11 lucruri pe care copiii nu le iartă niciodată pentru ca i-au facut sa sufere prea mult

TEMA: Craciun, Sarbatori de iarna | 0 | 20/12/2025

11 lucruri pe care copiii nu le iarta niciodata - pentru ca i-au facut sa sufere prea mult

Copiii pot uita multe lucruri odată cu trecerea timpului. Pot uita ce li s-a spus într-o ceartă, ce pedeapsă au primit sau ce jucărie le-a fost refuzată.
👉 Dar nu uită niciodată cum s-au simțit.

Există momente în copilărie care nu par mari pentru adulți, dar care pentru un copil pot însemna durere, rușine, frică sau abandon. Momente în care copilul nu a fost văzut, nu a fost ascultat sau nu s-a simțit iubit necondiționat. Aceste trăiri nu dispar odată cu vârsta — ele se așază adânc și pot influența felul în care copilul va iubi, va avea încredere și se va raporta la sine, ani mai târziu.

Acest articol nu este despre a învinovăți părinții. Este despre conștientizare. Despre acele situații care, repetate sau trăite intens, pot răni atât de mult încât copilul nu le poate ierta ușor, chiar dacă își iubește părinții.

Iată 11 lucruri pe care copiii nu le iartă niciodată, nu din răutate, ci pentru că i-au făcut să sufere prea mult.

11 lucruri pe care copiii nu le „uită” niciodată . Nu pentru că sunt răi. Ci pentru că au suferit prea mult.

Copiii pot uita ce jucărie au primit de Crăciun.
Pot uita ce notă au luat într-o zi.
Pot uita chiar și ce le-ai spus exact într-un moment de furie.

👉 Dar nu uită cum i-ai făcut să se simtă.

Există momente aparent „mici”, trăite în copilărie, care se transformă în răni tăcute. Unele dor ani de zile. Altele ies la suprafață abia la maturitate, sub forma anxietății, neîncrederii, fricii de abandon sau a unei voci interioare dure.

Iată cele 11 lucruri pe care copiii le iartă cel mai greu — cu situații reale și explicația emoțională din spatele lor.

1. Tăcerea folosită ca pedeapsă

Situația:
Copilul greșește. Părintele se supără și… tace. Ore întregi. Zile întregi.

Ce trăiește copilul:
Nu vede un adult care se calmează.
Vede un adult care dispare emoțional.

👉 „Am făcut ceva atât de grav încât nu mai merit să fiu iubit.”
👉 „Dacă greșesc, pierd dragostea.”

Această tăcere nu educă. Rupe.

2. Absența emoțională repetată

Situația:
Părintele e mereu ocupat. Cu telefonul. Cu munca. Cu „mai târziu”.

Ce simte copilul:
👉 „Nu sunt suficient de important.”
👉 „Trebuie să fac ceva ca să fiu văzut.”

Copilul nu are nevoie de distracții scumpe.Are nevoie de ochii tăi pe el.

3. A-l face să creadă că este vinovat pentru certurile adulților

Situația:
„Din cauza ta suntem nervoși.”
„Dacă nu erai tu, nu ne-am certa.”

Ce se rupe în copil:
Siguranța.
Lumea lui se clatină.

👉 Copilul ajunge să creadă că existența lui face rău.Această vinovăție poate dura o viață întreagă.

4. Râsul de fricile lui

Situația:
„Ești ridicol.”
„Nu există monștri.”

Ce simte copilul:
👉 „Ce simt eu e greșit.”
👉 „Nu pot avea încredere în emoțiile mele.”

Pentru copil, frica este reală.
Când o minimalizăm, îl lăsăm singur cu ea.

5. Distrugerea sau aruncarea jucăriei preferate

Situația:
„Era doar o jucărie veche.”

Pentru copil:
Era siguranță.
Era atașament.
Era confort.

👉 Pierderea nu este despre obiect.Este despre lipsa de control și neputință.

6. Negarea emoțiilor („Nu mai plânge!”)

Situația:
Plânge → este oprit.
Este trist → este grăbit să „treacă”.

Ce învață copilul:
👉 „Emoțiile mele deranjează.”
👉 „Trebuie să le ascund.”

Emoțiile negate nu dispar.Se transformă.

7. Etichetele dure spuse „la nervi”

Situația:
„Ești imposibil.”
„Ești dificil.”

Ce se întâmplă în copil:
Eticheta devine identitate.

👉 „Așa sunt eu.”
👉 „Nu pot fi altfel.”

Copiii cred ceea ce aud despre ei.

✅ citeste Ce isi poate aminti un copil din copilarie si de la ce varsta? Etapele dezvoltarii memoriei si factori ce o influenteaza - sfatul specialistului

8. Lipsa respectului pentru intimitatea lui

Situația:
Ușa deschisă fără să bați.
Mesaje citite „pentru binele lui”.

Ce simte copilul:
👉 „Nu am limite.”
👉 „Corpul și spațiul meu nu îmi aparțin.”

Respectul se învață din cum este oferit, nu din predici.

9. Interzicerea opiniilor și a vocii proprii

Situația:
„Taci.”
„Nu contează ce crezi.”

Ce învață copilul:
👉 „Părerea mea nu are valoare.”

Mai târziu, va tăcea și în relații.Sau va exploda.

10. Ignorarea efortului, concentrarea doar pe greșeli

Situația:
Observăm ce nu a ieșit.
Trecem peste ce a încercat.

Ce rămâne în copil:
👉 „Nu sunt niciodată suficient.”

Un copil văzut devine un adult sigur.

11. Lipsa reparației: niciodată „Îmi pare rău”

Situația:
Părintele greșește. Dar nu recunoaște.

Ce simte copilul:
👉 „Eu sunt mereu cel vinovat.”
👉 „Adulții nu greșesc. Eu da.”

A cere iertare nu slăbește autoritatea.👉 O umanizează.

Ce trebuie să știm, ca părinți

Copiii nu cer perfecțiune.
Cer siguranță emoțională.

Nu trauma este greșeala.
👉 Trauma este repetarea și lipsa reparării.

Și vestea bună?
Repararea funcționează.
Chiar și târziu.
Chiar și cu un simplu: „Îmi pare rău. Am greșit. Te iubesc.”

Te asteptam pe forumul de Parenting, unde discutam cam totul despre educatia copiilor nostri.

Mai multe despre psihologia copilului aici >

autor: Amalia Averescu - psiholog - Kinder- en jeugdpsychologie - specializat in Psihologia Copilului, Zwolle, Olanda.
In exclusivitate pentru Desprecopii.com © 2025