Tradiții de botez în regiunile României

TEMA: Botezul copilului | 0 | 23/4/2021

Botezul este Taina in care, prin intreita cufundare in apa, in numele Sfintei Treimi, cel ce se boteaza se curateste de pacatul stramosesc si de toate pacatele facute pana la botez, se naste la o viata spirituala noua si devine membru al trupului tainic al Domnului, al Bisericii lui Hristos.

Iata care sunt obiceiurile de botez in diferite regiuni din Romania:

veti citi

traditii de botez in Bucovina / Moldova
Traditii de botez in Transilvania / Banat
Traditii de botez in Muntenia
Traditii de botez in Oltenia
Traditii de botez in Republica Moldova / Basarabia
Ursitoarele la botez
Cumatria dupa botez

Traditii de botez in Bucovina / Moldova

Cele mai importante momente ale vietii omului sunt sarbatorite in mod deosebit in Bucovina. In special satele din Bucovina pastreaza, in mare parte, obiceiurile traditionale legate de celebrarea momentelor esentiale ale vietii, cum este botezul.

In Bucovina, la inganarea zilei cu noaptea, moasa punea in camera copilului „o lumina”, considerandu-se ca ursitoarele erau multumite cand gaseau aceasta lumina si ii urseau copilului o soarta buna.

Traditia spune ca pentru inlaturarea fortelor malefice, imediat dupa nastere se realizeaza o serie de practici care au ca scop protejarea nou-nascutului. Astfel, punerea unui fir de ata rosie in tocul usii si legarea lui apoi la mana copilului are ca efect inlaturarea deochiului.

Apoi, punerea unui ban de argint si busuioc in prima baie a copilului duc la purificarea apei in care se face scaldatoarea. Dupa ce este scos din cristelnita si miruit, nasii copilului primesc noul crestin intr-o panza alba numita crisma. Apoi ii ofera finului in dar articole de imbracaminte.

Un obicei foarte interesant era acela al schimbarii numelui copilului cand acesta este bolnav si pare a nu mai avea scapare: femeile opreau o persoana de pe drum careia i se dadea copilul pe geam impreuna cu o lumanare. Persoana straina ii schimba numele si ii dadea mamei copilul pe usa. Dupa aceasta, copilul era strigat cu numele schimbat pentru a nu mai fi recunoscut de boala.

Traditii de botez in Transilvania / Banat

In Transilvania, cand se pleca la botez, moasa baga in fasa copilului sare, paine si bani, pentru ca acesta sa fie norocos si avut. Ea zicea asa: „Duc un pagan, ca sa aduc un crestin”.

In Banat, exista obiceiul ca pruncul sa fie scos pe fereastra, iar moasa sa spuna: „Cum se tine fereastra de casa, asa sa se tina si nou-nascutul de mama sa!”. Atunci cand iese cu copilul botezat din biserica, moasa era foarte atenta la oamenii cu care se va petrece pe drum, pentru ca ea credea ca asa cum este infatisarea si purtarea acestora, asa va fi si copilul cand va creste mare.

Dupa insemnarea nou-nascutului si citirea rugaciunilor de lepadare de satana si impreunare cu Hristos, urma savarsirea Sfintei Taine a botezului. Daca pruncul incepea sa planga, se zicea ca e provocat de diavolul care trebuia sa iasa din el. Dar oricat ar fi urlat micutul in acele momente nu i se putea intampla nimic si trebuia lasat in pace.

Romanii din Transilvania credeau ca, daca un copil nu plange la botez, e semn rau. Dupa ceremonie, nasul ducea lumanarea la casa pruncului. Din ea se rupea o bucata si i se arata copilului atunci cand era bolnav.

In Transilvania, traditia spune ca moasa care ajuta la nasterea copilului trebuia sa puna in camera acestuia, imediat dupa ce ajungea acasa, pe o panza noua alba: un „blid” cu faina de grau cernuta, sare, o paine, un banut si un caier de lana. Dupa trei zile si trei nopti, daca ursitoarele veneau, moasa si parintii copilului puteau vedea urma lasata de ursitoare pe faina.

Traditii de botez in Muntenia

Obiceiurile de botez din regiunea Munteniei sunt destul de variate. Botezul copilului reprezinta un eveniment deosebit de important, marcandu-l pe acesta, potrivit spuselor batranilor, pentru tot restul vietii.

