

    Despre aceasta metoda numai felicitari si nu ar fi rau daca aceasta metoda s-ar extinde in toate orasele in care exista maternitati. Cristina (Cluj)

    Raspunde la acest comentariu
  11. Andreea Milea
    Andreea Mileatrimis la 20/12/2001

    E nemaipomenit ca si in Romania se aplica acest procedeu. Felicitari tuturor celor care l-au initiat. Ar fi foarte util daca in cadrul acestui experiment (care deja s-a extins in afara scarii unui experiment) s-ar permite si tatalui viitorului bebelus sa participe la nastere. Mult succes!

    Raspunde la acest comentariu
  12. Georgeta Feodorov
    Georgeta Feodorovtrimis la 10/9/2001

    Buna ziua! Am fost profund impresionata de posibilitatea nasterii sub apa. Am citit ceva in domeniu si chiar ma intrebam de ce in Romania nu se gaseste nimeni care sa aplice metoda.Eu nu sunt inca mamica, dar am programat un bebe pentru la anul. Eu sunt din Bucuresti si as dori sa cunosc cum s-ar proceda in cazul in care as dori sa nasc la aceasta clinica.( controale in timpul sarcinei, durata spitalizarii, preturi, etc). Va multumesc anticipat.

    Raspunde la acest comentariu
  13. emilia
    emiliatrimis la 6/9/2001

    Sunt placut surprinsa ca exista asa ceva si in Romania. Cel mai mult ma impresioneaza ca mai sunt inca oameni carora le pasa de durerile mamelor si de atmosfera in care sunt nascuti copii. Eu nu am fost inca mamica, dar m-a interesat mereu subiectul si trebuie sa spun ca eram si sunt foarte speriata de povestirile femeilor care au trecut printr-o nastere pe cale naturala. Doctori care injura birjareste, taieturi ca sa nu le spun cioparteli, mizerie, raceala maxima. Sunt pentru o nastere naturala, daca asta nu pune in pericol viata copilului meu sau a mea, insa nu in conditiile care sunt acum in spitale. In educatia copilului meu s-ar include si acele zile de spital... As prefera sa nasc intr-o atmosfera descrisa de dumneavoastra in articol. Va multumesc pentru acest articol. Acum, cred ca imi pot face mai multe planuri fara teama ca nu am de ales.

    Raspunde la acest comentariu
  14. Cristina
    Cristinatrimis la 4/9/2001

    Contactati-l pe d-l dr. CRISTIAN BAIULESCU de la sectia ginecologie a spitalului din Orasul Victoria (jud. Brasov). Telefon spital: 068/24.29.51 (pana la ora 15.00), urgente: 068/24.12.34 (dupa ora 15.00). Solicitati sectia ginecologie.

    Raspunde la acest comentariu
  15. Matei Silvana
    Matei Silvanatrimis la 3/9/2001

    Am citit cu multă atenţie articolul dvs.,şi �l consider deosebit de interesant şi avangardist.Mă interesează �n mod deosebit, deoarece şi eu sunt viitoare mămică,cu al doilea copil.Prima naştere a fost prin cezariană,şi aş dori foarte mult să nu mai trec prin �ncă o operaţie.Vă rog să-mi daţi toate informaţiile necesare.Sunt medic,locuiesc �n Tg.Mureş,şi vreau să ştiu tot(posibilităţi de contactare,condiţii,posibilităţi ,preţ...etc.)Aştept nerăbdătoare un semn de la dvs.

    Raspunde la acest comentariu

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publica (ramai anonim). | Toate campurile trebuie completate!

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. �ți mulțumim anticipat! ❣️

Subiecte tratate:
Tema: