Bebematică pentru părinți - Teorema 3: Bebelușii nou-născuți au nevoie de contact direct piele pe piele cu corpul mamei lor

TEMA: Bebematica: Teoremele cresterii... | 0 | 30/4/2023

Bebematica pentru parinti - Teorema 3: Bebelusii nou-nascuti au nevoie de contact direct piele pe piele cu corpul mamei lor

Cercetările arată că bebelușii care, în medie, au avut parte de circa zece ore de contact fizic pe zi, au plâns cu 50% mai puțin decât copiii care au avut contact piele pe piele într-o medie de 8,5 ore pe zi.

Contactul piele pe piele îi ajută pe bebeluși să se adapteze la viața din afara uterului și sprijină mamele să inițieze alăptarea și să dezvolte relații apropiate și iubitoare cu copilul lor.

Vei citi:
Ce este contactul piele pe piele?
De ce este important contactul piele pe piele?
Ce se întâmplă în timpul contactului piele cu piele?
Dragostea mamei influențează dimensiunile creierului copilului

Ce este contactul piele pe piele?

Contactul piele pe piele este de obicei denumit practica în care copilul este întins direct pe pieptul gol al mamei după naștere, ambii acoperiți cu o pătură caldă și lăsați timp de cel puțin o oră sau până după prima hrănire. Contactul piele pe piele poate avea loc oricând copilul are nevoie de mângâiere sau de calmare și poate ajuta la creșterea aportului de lapte al mamei.

De ce este important contactul piele pe piele?

Există un număr tot mai mare de dovezi că, contactul piele pe piele după naștere îi ajută pe bebeluși și pe mamele lor:

calmează și relaxează atât mama cât și copilul;
reglează ritmul cardiac și respirația bebelușului, ajutându-l să se adapteze mai bine la viața din afara uterului;
stimulează digestia și interesul pentru hrănire;
reglează temperatura corpului;
permite colonizarea pielii bebelușului cu bacteriile prietenoase ale mamei, oferind astfel protecție împotriva infecțiilor;
stimulează eliberarea de hormoni pentru a sprijini alăptarea.

Contactul piele pe piele oferă, de asemenea, beneficii pentru bebelușii din unitatea neonatală, prin faptul că:

îmbunătățește saturația de oxigen;
reduce nivelul de cortizol (stres), în special după proceduri dureroase;
încurajează comportamentul înainte de hrănire;
ajută la creștere;
poate reduce spitalizarea;
îmbunătățește volumul laptelui matern.

Ce se întâmplă în timpul contactului piele cu piele?

Când o mamă își ține copilul pe piele după naștere, inițiază comportamente instinctive puternice. Ea va experimenta un val de hormoni materni, iar instinctele bebelușului după naștere îl vor determina să urmeze un proces unic, care, dacă este lăsat neîntrerupt, va avea ca rezultat o primă alăptare. Dacă i se permite să se familiarizeze cu sânul mamei sale și să obțină atașamentul de sine, este foarte probabil să-și amintească acest lucru la alăptările ulterioare, ceea ce duce la mai puține probleme de alăptare.

După naștere, bebelușii care sunt așezați piele pe piele pe pieptul mamei vor:

avea un strigăt de naștere foarte distinctiv;
intra într-o etapă de relaxare în care manifestă foarte puțină mișcare pe măsură ce își revin de la naștere;
încep să se trezească, deschizând ochii și arătând un anumit răspuns la vocea mamei lor;
începe să facă mișcări mici ale brațelor, umerilor și capului; pe măsură ce aceste mișcări cresc, bebelușul își va ridica genunchii și va părea că se mișcă sau se târăște spre sân;
deseori se va odihni odată ce a găsit sânul (acest lucru poate fi adesea confundat cu un bebeluș căruia nu îi este foame sau nu vrea să se hrănească)
începe să se familiarizeze cu sânul după o perioadă de odihnă, poate prin înghițiri, miros în jurul zonei (această perioadă de familiarizare poate dura ceva timp și este importantă, deci nu trebuie grăbită);
se atașează singuri și încep să se hrănească (se poate ca mama și copilul să aibă nevoie de puțin ajutor cu poziționare în acest stadiu);
se desprind de sân odată ce au avut șansa de alăptare pentru o perioadă de timp.

Dragostea mamei influenteaza dimensiunile creierului copilului

Ii alintam, ii iubim, ii mangaiem, ii sarutam, le spunem cuvinte frumoase si le acordam tot sprijinul si toata protectia de care au nevoie pentru a creste mari si frumosi. Se stie ca dragostea parintilor si in mod special a mamei are un impact determinant asupra vietii emotionale a copiilor si a felului in care acestia se vor transforma in adulti mai tarziu.

Cercetari recente au scos insa la iveala un adevar uluitor. Se pare ca felul in care mama se comporta cu copilul ei este decisiv si pentru dezvoltarea fizica a creierului acestuia. Pana de curand nu existau dovezi solide in aceasta privinta, ci doar cateva studii care au aratat importanta comportamentului matern asupra dezvoltarii creierului puiului la rozatoare si la primate.Citeste cum influenteaza dragostea mamei dimensiunile creierului copilului.

Citeste si: Prima lectie de viata a bebelusului: lectia iubirii