A deveni mama: o transformare dramatica. Toate sentimentele si emotiile isi schimba profunzimea.

Acasa > VIATA DE FAMILIE

TEMA: Meseria de parinte | 1 | 21/8/2020

A deveni mama: o transformare dramatica. Toate sentimentele si emotiile isi schimba profunzimea.

Cand devine mama, o femeie renaste. Se transforma profund. Incetul cu incetul va descoperi, cum intra intr-o alta lume emotionala. Se vor schimba multe relatii din jur cu persoanele apropiate, si nu intotdeauna in bine. Totusi, daca va ganditi bine si sunteti atenta - si daca urmati sfatul de la Desprecopii.com, veti putea folosi acest eveniment care va schimba viata pentru a va imbunatati relatiile cu cei dragi din preajma dumneavoastra.

Cand o femeie devine mama incepe sa aprecieze profunzimea iubirii pe care i-o poarta mama sa iar acest lucru o va ajuta sa inteleaga de ce se comporta intr-un anumit mod, undeva, candva in copilaria ei ...

in acest articol veti citi mai multe despre:
Cand devii mama – o transformare dramatica
Maturizarea relatiei cu mama dumneavoastra
Sandra Wheatley ne da urmatoarele sfaturi
Suportul prietenei celei mai bune
Partenerii ... perfecti?
Crearea unei legaturi cu copilul
Ce spun mamicile de la desprecopii.com - care au trecut prin asta

Cand devii mama – o transformare dramatica

"Faptul ca devine mama implica o perioada naturala de transformare in viata unei femei, mai ales daca este vorba despre primul copil", spune dr. Sandra Wheatley, psiholog american. "Faptul ca deveniti mama va schimba relatiile cheie din viata dumneavoastra, deci incercati sa va ganditi la modul in care se vor schimba lucrurile cu partenerul, cu mama, cu fratii si cu prietena dumneavoastra cea mai buna". Bun sfat – cititi mai departe si Desprecopii va explica de ce.

Cele mai multe mamici jura ca relatiile lor cu persoanele cele mai apropiate se schimba cand intra in scena copilul, dar nu intotdeauna este vorba despre o schimbare in bine.

Totusi, daca va ganditi bine si sunteti atenta, puteti folosi acest eveniment care va schimba viata pentru a va imbunatati relatiile cu cei dragi din preajma dumneavoastra.

Maturizarea relatiei cu mama dumneavoastra

Unii oameni, dupa ce devin parinti, descopera ca dintr-o data sunt tratati cu mai mult respect de catre proprii lor parinti. Acesta poate fi primul moment in care isi dau seama ca si dumneavoastra sunteti adulta, oricat de ciudat ar suna! Totusi, venirea pe lume a bebelusului poate fi si semnalul unui potop de potentiale sfaturi pe care nu le-ati solicitat.

Desi vi se pare suparatoare situatia, incercati sa va aduceti aminte ca se gandesc numai la binele dumneavoastra si al bebelusului.

Sandra Wheatley ne da urmatoarele sfaturi:

Faptul ca deveniti mama pentru prima data va ajuta sa apreciati profunzimea iubirii pe care vi-o poarta mama dumneavoastra si va permite sa intelegeti de ce se comporta intr-un anumit mod. Probabil veti descoperi ca acest lucru va ajuta sa aveti cu mama o relatie mai buna decat in trecut.

Folositi aceste lucruri pe care le intelegeti pentru a va gandi la ce fel de mama v-ar placea sa fiti. Vreti sa fiti la fel sau vreti sa fiti total diferita? Sau poate undeva intre cele doua variante? Chiar daca nu vreti sa fiti o mama aidoma mamei dumneavoastra, trebuie sa recunoasteti ca fiecare are metodele lui si ca deciziile pe care le-a luat, chiar daca uneori erau nechibzuite, au fost luate in interesul dumneavoastra.

Puteti chiar sa discutati aceste lucruri cu mama dumneavoastra, daca va simtiti in stare. De exemplu, puteti discuta despre modul in care aveti de gand sa va cresteti copilul si sa admiteti ca ar putea exista diferente fata de modul in care a procedat mama dumneavoastra, dar evitati sa o judecati prea tare.

Suportul prietenei celei mai bune

Prieteniile pot deveni dificile dupa nasterea unui copil, mai ales daca prietenele dumneavoastra cele mai bune nu au copii. Li se poate parea bizar sau suparator faptul ca sunteti acum preocupata de scutece si biberoane, sau de faptul ca va ganditi numai la sunetele si miscarile bebelusului, cand inainte erati intotdeauna gata de distractie, de baute si de barfe.

Totusi, nu este totul pierdut, subliniaza Sandra Wheatley, daca este vorba despre prietene adevarate si daca stiti sa respectati si nevoile lor.

In timpul sarcinii, explicati-le ca, o perioada nu veti mai putea iesi cu ele la fel de mult ca inainte (probabil ca deja din timpul sarcinii iesiti mai rar!). Totusi, subliniati ca mai vreti sa le vedeti si ca prietenia lor este importanta pentru dumneavoastra, altfel ar putea interpreta gresit comportarea dumneavoastra, crezand ca nu vreti sa le mai vedeti.

Sugerati forme alternative de a va vedea; un suc dupa orele de munca probabil nu mai incape in programul bebelusului, insa ce-ati zice sa va vedeti la o cafea si o vorba in weekend sau in pauza de masa?

Cand reusiti sa va intalniti, incercati sa nu fiti plicticoasa vorbind numai despre copil! Bineinteles ca vreti sa vorbiti si despre bebelus, insa aveti grija sa acoperiti si celelalte subiecte de conversatie.

Partenerii ... perfecti?

Secretul ca sa aveti o relatie buna si puternica cu partenerul este sa tineti totul timpul deschise liniile de comunicare, nu numai in timpul sarcinii si imediat dupa nastere. Sandra insista sa ne amintim ca barbatii, ca si femeile, se pot schimba dupa nasterea unui copil.

Acest lucru ii poate deruta pe ei la fel de mult cum ne poate deruta pe noi femeile, iar unii dintre ei pot fi foarte socati de intensitatea emotiilor lor.

Nu presupuneti in mod automat ca partenerul stie ce ganditi. Femeile au tendinta de a fi mai bune decat barbatii in a intui ce gandesc ceilalti, dar nu faceti greseala sa fiti sigura inainte de a-l intreba.

Creati o atmosfera in care sa se simta bine sa va faca confidente; intr-o conversatie placuta la cafea sau cand va relaxati in timpul serii. Nu trebuie sa faceti din asta o ocazie formala; de fapt, este posibil sa aveti mai mult succes cu cat discutia apare mai putin formala si mai putin planificata.

Continuati sa reveniti la discutarea problemelor, dar respectati-i nevoia de spatiu. Daca pur si simplu nu se poate deschide in fata dumneavoastra, n-o luati personal. Unii barbati se simt mai confortabil discutand la o bere cu prietenii; cata vreme vorbesc cu cineva, asta-i tot ce conteaza.

Crearea unei legaturi cu copilul

Timp de noua luni, sau chiar mai mult, ati asteptat cu nerabdare momentul in care sa va vedeti copilul pentru prima data. Pentru unele mamici poate fi dragoste la prima vedere, in timp ce pentru altele va dura un timp inainte sa simta ceea ce se numeste instinctul matern. Oricum ar fi, imediat sau mai tarziu, puteti construi o relatie profunda de iubire cu bebelusul dumneavoastra si o veti face.

Foarte putini oameni cred in dragostea la prima vedere, deci de ce s-ar produce cu dumneavoastra si bebelusul? Nu va ingrijorati daca nu va simtiti total indragostita pana cand nu se produce al doilea travaliu!

