Comentarii la articole

Sunt barbat si nu mi se potriveste nicio categorie.

nu m-am regasit in nicio categorie ...asadar eu cum sunt?

da mi se par ca toate aceste lucruri sint adevarate perfect adevarate si f, interesante

E interesant articolul dar cred k exista mai multe tipologii pentru ca atat eu cat si partenerul meu nu apartinem nici unei descrieri (din acest articol).

buna ziua tuturor.sunt de acord sa ai mai multe slujbe,dar,in provincie ,sa ma ierte d-zeu,nu se poate.incerc de ceva timp sa am a doua slujba si nu gasesc.la prima am pr.de la 8-16.30.ferice de cei ce au sansa sa o gaseasca pe cea de a doua(slujba)

Este foarte importanta comunicarea cu bebe.Chiar daca te gandesti ca este mic si nu stie este de mare ajutor pe viitor.Dupa 1 an isi da drumul mai repede la vorbire.

Pentru cura de detoxifiere a ficatului si a colecistului,-Aveti nevoie de 60 g de sare amarã (se gãseste la farmacie) pe care o dizolvati în 750 ml apã. Se obtine o solutie laxativã, care se împarte în 3 cãni de cîte 250 ml fiecare.- Separat, se amestecã 200 ml ulei de mãsline presat la rece si zeama de la 3 lãmîi. În ziua respectivã, masa de dimineatã se ia la ora 10.00, iar pînã la ora 14.00 nu se mãnîncã nimic.- La ora 14.00 se ia prima canã (250 ml) de laxativ- la ora 16.00 se ia a doua canã (250 ml) de laxativ- iar la ora 18.00 se înghite uleiul de mãsline (200 ml) amestecat cu zeama de lãmîie, apoi se stã pe partea dreaptã timp de jumãtate de orã.- La ora 22.00 se ia ultima canã de laxativ,- iar la ora 23.00 se mãnîncã o canã de gris fiert în lapte.- În timpul zilei se poate bea apã, dar nu cu o orã înainte si nici cu o orã dupã ce se bea uleiul.ATENTIE: Aceastã curã nu este recomandatã celor cu gastritã hiperacidã si ulcer gastro-duodenal.

M-ar interesa prin ce agentie ai mers in Republica Dominica pentru ca as vrea sa merg si eu in luna de miere acolo.

Salutare fetelor. Cuvintele sunt de prisos şi în astfel de cazuri, doar timpul vindeca ranile. Poate cineva sa descrie simptomele unui avort spontan? La primul nu am avut nici un semn decât sângerare, mi-e teama pt sarcina actuala şi mi-ar fi de folos raspunsurile voastre.

As vrea sa primesc si eu un sfat

Buna!pe 7 noi 2017 am plecat de urgenta la maternitate fiind insarcinata in 20 sapt cu gemeni baietei...a fost sarcina gemelara monoamniotica monocoriala...i_am simtit toata ziua in burtica pana la ora cand am mers la baie si m_am trezit k mi s_a rupt apa...am vrut doar sa fie ei bine desi costientul imi sp k nu se poate nu poate fi nici makr o sansa sa fie salvati...prima sarcina...primiii copiii care i_am asteptat sa ne umple casa cu fericire cu rasete :'( o parte din mn au ramas cu ei cu ingerasii mei...nu o sa imi aj timpul sa ii pot plange..nu o sa am lacrimi cata suferinta si durere se afla in sufletul meu.

Buna , Pe 5 aprilie am pierdut si eu o sarcina , un sufletel pe care nu am apucat sa il vad la eco. S-a intamplat cu cateva zile inainte sa merg la eco sa vad minunatia pe care o asteptam cu totii ( eu sotul si printisorul nostru de 5 anisori) . Intr-o dimineata m-am trezit bn , dupa vre-o ora la serviciu am mers la baie unde .... am incremenit cand am vazut ca sangerez. Au curs cateva chiaguri .... am ajuns direct la urgente unde la eco bebe nu mai exista :( uterul era deja curat . am facut doua zile repetata Beta HCG,, care a scazut f tare de la o zi la alta .... mi s-a spus direct avort spontan . am revenit dupa doua sapt la un control unde ce sa aud : endometrul meu este la fel de mare ca i acea zi in care am pierdul ingerasul. Acum urmez un tratament , am facut si analize. Mai sunt mamici care au pierdut si endometrul nu a scazut asa cum trebuie? mi-e foarte teama , nu as vrea sa ajung la chiuretat.... imi doresc foarte mult unh al doilea colilas. multa sanatate dragi mamici ....

Buna.Si eu am pierdut sarcina la 27 de sapt pe data de 22-02-2017 .Nu am sa o uit niciodată era fetiță bucuria mea deoarece am un băiețel de 11 ani.A fost vina la Dr mea care ma luase in evidenta de luni mici.Nu ma pot împăca cu ideea de ce eu am pierdut.Când altele nasc si asi părăsesc copii te miri pe unde.Te înțeleg k si eu am trecut prin coșmarul acesta.Pot spune doar capul sus .

Copiii simt. Am o fetita de 4 ani, si de cand a venit pe lume mi-am propus sa nu o las singura, sa-i ofer un fratior sau o surioara. Desi imi doream, o parte din mine se opunea cu vehementa. Noul job, care s-a dovedit a fi indeplinirea dorintei mele din facultate, ma facea sa aman momentul unei a doua sarcini. Sub presiunea constientului meu, a sotului si familiei am ramas intr-un final insarcinata. Undeva in mintea mea nu-mi doream sarcina si uneori impinsa de acest impuls nu tineam cont. Munceam pana la epuizare, nu mancam si nu ma feream de viroze. Apoi am racit, puternic. Cu tuse si febra puternica. Nu am luat nimic, constienta fiind de sarcina. Intr-un final am ajuns la control. Nu aveam nicio tresarire, pana cand, doctorita mi-a spus.... sarcina oprita din evolutie. In acel moment s-a prabusit un zid de vinovatie peste mine. Nu mai conta nimic... munca, cariera... totul mi se parea ca o gluma proasta. Imi tremurau mainile.... n-am mai fost in stare sa leg cateva cuvinte... m-am pierdut. Mintea mea o luase razna.... polii ratiunii se inversasera... ce e bine si ce e rau nu mai era asa clar. Ca prin vis, mi-aduc aminte ca am fost programata peste cateva zile la maternitate pentru chiuretaj. Stiind ca micutul din mine, care a avut totala incredere in mama lui, e acolo, dar nu mai e viu... mi-a dovedit cat sunt de vinovata. Inainte cu doua zile de chiuretaj am pierdut sarcina printr-un avort spontan cu sangerare puternica. M-au luat cu salvarea... dar in acel moment as fi vrut sa mor. Probabil ca daca nu era cineva langa mine... n-as fi chemat pe nimeni... doar sa mor. Durerile pe care le-am simtit...nu se compara cu cea pe care o am in suflet acum. Ma simt vinovata.... pentru tot. Pentru ca munca a fost prioritatea mea... pentru putinul timp pe care l-am petrecut cu fiica mea si cu sotul meu. Un pui mic de nici 12 saptamani m-a facut sa-mi dau seama ce este important si ca poate a inteles ca mama lui nu l-a dorit cu toata inima. Poate ca a simtit.

Si eu mi-am pierdut baietelul iubirea mea mica a incetat din viata la 4 luni de sarcina. nu il voi uita niciodata pe ingerasul meu.

Traiesc cea mai mare durere de pana acum....pe 8August testul a iesit pozitiv,am fost fericita dar si tematoare ca ceva rau se poate intampla cu minunea din burtica mea.Pe 13 aug am mers la eco,unde ni s-a spus ca este ffffff mic si pt confirmare am facut un Beta Hcg care a avut o valoare de 3245ui/ml.Am avut niste secretii maronii pt care mi s-a prescris Utrogestan.Pe 27 august la eco ni s-a spus ca este f mic si ca este posibil sa se fi oprit din evolutie,am merg si la camera de garda unde ni s-a spus ca fie am ovulat mai tz,fie s-a oprit din evolutie,nu prezenta activitate cardiaca....am crezut ca mor chiar acolo....inima mi s-a rupt in mii de bucati.a doua zi am mers la un ecograf performant,unde am vazut fatul,la 5 sapt si 6 zile avea 2,5 mm si 106 batai pe minut,am auzit inimioara cum bate,a fost cel mai frumos sunet pe care mi-a fost dat sa il aud,dar sambata au aparut sangerarea si durerile pelviene si de spate,am suferit un avort spontan;asa ca puiul meu in ziua in care facea 6 saptamani in burtica,a disparut.....nu stiu cum si daca voi trece peste aceasta durere sufleteasca!?Doar Dumnezeu ma poate ajuta acum!

Pe 23 august 2015 am pierdut o sarcina de 11 saptamani. As vrea un singur raspuns, DE CE?????? Era totul perfect, eu sanatoasa, el foarte bine - i-am auzit inimoara, era bine prins in fundul uterului. Nu inteleg de ce s-a intamplat asta. Doctorul in afara de ,,probleme cromozomiale " nu a stiut sa imi zica. imi este frica ca nu voi mai putea ramane sarcina, dar daca acest lucru se va intampla imi este si mai frica sa pierd din nou, nu voi mai putea trece a doua oara peste acest teribil eveniment. Tin sa mentionez ca am incercat sa raman insarcinata 6 luni si eram dezamagita luna de luna cand imi venea menstruatia. Rog sa ma ajutati voi, cele care ati trecut prin acest lucru, pentru ca eu simt ca cei din jurul meu nu ma inteleg si nu percep suferinta pierderii copilului meu. Doamne ajuta!

Ramasesem gravida eram foarte ferikiti si am pierdut mult sange de 2 ori cheaguri eram in 2 luni dar plancenta era mare si bebele meu eram mik nu se dezvoltase a doua zii mau chiutat si am simtit o durere lam pierdut de sf petru si pavel nu o sa uit nikiodata

buna fetelor si eu am pierdut o sarcina gemelara la 27 de saptamini am plins incontinuu 2 zile miam facut atitea sperante is tare suparata dar trebuie sa inteleg ca asa a fost voia lui dumnezeu si nam ce face,ma consolez cu gindul ca so facut 2 ingeras si de acolo ne vegheaza erau 2 fetite

sii eu am pierdut baietelu la 39 de sapt a murit in mine din pacate sa sufocat cu cordon ombilical