Unele femei însărcinate primesc recomandarea medicului de a naște prin cezariană

Nașterea prin operație cezariană este o alternativă la nașterea vaginală. În anumite circumstanțe medicale și la recomandarea medicului, unele femei nu au altă opțiune decât acest tip de naștere.

Începând cu anii ‘90, observăm o tendință ascendentă a nașterilor prin cezariană în multe țări din întreaga lume – inclusiv în România. În timp ce, Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca numai 30% din totalul femeilor însărcinate să nască prin cezariană, și numai când există recomandarea medicului, aproape 70% dintre românce apelează la nașteri pe cale chirurgicală, devenind campioane mondiale la acest capitol. Potrivit statisticilor Ministerului Sănătății, în perioada 2005 - 2020 numărul operațiilor de cezariană a crescut de la 47.255 pe an, la 78.254 pe an.

Studiile arată că bebelușii născuți prin cezariană prezintă o microbiotă care se diversifică mai lent, cu diferențe mari – față de cei născuți pe cale naturala ¹.

În primele zile de viață, bebelușii născuți prin cezariană sunt mai susceptibili infecțiilor (până la 80% din infecțiile cu MRSA la sugari apar la cei născuți prin cezariană).

În cazul nașterii prin cezariană,  primul contact al bebelușului va fi cu bacteriile exterioare, cele care se găsesc într-o sală de operație sau în brațele personalului medical care îl îngrijesc în primele ore de viață.

Riscul colonizării cu bacterii multirezistente este cât se poate de real și, datorită procedurilor medicale, există o tendință de întârziere în inițierea alăptării în cazul femeilor care nasc prin cezariană.

Ce putem face pentru a restabili echilibrul microbiomul nou-născutului? 4 sfaturi

1.    Contact imediat piele-pe-piele

Încă din primele ore de viață, este important ca bebelușul să beneficieze de contact piele-pe-piele cu mama și inițierea rapidă a alăptării pentru a încerca echilibrarea bacteriilor benefice de pe pielea lui cu cele prezente pe corpul matern.

2.    Alăptarea este hrana ideală

Alăptarea este hrana perfectă pentru toți bebelușii nou-născuți. În laptele matern se află peste 200 de specii diferite de bacterii lactice (aparținând a 50 de genuri diverse) ².  Laptele matern al mamei conține 109 microorganisme pe litru, iar alimentația sănătoasă a mamei este crucială pentru realizarea unei compoziții „normale” de lapte și a unei microbiote intestinale adecvate pentru sugar.

Laptele matern este o sursă de bacterii benefice care acționează benefic în etapa crucială a colonizării inițiale a intestinului neonatal și joacă un rol cheie în sănătatea sugarilor. Acesta  contribuie la maturizarea sistemului imunitar al bebelușului.

Compoziția laptelui matern este dinamică, schimbându-se de-a lungul lactației, pentru a satisface nevoile sugarului în diferitele stadii ale dezvoltării sale, în special în primele câteva săptămâni.

Colostrul este primul lapte produs după naștere. Este un fluid gros, galben și, deși îi lipsește o valoare nutrițională ridicată, este bogat în factori imunologici și de creștere. Producția de colostru începe la jumătatea sarcinii. La aproximativ 5 zile după naștere, se transformă încet în laptele matern tradițional pe o perioadă de 2 săptămâni. Până la 4 săptămâni după naștere, laptele este considerat complet matur, cu modificări limitate ale compoziției pe toată perioada de lactație rămasă.

Alimentația mamei în timpul alăptării este importantă. Mamei i se  recomandă o alimentație bogată în pro și prebiotice (fără antibiotice) și fibre vegetale.

3.    Amânarea primei băițe a nou-născutului

Bebelușii se nasc acoperiți cu o substanță albă numită vernix, care conține proteine care previn infecțiile bacteriene și  poate fi considerat un unguent natural antibacterian. Bebelușul se naște acoperit de această barieră anti-germeni. Tocmai pentru a da timp microbiomului să se dezvolte, baia bebelușului trebuie  amânată 24 ore după naștere. În felul acesta, pielea micuțului este protejată de posibilele bacterii periculoase, precum mult temutul stafilococ MRSA (o tulpină bacteriană rezistentă la aproape toate antibioticele descoperite).

Spălarea imediat după naștere, îndepărtează aceste bacterii protectoare care  formează acea barieră ce asigură imunitatea nativă de la nivelul pielii.

4.    Suplimentarea cu probiotice

Studiile arată că probioticele sunt microorganisme care, atunci când sunt administrate în cantități adecvate, conferă beneficii sănătății bebelușului ³. Intervenția cu probiotice cât mai devreme poate oferi bebelușilor născuți prin cezariană un avantaj în modelarea unei microbiote intestinale echilibrate, dar numai la recomandarea medicului.

În cazul în care bebelușul este hrănit cu formulă de lapte, există rezultate promițătoare din anumite studii care au evaluat efectul formulelor suplimentate cu prebiotice, asupra florei intestinale a sugarilor.

Probioticul este ales în funcție de vârsta copilului, dar și în funcție de problema de sănătate. Dacă ne referim la dezechilibrul cauzat de nașterea prin cezariană și de lipsa alăptării, atunci sunt recomandate produsele care conțin bacterii precum Bifidobacterium animalis subspecia BB-12 (se pot administra din prima zi de viață). Acestea se regăsesc în mod natural în microflora sugarilor și copiilor până la 3 ani, de aceea suplimentarea cu BB-12 poate ajuta la restabilirea echilibrului microflorei intestinale a acestora, mergând și pe ideea replicării condițiilor ideale care duc la formarea acestui tip de floră. În plus, acest tip de probiotic poate ajuta sistemul imunitar să lupte împotriva infecțiilor și poate reduce frecvența și durata infecțiilor respiratorii.

Pe măsură ce bebelușul crește, raportul dintre bacteriile intestinale se schimbă în favoarea lactobacililor. Bifidobacterium animalis mai contribuie printre altele și la ameliorarea sindromului de intestin iritabil, iar Lactobacillus acidophilus are efecte benefice în cazul intoleranței la lactoză. Anumite categorii de bacterii din specia Bifidobacterium (lactis, longum) și Lactobacilli (rhamnosus, reuteri) administrate copiilor, pot crește frecvența scaunelor precum și ameliora consistența acestora. Astfel, ele reprezintă adevărați aliați de încredere în episoadele de diaree sau constipație la bebeluși și copii.

Material aprobat și revizuit de
Dr. Roxana Hristianovici
Medic specialist pediatru și consultant în alăptare acreditat IBCLC.
ART-LIN-04/21-38

Referințe științifice:
¹ Does C-section impact on the early life microbiome and immune system? C-section may negatively affect children later in life
https://www.physoc.org/magazine-articles/does-c-section-impact-on-the-early-life-microbiome-and-immune-system/
² Hunt KM, Foster JA, Forney LJ, et al: Characterization of the diversity and temporal stability of bacterial communities in human milk. PLoS One 2011; 6:e21313.
³ Hill C, Guarner F, Reid G, et al: Expert consensus document. The International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics consensus statement on the scope and appropriate use of the term probiotic. Nat Rev Gastroenterol Hepatol 2014; 11: 506–514.
More than 100 new gut bacteria discovered in human microbiome
https://www.sanger.ac.uk/news_item/more-100-new-gut-bacteria-discovered-human-microbiome/
Babies' gut bacteria affected by delivery method, Baby Biome project shows
https://eurekalert.org/pub_releases/2019-09/wtsi-bgb091719.php

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️