Copilul tău stă prea mult pe ecrane? Înainte să-i mai spui „gata cu tableta”, citește aceste sfaturi tactice

TEMA: Ecrane si timp digital | 1 | 20/10/2025

Copilul tau sta prea mult pe ecrane? Inainte sa-i mai spui „gata cu tableta”, citeste aceste sfaturi tactice

Copilul tău stă prea mult pe ecrane? Sună familiar?
Îl chemi la masă, dar „mai are un minut”. Îl pui la somn, dar trebuie „să termine nivelul”. Tableta e mereu acolo — uneori ca ajutor, alteori ca refugiu.
Și totuși, unde tragi linia între distracție, dependență și... nevoia reală a copilului de a fi conectat?

Adevărul e că nu există o formulă magică și nici părinți „perfecți” în era digitală. Există doar echilibru, limite clare și momente fără ecrane, care fac toată diferența. Hai să vedem împreună ce spun specialiștii despre cum putem gestiona timpul petrecut de copii în fața ecranelor — fără certuri, lacrimi sau vinovăție.

Copiii și ecranele lor: poți face asta „corect” ca părinte?

În spatele fiecărui ecran – fie că vorbim despre o tabletă, un telefon sau un televizor – se află o lume fascinantă.
O lume care îi poate distra, informa și conecta pe copii.
Dar tot această lume le poate fura atenția, le poate întrerupe somnul și îi poate expune la conținut nepotrivit pentru vârsta lor.

Un studiu recent al Centrului American de Cercetare Pew arată că majoritatea părinților încearcă să limiteze și să monitorizeze timpul petrecut de copii în fața ecranelor. Cu toate acestea, aproape jumătate dintre ei recunosc că se simt depășiți.
Și e de înțeles — nu există un manual perfect de „parenting digital”.

Cum arată „echilibrul sănătos”?

Specialiștii vorbesc tot mai des despre echilibru, nu despre interdicții totale.
„Dacă am privi ziua copilului ca pe o roată cu mai multe segmente, timpul petrecut în fața ecranelor ar trebui să fie doar unul dintre ele”, explică psihologii.
Celelalte „segmente” sunt la fel de importante: somnul, activitățile sociale, jocurile în aer liber și momentele creative.
Abia atunci putem vorbi despre o „roată echilibrată”.

👉 Așadar, timpul petrecut în fața ecranelor nu este o problemă în sine, atâta timp cât copilul are parte și de activități care implică mișcare, conectare reală și odihnă.

Creează „zone fără ecrane” în familie

Specialiștii recomandă stabilirea unor spații și momente în care ecranele sunt interzise:
📵 la masă,
📵 în dormitor,
📵 înainte de culcare.

Aceste reguli simple aduc beneficii uriașe: un somn mai bun, o comunicare mai autentică și mai puțină dependență digitală.

Nu există o regulă universală

Unii părinți aleg o abordare relaxată, alții una strictă. Important este să existe claritate și consecvență.
Când regulile se schimbă zilnic, apar negocierile, plânsul și micile crize de seară.
De altfel, copiii înțeleg mai bine limitele atunci când părinții le explică de ce există aceste reguli, nu doar că trebuie respectate.

Un alt sfat practic: încearcă să te sincronizezi cu părinții colegilor de grădiniță sau de școală.
Dacă regulile sunt asemănătoare, copilul se adaptează mai ușor și simte că „toți au aceleași reguli”, nu doar el.

Vorbește cu copilul, nu doar impune reguli

Chiar și atunci când limitele sunt clare, e important să existe dialog.
Întreabă-l cum se simte, ce îi place la jocurile sau clipurile preferate, dacă ceva l-a speriat sau l-a făcut să se simtă inconfortabil.
Aceste conversații previn multe probleme și îl ajută să aibă o relație sănătoasă cu mediul digital.

Atenție la sursele de informare pentru părinți

Tot mai mulți părinți caută sfaturi online — în grupuri, pe forumuri sau chiar la asistenți virtuali.
Specialiștii avertizează însă că nu toate sursele sunt sigure.
„Multe informații sunt extrase aleatoriu de pe internet, uneori din surse fără expertiză medicală”, explică psihologii.

De aceea, atunci când cauți răspunsuri despre timp de ecran, oboseală digitală sau efectele luminii albastre, alege surse validate, precum:

🔸 medici pediatri sau psihologi specializați în comportament digital,

🔸 platforme de încredere precum Desprecopii.com,

🔸 ghidurile oficiale despre utilizarea echilibrată a ecranelor la copii.