De asemenea, amintiti-va ca desi v-ati indragostit imediat de copilul dumneavoastra, probabil vor exista momente in care in mod sigur nu mai sunteti indragostita, cum sunt crizele de isterie din timpul copilariei, crizele adolescentei etc. Parintii simt in mod natural o intreaga gama de emotii, negative, dar si pozitive, care sunt absolut normale.

Luati-o usor in primele zile, pentru a va cunoaste copilul si a-i permite si lui sa va cunoasca. Aceasta relatie va dura o viata, deci nu va grabiti o lamuriti imediat!

Iata in continuare ce spun mamicile de la desprecopii.com - care au trecut prin asta:

Din cauza parintilor mei, stiam exact ce fel de parinte nu vreau sa fiu

 „Relatia cu mama mea si cu tatal meu vitreg a devenit mai puternica deoarece am inteles cata dragoste simt parintii pentru copii, chiar daca nu intotdeauna iau cele mai bune decizii. De asemenea, faptul ca am devenit si eu mama m-a apropiat de mama mea, pentru ca ea admira faptul ca sunt un parinte mult mai bun decat a fost ea (dupa cum spune chiar ea). Mama mea este minunata, dar nu intotdeauna a fost un parinte grozav. Nu am stiut mereu ce fel de parinte as vrea sa fiu, insa, din cauza parintilor mei, am stiut intotdeauna ce fel de parinte nu vreau sa fiu.

Acum sunt foarte foarte apropiata de familia mea (mai ales de mama si de sora mea), iar aceasta apropiere s-a produs dupa ce s-a nascut fiul meu. Lucrurile mergeau destul de rau cu mama mea inainte de asta. Cat despre tatal biologic al fiului meu, nimic nu nu s-a schimbat. Nu l-am iubit mai mult pentru ca era tatal copilului meu. De fapt, l-am parasit la o luna dupa ce am nascut deoarece stiam ca el nu era prea favorabil unui mediu in care se creste un copil, insa cu al doilea sot (tatal fiicei mele) simt intr-adevar ca lucrurile sunt acum diferite si la fel simte si el.

Niciunul dintre noi nu a simtit asta fata de fostii soti (el are doi copii dintr-o relatie anterioara). Nu stiu daca motivul este ca ne iubim mai mult, insa in mod sigur ne iubim unul pe altul si am facut un copil din dragoste, deci sentimentul este mai special si ne-a legat mai profund.“ Daniela

Faptul ca sunt mama nu mi-a afectat niciuna dintre relatii

 „Nu cred ca faptul ca sunt mama mi-a afectat vreuna dintre relatiile cu familia si prietenii, desi cand am nascut primul copil am trecut brusc in grupul mamicilor din campusul militar! Relatia mea cu mama s-a deteriorat in cursul anilor, posibil in parte din cauza ca aveam acum copiii mei, iar ea se baga in viata noastra, dar in principal din motive care tin integral de ea si nu de mine.
Cred ca fratele meu ma vede altfel acum, cand sunt mamica, desi tot mai crede ca am ramas hippy in adancul sufletului. Evident, relatia cu sotul meu s-a schimbat foarte mult, dar acest lucru nu este legat numai de faptul ca avem copii. Am trecut de la etapa in care doar ieseam impreuna, apoi prin etapa in care traiam impreuna casatoriti fiind, pana am devenit o familie cu copii intr-un interval de timp foarte scurt, iar de-a lungul anilor ne-am schimbat impreuna.“ Sanda

Faptul ca avem un copil ne-a adus cu picioarele pe pamant

 „Cred ca eu si partenerul meu am ajuns in final cu picioarele pe pamant si am ajuns sa vedem ce anume este cu adevarat important, nu toate prostiile alea materialiste de care eram atat de atasati. Am fost impreuna foarte mult timp inainte sa se nasca Adrian si poate ca fara el nu am fi fost atat de apropiati sau poate am fi ajuns sa ingrosam statistica divorturilor. Am avut dintotdeauna o relatie buna cu cei din familia mea, iar fata de mama ma simt cumva „egala“ de cand il am pe Adrian.
De asemenea, ma inteleg mult mai bine cu una dintre surorile mele care are copii si mult mai rau cu cea care nu are copii. Din nefericire, socrii mei inca ma urasc, desi le-am daruit un nepot!“ Eliza