Tocmai de aceea, obiceiurile de botez sunt destul de numeroase si de variate.

Iata cateva obiceiuri de botez muntenesti:

- Copilul ajunge la Biserica pentru a fi botezat in bratele moasei, imbracat de catre aceasta;
- Mai inainte de a fi botezat nasa va trebui sa isi sarute finul pe ambii obraji pentru a face gropite si a fi frumos;
- Dupa baie copilul este dat cu parfum in diverse regiuni ale corpului in asa fel incat acesta sa capete un miros placut pentru tot restul vietii;
- Imediat dupa botez le este interzis parintilor sa isi sarute copilul sau sa il schimbe de hainutele oferite de catre nasi;
- Atunci cand ajunge acasa, nasa ii da mamei copilul spunand de trei ori „ti-am luat un pagan, ti-am adus un crestin”;
- Apa in care este scaldat copilul a doua zi se pune la radacina unui pom sau a unei plante, aflate pe un pamant curat.

In Muntenia se pune si paine in scaldatoarea copilului, de catre moasa, pentru ca acesta sa creasca precum painea in cuptor. Tatal copilului nu participa la acest ritual, caci el intra in casa numai dupa ce apa din scaldatoare a fost aruncata. Dintre barbati, la prima baie a pruncului putea participa doar nasul.

Traditii de botez in Oltenia

In Oltenia traditia moasei, legata de botezul copilului, este foarte puternica. Ea duce copilul la biserica si spune “duc un pagan si voi aduce un crestin” iar la intoarcere spune “am dus un pagan si am adus un crestin”. Nasii cand iau copilul de la moasa pun un ban jos pentru a o rasplati. Tot moasa este cea care ia apa in care a fost scaldat copilul si o pune la radacina unui mar sau par pentru a creste copilul frumos si sanatos ca pomul respectiv.

Tot in Oltenia se mai practica si obiceiul numit “datul de grinda”. Dupa ce copilul a fost botezat trei ani la rand in dimineata Anului Nou, mama merge cu plocon si cu copilul la moasa pentru a fi dat de grinda. Moasa pune bani intr-un colac sau covrig impletit, apoi prinde copilul de subsuori si cu covrigul pe cap, pe care este pus si un pahar de vin de care tine mama, il ridica in sus de trei ori zicand de fiecare data “sa-mi traiasca nepotul, sa aiba parte de aur si argint, de tot rodul pamantului, de minte si de noroc”. Tot acest ritual se petrece in vreme ce moasa si copilul sunt cu fata la rasarit. Mai apoi moasa este pusa la masa si ospatata cu toata cinstea.

Traditii de botez in Republica Moldova / Basarabia

Moldova este o tara bogata in traditii si obiceiuri. Unii habar nu au de ele, altii — le respecta cu sfintenie. Totusi, sunt momente in viata cand cu sau fara voie, trebuie sa ne supunem legilor necrise ale acestui meleag si sa-i urmam traditiile.

Parintii micutului aleg nasii de botez, nasii de cununie fiind de cele mai multe ori, si nasii cei mari de botez. Pentru slujba de botez, parintii trebuie sa aduca la biserica vin, untdelemn pentru ungere si dulciuri pentru a serba evenimentul. Tot ei sunt raspunzatori de hainuta copilului de botez. Se spune ca e bine daca hainuta de botez este una de familie, adica mama, bunica, strabunica a fost imbracata in aceiasi rochita. Atat fetitele, cat si baieteii trebuie sa poarte un fel de rochita alba, lunga. Aceasta simbolizeaza inocenta, curatirea. Mama si tata trebuie sa mai aiba la ei o cutie unde vor pastra busuiocul si firele de par taiate ale bebelusului.

Acasa, femeile intra in casa, fiecare dau mamei crijma, mama saruta mana fiecareia. Tot nasa stinge lumanarea de botez de tocul usii, nu inainte de a face semnul crucii cu focul acesteia. in unele regiuni, aceasta lumanare se pastreaza in casa, in altele — se duce la biserica ca preotul sa o aprinda la slujba de Pasti. Numai dupa ce nasa a facut semnul crucii la usa, barbatii au voie sa intre in casa.

