Mi-am părăsit soția și acum copiii mei mă urăsc: confesiunile unui tată
Mi-am părăsit soția și acum copiii mei mă urăsc: confesiunile unui tată
Din păcate, există situații în care un tată alege să se îndepărteze de propria familie. Uneori pleacă pur și simplu pe un alt drum, alături de o altă femeie, lăsând în urmă nu doar o relație de cuplu, ci și un copil care nu înțelege de ce prezența lui devine brusc mai rară, mai rece sau mai condiționată.
În astfel de contexte, nu este surprinzător că, peste ani, legătura dintre copil și tată se poate slăbi treptat. Copiii cresc, observă, simt absențele, promisiunile nerespectate, lipsa de implicare sau distanța emoțională. Iar atunci când devin adulți, pot ajunge să se retragă nu din răzbunare, ci din protecție.
Ruptura dintre tată și copil poate fi cu atât mai dureroasă atunci când plecarea tatălui a fost legată de o aventură sau de o nouă relație. Pentru copil, această situație nu este doar o schimbare în viața părinților, ci poate fi trăită ca o alegere: „tata a ales altceva în locul nostru”.
Cu toate acestea, mulți tați explică distanțarea copiilor adulți prin influența mamei. Spun că mama „le-a otrăvit mintea”, că i-a întors împotriva lor sau că le-a construit o imagine negativă despre tată.
vei citi:
Când tatăl anticipează greșit o situație
Copiii sunt devastați
A pierde o identitate importanta: a fi tată
Copilul ajunge la propria concluzie, în definitiv
Când tatăl anticipează greșit o situație
Când Sergiu și-a părăsit soția, a știut că aceasta va fi teribil de rănită, dar niciodată, nici într-un milion de ani, nu a anticipat că plecarea lui va provoca o catastrofă în relația sa cu fiica sa ce acum are 26 de ani, Sofia. Fusese întotdeauna apropiat de Sofia și, cu toate că știa aceasta va fi protectoare față de mama ei, el a presupus că va fi totuși capabil să vorbească cu ea și să-i explice ce se întâmplase și motivul lup pentru care a plecat. Știa că va înțelege.
Se aștepta în totalitate ca relația lor să continue pur și simplu așa cum a fost. La urma urmei, este adultă. Ba chiar a crezut că va fi fericită pentru el, fiindcă și-a găsit adevărata dragoste a vieții sale, Cristina, în ciuda faptului că fusese implicat cu ea când era deja căsătorit. Dar nu a fost cazul. Sergiu a fost naiv.
Copiii sunt devastați
Sofia a fost devastată. Și-a privit mama suferind profund, ghemuită în pat într-o cameră întunecată, plângând și slăbind. Nu-i venea să creadă că tatăl ei, care o învățase de bine (de exemplu, a nu minți), ar fi putut trăi o viață secretă cu Christina în ultimele opt luni, spunându-le că este plecat cu afaceri. Mintea ei nu putea concepe că tatăl ei era capabil de asta.
Deși Sofia a putut vedea că mama ei a fost trădată, ea s-a simțit trădată personal și s-a aliat imediat cu mama ei, care avea nevoie disperată de sprijinul ei. Nu exista nicio modalitate prin care Sofia să se poată conecta cu tatăl ei fără să se simtă neloială față de mama ei. Se simțea prinsă și, cu toate că o parte din ea chiar voia să-l contacteze, nu știa cum ar putea face asta.
A pierde o identitate importanta: a fi tată
Între timp, Sergiu se simțea disperat, temându-se că pierde o identitate care însemna atât de mult pentru el: cea de a fi tată. A încercat foarte mult să se conecteze cu Sofia, dar ea l-a blocat. Ii trimitea mesaje și ea nu răspundea. Ii trimitea cadouri de ziua de naștere și ea le înapoia. El chiar a sugerat sedinte de terapie de familie, dar ea a refuzat.
Când tatăl pleacă: de ce se răcește, în timp, relația cu copilul? - Dar este oare atât de simplu?
Uneori, conflictele dintre părinți pot influența felul în care copilul îl percepe pe celălalt părinte. Da, există situații în care un copil este prins la mijloc și încărcat cu durerea sau furia unuia dintre adulți. Însă, de cele mai multe ori, copiii nu se îndepărtează doar pentru că „li s-a spus ceva”. Se îndepărtează pentru că au trăit ceva.
Au trăit absența.
Au trăit dezamăgirea.
