Un copil “rău” este un copil descurajat - sfatul psihologului

Un copil “rau” este un copil descurajat - sfatul psihologului

Un copil “rău” este un copil descurajat - sfatul psihologului

Ca adult, când te simți întrerupt, agasat înseamnă că elevul/copilul vrea să obțină atenția. Iar pentru un copil, atenția negativă e la fel de bună precum cea pozitivă.
Desigur, copiii care caută atenție negativă sunt, în esență, descurajați. Articol realizat de către psihoterapeut Anda Păcurar în cadrul programului Școala siguranței Tedi.

Un copil “rău” este un copil descurajat

Lucram cu un grup de copii doar că era foarte dificil să rămânem angajați într-o activitate pentru că unul dintre copii era foarte agitat. Vorbea tare, scotea tot felul de sunete, își înghiontea colegii, vorbea peste mine. I-am atras atenția, i-am dat pauză (time out) câteva minute, am încercat să-i acord atenție exclusivă, vorbind unu la unu cu el. Nimic nu a funcționat. Recunosc că mă simțeam enervată, mă exaspera.

Atunci mi-am dat seama că starea mea are legătură cu scopul lui.

Ca adult, când te simți întrerupt, agasat înseamnă că elevul/copilul vrea să obțină atenția. Iar pentru un copil, atenția negativă e la fel de bună precum cea pozitivă.

Desigur, copiii care caută atenție negativă sunt, în esență, descurajați.

Am propus pentru următoarea zi o discuție despre cele patru nevoi emoționale cruciale ale oricărui copil: a se conecta, a conta, a contribui și a avea curaj. Am scris fiecare nevoie pe câte o pagină și le-am cerut copiilor să completeze.

Am început cu:

- Eu contez când…. și imediat l-am auzit pe băiatul agitat: … când enervez pe cineva!

Am aflat mai târziu de la părinte că într-adevăr se antrenase mult la școală să enerveze adulții și chiar fusese sancționat aspru pentru asta.

Le-am zis atunci copiilor care erau și ei enervați de comportamentul lui: Mihai tocmai ne-a spus ceva despre el, el crede că inclusiv aici, în grup, contează doar dacă enervează pe cineva. Haideți să nu mai jucăm acest joc, iar el fiind creativ, ca orice copil, va găsi altă metodă de a face parte din grup. Copiii au înțeles și au cooperat imediat.

Desigur, însă, că e mai rău înainte să fie mai bine, așa că la început Mihai și-a înrăutățit comportamentul. Și totuși nimeni nu a reacționat. Atunci el și-a îndreptat atenția către mine strigând din ce în ce mai tare. În final s-a așezat la o masă și a început să deseneze în liniște. Când m-a chemat, am mers pentru că așa îi acordam atenție pozitivă. L-am întrebat ce desenează, mi-a spus că o pistă de aterizare pentru avion și că, apoi, va construi din hârtie un avion și va încerca să îl arunce spre foaia cu pista și să aterizeze pe ea.

Am început o discuție despre avioane și, când a fost pregătit, a început să se joace cu avionul. Curând, fiecare copil s-a apropiat și a aruncat avionul spre pistă.

Mihai a aflat astfel că poate conta și când este inventiv și se distrează constructiv cu ceilalți. A aflat, de asemenea, că poate contribui la grup, că se poate conecta cu fiecare dintre membri și că are curaj să încerce lucruri noi și să renunțe la vechea metodă de a conta.

Fiecare cadru didactic a întâlnit un astfel de copil la clasă. Lucrul de care este bine să fim conștienți cu toții este că un copil “rău” este un copil descurajat. Astfel, ca profesor, pe lângă încurajarea constantă a copilului, pe lângă atenția pozitivă oferită, e nevoie și de o psihoeducație. Acest tip de educație înseamnă să introducem copiilor termeni psihologici care să le dezvolte înțelegerea. Vorbindu-le și exersând cu ei ca în exemplul de mai sus, ei pot înțelege ce li se întâmplă și pot coopera la rezolvarea problemelor în clasă. Când copilul simte că aparține grupului clasei și este semnificativ, că are un rol, are tendința să coopereze.

Vorbiți-le despre emoții, despre comportamente, deschideți subiecte și apoi lăsați-i să vină cu idei, încurajați-i să exprime ce simt și ce cred fără teama că vor fi corectați.

Nu e despre a găsi răspunsul corect, ci despre a învăța să caute soluții în grup și a se exprima, a avea o voce care se va articula în timp.

Articol realizat de către psihoterapeut Anda Păcurar în cadrul programului Școala siguranței Tedi.
 
Școala siguranței Tedi este un program educativ inițiat și implementat de către compania Maspex Romania prin brandul Tedi, care se desfășoară în parteneriat cu Ministerul Educației și cu Poliția Română prin Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității. Acest program educativ se adresează elevilor de clasa I şi are ca obiectiv consolidarea informațiilor privind siguranța școlarilor care s-ar putea confrunta cu pericole în drum spre școală, la școală, acasă sau în timpul vacanțelor.

Un capitol special este dedicat siguranței pentru sănătate în care sunt abordate situații care au legătură cu sănătatea emoțională, precum și cu cea fizică.
În anul școlar 2021-2022 au fost înscriși 37.075 de elevi de clasa I din toată țara. Aceștia li se adaugă celor peste 215.000 de elevi de clasa I care au absolvit cursurile
Școlii siguranței Tedi în ultimii 7 ani.

Tedi îi așteaptă și în anul școalar 2022-2023 pe elevii de clasa I. Dragi profesori, vă invităm să înscrieți clasele de elevi pentru a avea acces la informații foarte utile pentru dezvoltarea lor!

Mai multe detalii se regăsesc pe site-ul programului www.scoalatedi.ro.

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️

Tema:La scoala

Comentarii vizitatori

Citeste toate comentariile

Ce sentimente ti-a produs acest articol?

Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publica (ramai anonim) dar completarea corecta este necesara, mai ales in cazul in care astepti raspuns. | Toate campurile trebuie completate!

Ai o intrebare? APASA AICI pentru rubrica de intrebari SAU intreaba pe FORUMUL DESPRECOPII