Apa pentru baie trebuie se fie neinceputa, adica adusa dis de dimineata, inainte de zori, de la fantana. in apa se pun: picaturi de la lumanarea de botez (aceasta este aprinsa pe tot parcursul baii), flori de busuioc, paine, pene, monede, apa sfintita, miere, oua, bijuterii, flori de mac si musetel, lapte, sare, ardei iute si o potcoava. Toate aceste lucruri au menirea de a descata copilul: sa fie dulce ca mierea, sa fie bogat, sa fie frumos, sa aiba noroc, sa nu se deoache, sa fie harnic, sa aiba o viata usoara, etc.

Nasa scalda copilul, il unge cu mirul de la botez. Apa de la baie se arunca la un copac. Pana la baia de a doua zi, copilul nu trebuie schimbat in alte haine si nimeni nu trebuie sa il sarute. Abia dupa baie, nasa il saruta pe frunte.

Ursitoarele

Dupa nastere, in traditia populara, fiecare copil isi primeste destinul de la ursitoare. Ele sunt fiinte magice, surori cu ielele pe care nimeni nu le-a vazut si prea putini le-au auzit. Un lucru e sigur – ceea ce sortesc ele, intotdeauna se indeplineste. in Moldova, unii oameni spun ca sunt trei ursitoare, altii sapte, altii noua sau doisprezece ; in Transilvania s-ar auzi de trei, sapte, noua sau unsprezece ursitoare sau uratori, urzatori.

Cei din Oltenia cred ca sunt trei ursitoare sau zane, toate femei, una mica, alta mijlocie si una mare.Cele trei sau patru ursitoare ureaza copilului de bine in viata, cariera si familie. Pe un fond muzical, cu ajutorul unui text in versuri personalizat, ursitoarele, interpretate de actrite profesioniste,desi noi nu oferim acestt serviciu va putem recomanda pe cineva ,si va zicem ca merita.

Legat de ursitoare, in Transilvania exista inca traditia, ca moasa care ajuta la nasterea copilului, chiar daca acesta s-a nascut in spital, sa-i puna in camera unde el va sta, imediat dupa ce ajunge acasa, pe o panza alba noua un "blid" cu faina de grau cernuta, sare, o paine, un banut si un caier de lana. Dupa 3 zile si 3 nopti daca ursitoarele au venit, moasa si parintii copilului vor vedea urma lasata de ursitoare pe faina

In Banat, Moldova si Tara Romaneasca, la 3 zile dupa nasterea copilului, se intinde o masa mare cu mancaruri alese: paine, o gaina, vin si 3 banuti, asa numita "cina a ursitoarelor", existand credinta ca ele trebuie sa fie bine ospatate si platite pentru a fi multumite si a ursi o soarta buna copilului.

Cumatria dupa botez

Dupa botezul copilului urmeaza cumatria sau, cum se mai spunea in Transilvania, „ospatarea“. Denumirea acestei reuniuni arata faptul ca masa se oferea in special in cinstea cumatrilor mari. In traditia arhaica, nu doar cea romaneasca, orice eveniment major din viata omului era marcat cu o masa mare.

Cel mai adesea, cumatria se facea in aceeasi zi cu botezul. De obicei, la aceasta petrecere erau invitati numai gospodarii, adica oamenii casatoriti, asa cum arata etnograful Marcel Lutic din cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei. Nimeni nu venea daca nu era invitat, asa cum se intampla la botez, unde putea veni toata suflarea satului si in special copiii.

Mai toti cei care veneau aduceau cu ei cate ceva, multe dintre aceste daruri fiind de natura alimentara. Printre aceste daruri se aflau oua, branza, faina sau grau. La cumatrie se puneau pe masa zeama, sarmale, friptura, placinte, iar in zilele de post se aduceau oaspetilor feluri de mancare specifice precum bors, eventual de peste, galuste, varzari, asa cum a aratat Marcel Lutic.

Prin Oltenia, se aducea la masa in special varza, supa cu carne, de obicei de pasare. La fel se servea la masa si in celelalte zone din restul tarii, in special carne de pasare sau de miel, varza fiind, de asemenea, nelipsita de la aceasta masa care era, de multe ori, asemanata cu masa de la nunta.

In Moldova, borsul era nelipsit de la aceasta masa, iar alte bucate care completau meniul erau sarmalele si raciturile. Nu lipsea nici bautura, care era reprezentata de vin si rachiu, cu care se inchina pentru sanatatea copilului, a parintilor, a nasilor sau a moasei.