Au trăit zile de naștere uitate, telefoane rare, vizite amânate, promisiuni încălcate.
Au trăit sentimentul că trebuie să cerșească atenția unui părinte care ar fi trebuit să fie acolo.
De aceea, înainte ca un tată să dea vina pe mamă pentru răcirea relației cu propriul copil, poate ar fi mai onest să se întrebe: **ce a simțit copilul meu în toți acești ani?**
A simțit că sunt prezent?
A simțit că îl aleg, chiar dacă relația cu mama lui s-a terminat?
A simțit că poate conta pe mine?
Pentru că relația dintre tată și copil nu se păstrează prin statut, ci prin prezență. Nu este suficient să fii tată biologic. Copilul are nevoie de un tată implicat, constant, matur emoțional și capabil să rămână părinte chiar și atunci când nu mai este partenerul mamei.
Iar atunci când această prezență lipsește ani la rând, distanța care apare mai târziu nu este întotdeauna rezultatul manipulării. Uneori este rezultatul firesc al unei absențe prea lungi.
Copilul ajunge la propria concluzie, în definitiv
Nu știa unde si ce ar mai putea sa mai îndrepte. Singura concluzie pe care a putut sa o traga este ca mama ei a întors-o împotriva lui dar, cu toate că Sofia știa toate detaliile intime ale destrămării căsătoriei, nu numai mama ei a otrăvit fântâna; Sofia ajunsese la propria concluzie.
Există atât de multe complexități în aceste drame de familie care care fac imposibilă uitarea si iertarea. Dar, ca orice problemă care pare de nerezolvat, poate fi posibil, cu răbdare și sinceritate, dar este nevoie de timp.
Ce este pana la urma meseria de tata? Parerea Desprecopii
Dar ce este pana la urma calitatea de tată? A fi tată inseamnă pană la urma sa fii acolo - in viața copilului tău. Sunt acțiuni. Este sacrificiu. Nopti nedormite. Îți petreci timpul cu copiii tăi. Îi inveti cum să meargă și să vorbească și să ia decizii bune. Oferi un milion de îmbrățișări și sărutări. Îi înveti cum ce inseamnă dragostea mai tarziu in viață, cum să iși facă nodul la cravată, cum să meargă pe bicicletă, cum să viseze, cum să iși găsească persoana potrivită pentru a iubi, face și crește proprii copii. A fi tată adevărat inseamnă să setezi așteptările și apoi sa oferi un exemplu ADEVĂRAT de cum să trăim la înălțimea acestor așteptări.
► Citeste si Despre bărbații care iși părăsesc familia: motivele lașilor egoiști
Divortul parintilor si cum sufera copiii pe urma lui
Se stie deja ca separarea provoaca suferinta dar copiii sunt cei mai afectati
Acest lucru este valabil mai ales in cazul copiilor. Mai ales fetele - in cazul cuplurilor divortate, pot suferi mai tarziu in viata consecinte grave. Evident, divortul nu este de bun augur pentru urmasi. Performanta scolara se deterioreaza, sanatatea si longevitatea de asemenea, iar increderea lor si tenacitatea mentala se deterioreaza.
Consecinte ale divortului parintilor
Copiii cuplurilor divortate pleaca de acasa de la o varsta mai tanara, si prezinta un risc mai mare de a suferi de o despartie in propria relatie. Foarte important este felul in care se desfasoara si se incheie divortul. Multi copii sufera in special din cauza unui divort "urat", unde parintii continua lupta chiar si dupa separare / sau se pronunta foarte negativ despre celalalt parinte citeste in continuare despre cum sufera copilul in urma divortului parintilor aici.
Divortul, 8 lucruri de citit:
Exista divorturi frumoase?
Despre (ne)Fericirea de a fi parinte singur
Ce inseamna de fapt “custodie comuna” in educatia copilului?
Cum sa fii un parinte singur fericit
Rolul tatilor dupa divort
Divortul ne inbolnaveste
Cand tati nu e - sau despre barbatii care isi parasesc familia
7 sfaturi pentru mame singure
Cititi neaparat: 9 lucruri despre casatorie pe care nu ti le spune nimeni dinainte
Forum despre viata in 2
In unul sau in doi... mergem mai departe!
Probleme cu casnicia, suport, incurajari, pareri ... nu ezitati si usurati-va gandurile aici!
autor: Desprecopii.com - Toate drepturile rezervate Desprecopii.com (c) 2026
Ce sentimente ti-a produs acest articol?
Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!
Scrie un comentariu
Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII