Comentarii la articole

Notele nu conteaza foarte mult ,conteaza ce ai in cap. Notele sunt ca o rasplata pt noi elevi. Imi aduc aminte k in generala profesorul de religie ne spunea :nu mai stati ingrijorati in privinta notelor k o sa am eu grija de voi.

daiela,ai mare dreptate,fiica mea e identika cu a ta,tot 4 la chimie,dar si doamna de mate,dupa ce vedea 9 la tezele nationale ii umplea catalogu de 5,colak peste pupaza m-a sunat si aia de romana(eu snt cadru didactic si aveam o impresie superba despre ea si am conceput cu mana mea cererea s-o ajutam sa mai ramana un a sa u iasa la pesie)si pana si aia incepuse sa ceara parfumuri nu stiu de care,o luase raza,ce mai,kd s-a dat prima teza nationala imi venea sa o iau si eu razna knd am vazut k toti handicapatii copiasera sau le daduse doamna de mate subiectele,norok k la liceul pedagogik s-a intrat pe baza examenului la engleza iar mwediile nu au mai contat absolut delok pt k au picat pe capete,dar si acolo s-au strecurat destule machidoance spagagioaice,asta e,asta e romanika si o sa fie si mai rau!!!!cine are bani intra,cine nu are,sta si se lamenteaza degeaba.

sunt mama unei fetite de cls a 9 a si stiu prin ce treceti .....uitati-va cu atentie si nu fiti subieective vis-a-vis de copilul vostru ptr ca o sa dauneze lor si dvs ...priviti cu atentie catre note si cantariti bine situatia reala , daca copilul este bun ...este bun fara doar si poate se va vedea si in clasa a 9 a si acolo o sa vedeti cine a luat note pe spaga si cine a invatat cu adevarat ...importanta este ca copilul dvs sa intre la un liceu bun, cu renume ...apoi se v-0a tine dupa turma .....credeti-ma ca stiu ce vb sunt copii de somitati in clasa cu fiica mea si nu mi-a venit sa cred ce note au eee...dupa 3 luni de scoala ( la a II a sediinta s-au strigat notele )fetita mea era undeva pe locul 6-7 fara efort ca doar nu este fraiera sa se agite ....sta pe mess , se intinde 3 h cu placa si se imraca 1 h se machiaza cam 1/2 h , credeti ca este mai diferita ?? nu ! alsat-o corigenta la chimie intr-a 8-a special ca sa -i strice media si a reusit chiar si asa la un liceu de renume .........puneti-va mintea la contributie si cautati de-acum daca vreti sa reuseasca copilul dvs . va pup si va urez succes!

Conteza nota, chiar foarte mult.Eu am baiatul care a trecut in clasa a V a..si de la

asa este un copil nu poate fi de nota 10 la toate materiile.cu aceasta problema ma confrunt si eu si sunt f revoltata de ce nu se renunta la aceasta idee cu notele,pe care le ia in considerare la admiuterea in liceu.se incurajeaza spaga catre profesori pupincurismul....si altele .daca citeste cineva de la ministerul educatiei sa ia masuri nu este posibil sa depinzi de ceea ce vei face in viata de niste profesori de niste toane ale lor de niste spagi.poate un copil este talentat la anumite lucruri ,de ce trebiue sa stea sa inghita anumite lucruri pe care el oricum nu are de gand sa le faca in viata?????????astept si alte opinii si comentarii la ceea ce am scris.

Notele , sunt si au fost dintotdeauna subiective si nu reflecta cu adevarat capacitatea elevului .

Notele bune, pt. sistemul actual de admitere in liceu, sint obtinute cu mari eforturi de catre copii. Intr-adevar, nu toti copiii sint de 10 la toate materiile, insa marea majoritate a copiilor obtin notele mari pe merit. E vorba de cei care invata in scoli foarte bune si foarte exigente. E adevarat ca acest lucru nu inseamna ca acel copil e foarte bun si talentat la toate materiile. Aceste note se obtin cu pretul timpului lor liber, cu pretul stresului si, poate, cu pretul renuntarii la anumite acvititati extrascolare, care ar fi mai interesante decit unghiul pe care il face raza de lumina cind intilneste un corp.

conteaza atunci cand este 50% din nota de admitere la liceu!!! Insa nu trebuie sa fie un factor de stres.Daca se renunta la acest sistem de admitere si se gaseste o alta metoda, atunci evaluarea poate va fi corecta. Nu pot sa cred ca un copil este de nota 10 la toate disciplinele.

plang si ma bucur ca ai reusit sa ma faci sa cred ca sunt langa tyne in acele momente,nu sunt mamika dar ma emotioneaza tot ce e legat de maternitate,pe langa faptul ca ai un talent deosebit de a scrie ai si o putere sa treci singura prin toate astea ,te felicit esty o femeie adevarata

Am mai citit odata povestirea asta si mi-a placut. Acum am recitit-o si mi-a placut din nou parca si mai mult!Felcitari pentru scumpa ta fetita si pentru frumoasa povestire !

Buna! Noi suntem o familie ce nu putem avea copii si am dori sa adoptăm o fetiță, sunt multe femei ce isi părăsesc copiii chiar la nastere si noi suntem de acord sa il luam chiar la nastere sa nu ajungă n grija statului care ofera condiții mizerabile, in cazul in care cunoasteti persoane de genul asta sau chiar mame ce vedeti mesajul scrietine pe adresa de email toaderliuba@gmail.com Va multumesc mult

Sunt o fata tanara insarcinata in luna a noua si doresc sa incredintez spre adoptie baietelul pe care il voi naste la sfarsitul lunii iulie 2015. Cine ma poate ajuta sa gasesc o familie care doreste sa adopte? Va rog sa ma contactati la urmatoarea adresa de e-mail : loredana.gavrila72@gmail.com doar daca va doriti foarte mult un copil si sunteti siguri ca puteti sa il iubiti si sa ii oferiti un viitor mult mai bun din toate punctele de vedere. Si eu si copilul suntem perfect sanatosi, sarcina a decurs normal fiind sub observatie medicala, control si analize periodice. Va multumesc din suflet!

BUNA MA NUMESC MADALINA SI DORESC SA ADOPT UN COPIL ,AM FACUT SI INFILTRATIA PRIN VITRO DAR NU A MERS .EU SI SOTUL MEU NE DORIM FOARTE MULT UN COPIL VAROG AJUTATIMA VA MULTUMESC

stiu ce simti stimata doamna,pe mine ma parasit propria fiica la 34 de ani,am iubito si o iubesc din tot sufletul,si eu am crescut-o cu dragoste ,cu bune si rele si de multe ori cu lipsuri caci pana la 6 ani am crescuto singura,a terminat facultatea de construcii,a facut masteratul si 3 anui doctoratul mai are un an,dar pentru ca nu am fost de acord cu alegerea ei in viata adica un nenorocit de puscarias cu 15 ani de condamnare pentru tilharie,in rest nu are nimic bun mai bine ma abandonat ca pe un ciine si nici macar de ziua mea nu mi-a dat un telefon.Tot asa mi-a spus si ea ca nu este iubita,ca nu stiu sa iert,oare de ce numai unii trebuie sa ne sacrificam?.Eu singura consolare este ca Dumnezeu nu ne uita,trebuie sa avem rabdare poate ne mai da si bucurii si putere sa uitam.

eu am un baietel facut de mine dar vreau sa si infiez o fetita.arde sufletul in mine pt inca un copil dar mult nu mai este pana voi deveni iarasi mama, chiar daca nu va fi sange din sangele meu.... sigur va fi suflet din sufletul meu

am 32 de ani si in urma cu ceva timp am, adoptat o fetita, o frumusete, un copil nemaipomenit, asa ne-am data seama ce ne lipsea ,un copil care ne-a adus fericirea si pe care il iubim foarte mult eu si sotul meu .

Adoptia...ptr cei sau cele ca mine,adoptia este mai presus de orice,este insasi viata,este toata frumusetea si iubirea ascunsa in doi ochi migdalati si o gurita inocenta,este cel mai minunat dar pe care il poti face si il poti primii,adoptia este o iubire nesfarsita si neconditionata.

adoptati oameni buni...da-ti sansa unor ingerasi sa fie iubiti...da ti-va voua sansa sa iubiti ceva divin.......un copil

Buna, ma numesc Flory, sunt din Bucuresti. In urma cu 25 de ani, eu si sotul meu am decis sa adoptam o fetita. Deja eram convinsi ca nu putem pe cale naturala sa avem un copil. Cand fetita avea 6 ani , sotul meu ne-a parasit si am ramas doar eu sa am grija ca acelei fetite sa nu-i lipseasca nimic. Mi-a fost tare greu, D-zeu si familia mea m-au ajutat sa trec prin toate. Au fost multe necazuri, dar acea dorinta sa am acest copil ma incuraja mereu sa nu simt oboseala de a lupta cu propria mea viata. Am avut bucuria sa am un copil minunat, dar, anturajul in care a intrat a schimbat-o , facand-o sa se indeparteze de familie. Afland ca este adoptata, la 22 de ani, a tot incercat sa se minta cu prietenia anturajului. De peste 3 ani, vine si pleaca, nu stiu pe unde, nu comunica, iar cu o zi inainte de ziua mea de nastere, a avut curajul sau mai bine zis tupeul sa-mi spuna ca ea nu este iubita. Numai bunul D-zeu stie durerea care mi-a sfasiat inima, cum e posibil sa nu vezi pe cineva care ti-a fost sprijin 25 de ani, o straina cum ea ma vede, o mama care e indurerata , un om care nu are nici o vina ca a dorit sa aiba un suflet de copil, I-a oferit un ajutor, un nume, o casa, iar iubire cat cuprinde. Eu am crescut-o fara sa ma gandesc o clipa ca nu e din sangele meu, dar nu m-am asteptat sa ma respinga. Am ajutat-o sa aiba o diploma, a terminat facultatea de psihologie, dar asa cum eu am luat-o cand alta a abandonat-o, ea, drept multumire m-a abandonat dupa 25 de ani. nu stiu daca voi putea sa trec peste aceasta grea incercare, dar, toata viata o voi iubi, chiar si in mormant .

Buna ziua tuturor, Sunt una dintre fericitele mamici care are un baietel de 6 ani si 8 luni, adoptat in anul 2006 pe cand avea 1 an si 7 luni. Intr-adevar procedura este destul de greoaie, dar cu speranta si cu ajutorul lui DUMNEZEU, am reusit si suntem atat eu cat si sotul meu cei mai fericiti parinti. Este un copil SUPERRRR si mai ales ca stie in acest moment ca este adoptat si numai al nostru. Va doresc SUCCES si multa DRAGOSTE SA DARUITI CELOR MICI.