El nu a putut accepta situatia

 „Am relatii mai bune cu toata lumea, in afara sotului meu. Faptul ca avem copii ne-a ruinat total relatia, dar este vorba mai degraba de reactia lui fata de realitate si de refuzul sau de a se maturiza, nu de copii – este vorba despre el. Nu este corect sa dam vina pe copii: reactia lui s-a produs absolut din senin – nu m-am asteptat la asa ceva.“ Maria

Ar fi mai bine daca am avea mai mult timp impreuna ca si cuplu

 „Cand am nascut primul copil, o fetita, relatia oarecum distanta pe care o aveam cu mama s-a imbunatatit. Inca nu stiu daca s-a intamplat pentru ca eram atat de singura in acel moment incat ea a simtit ca AM NEVOIE de sustinerea ei sau fiindca aveam mai multe in comun. Poate a fost cate ceva din ambele. Totusi, relatia s-a deteriorat dupa putin timp si am avut parte de comentarii amare legate de faptul ca devenise bunica inainte de a fi pregatita... bla bla. Asa incat relatia mea cu mama este acum la pamant!

Cu cea mai buna prietena a mea este alta poveste

 Eu aveam 19 ani cand am nascut primul copil si eram prima din gasca noastra care a avut copii. De fapt, chiar si dupa opt ani, tot sunt singura care s-a asezat la casa ei. Cea mai buna prietena era cu mine cand am nascut-o pe fiica mea, dar nu a acceptat faptul m-am impacat cu partenerul meu si de aceea s-a indepartat de noi. Partenerul ma parasise cand eram in cinci luni.
Ne-am impacat cand fiica mea avea sase saptamani si „am trait fericiti pana la adanci batraneti“ (ne-am casatorit, avem rate, mai multi copii…). Totusi, relatia noastra este atat de diferita... Nu as spune ca este mai buna sau mai rea; cate putin din ambele, cred. Un lucru de care sunt sigura este ca ar fi fost mai bine sa fi petrecut niste timp ca Elena si Cosmin in loc de mami si tati!“ Elena

Sunt gaina care face oua de aur!

 „Faptul ca avem un bebelus a imbunatatit in mod sigur relatia mea cu socrii. Sotul meu este singurul lor copil, deci era singura lor sansa de a avea nepoti. Primul nostru copil s-a nascut acum doi ani, cand sotul meu avea 39 de ani si eu aveam 28; cred ca ei si-au imaginat ca nu vom avea niciodata copii deoarece eram eram casatoriti de niste ani... Acum avem o fata si un baiat si cred ca o parte din ostilitatea soacrei mele de dinainte sa se nasca fiica mea provenea din faptul ca a crezut ca nu-mi doresc copii sau din faptul ca nu se intampla atunci cand dorea ea. Dupa ce am nascut doi copii adorabili, cred ca in ochii lor sunt intr-un fel gaina care a facut oua de aur!“ Cornelia

 Parintii mei au fost problema cea mai mare

„Pentru mine si sotul meu, faptul ca avem copii a fost un lucru minunat, deoarece suntem foarte apropiati. Faptul ca a fost langa mine la nastere l-a facut sa aprecieze si mai mult faptul ca avem copii. Mama mi-a spus foarte clar (cand eram insarcinata cu primul copil) ca nu va avea grija de nepoti si ca bebelusul este responsibilitatea mea, si nici pe tatal meu nu prea l-a interesat.
Totusi, dupa ce am nascut primul copil, mama abia astepta sa o ia in brate cand incepea sa planga, iar tatal meu a uitat total de mine si nu mai putea de dragul bebelusului. Dupa ce am nascut al doilea copil, mama si tatal meu au lasat-o ceva mai moale cu sfaturile. Ei au fost problema cea mai mare legata de faptul ca aveam copii; intotdeauna credeau ca ei s-ar fi descurcat mai bine.“ Carmen

Am mai mult respect pentru greselile parintilor mei si ale socrilor mei

 „Relatia cu parintii mei s-a imbunatatit intr-un anumit fel. Am mai mult respect pentru ei si am avut multe lucruri de facut in realtia cu ei! A fost o lupta pentru mine sa-i fac sa inteleaga ca in sfarsit am crescut mare. Si imi vine in minte fraza <<poate ca este nepotul dumitale, dar este fiul meu!>>… Intr-un fel, lucrurile au mers mai bine cu socrii mei, fiindca ei cred ca sunt o mama buna si nu se tem sa o spuna. De asemenea, am devenit mai intelegatoare fata de ceea ce consideram a fi greselile lor ca parinti din trecut. Prietenele mele apropiate au fost minunate, m-au sustinut 100%, au avut rabdare si au fost intelegatoare.

Alte prietene s-au mai distantat si ne vedem la cateva luni sau chiar mai rar. Un lucru care ma intristeaza foarte tare este ca aproape am pierdut cativa prieteni apropiati. Imi cunosc sotul mult mai bine si cu partile bune si cu partile rele. Cand il vad ca se joaca impreuna cu David ma topesc. Faptul ca-si petrece timpul cu noi trei ma ace foarte fericita si ador modul in care el si David si-au creat o legatura speciala. Dar este mai egoist decat credeam, insa si eu sunt.
Am avut probleme grave in casnicie dupa ce l-am nascut pe David si inca simtim efectele lor. Nu este vina lui David, insa ne straduim sa ne vedem unul pe altul in noile roluri de mama si tata, oricat de ciudat ar suna asta.“ Nina

Sotul m-a cerut in casatorie la scurt timp dupa nasterea copilului!

 „Sunt categoric mai apropiata de mama de cand am copii in ciuda faptului ca locuim departe una de alta. Vazand cat de greu este si stiind ce copilarie fericita am avut ma face sa o respect mult mai mult. Imi doresc sa fiu ca mama mea in multe privinte si sper sa fac o treaba cel putin pe jumatate la fel de buna precum a facut ea. Eu si sotul meu ne-am cunoscut cand asteptam al doilea copil, deci nu l-am stiut decat fiind mama.
Totusi, cred ca prin nasterea fiicei noastre el a devenit mai apropiat de primul copil si a invatat cum sa fie tata si tata vitreg. Ar fi putut fi un dezastru, dar nasterea ei ne-a cimentat relatia, asa incat m-a cerut in casatorie la scurt timp dupa nasterea ei! Cred ca suntem o echipa grozava si acum nu-mi pot imagina cum m-as putea descurca fara el, mai ales de cand avem al treilea copil.“ Alexandra

De ce ar trebui sa fie parenting-ul un sport olimpic

Ok stim: deocamdata, parenting-ul nu este considerat un sport olimpic oficial, inca. Dar, oare nu ar putea fi? Este un efort fizic riguros ce necesita rezistenta si reflexe rapide. Orice mamica are timp record la anuminte probe :)

Iata de ce parenting-ul ar putea fi inclus pe lista de sporturi olimpice si la care probe anume

 

Despre meseria de mama merita citit si

Parentingul atasat: mai multa presiune pentru mame
Da, sunt o mama elicopter!
Cel mai greu job din lume: meseria de mama

Copiii si limbile straine: atitudine si necesitate actuala 
Dincolo de iubire intr-o alta dimensiune
Dorintele unei mame de 1 iunie 
Ceea ce nu am anticipat inainte de a deveni mama unui baiat

Va asteptam pe forumul special: PARENTING - sau despre meseria de parinte

autor: Desprecopii.com, Redactor: Daniela S. - Toate drepturile rezervate, Desprecopii.com (c) 2020

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️