Despre multiculturalism și curiozitatea față de ceilalți: e sărbătorim sau nu?

Halloween-ul nu e doar despre sperieturi, ci despre deschiderea spre alte culturi. „Orice sărbătoare importată este o ușă deschisă către obiceiurile altora”, a explicat Alexandra, subliniind că acest schimb cultural este o formă de creștere.

Pentru ea, multiculturalismul înseamnă dezvoltare personală, învățarea empatiei și a curiozității față de lume. Iar asta nu înseamnă că ne uităm propriile tradiții, ci că învățăm și din celelalte. În fond, și noi avem sărbători dedicate lumii celor plecați, precum „noaptea morților”, când se aprind lumânări pentru suflete.

Alexandra a povestit și legenda dovleacului sculptat, care nu are nimic de-a face cu frica. În poveste, un țăran obosit aprinde o lumânare într-un dovleac ca să nu se ardă pe mâini, iar copiii din sat încep să-i imite gestul. Astfel, o soluție practică s-a transformat într-un simbol al luminii și al jocului. „E o poveste despre ingeniozitate, nu despre teroare”, a adăugat Alexandra, amintind că decorurile „spooky” de azi provin din obiceiuri vechi, menite să sperie spiritele rele, sau, mai modern spus, să pună un zâmbet pe fețele copiilor.

Frica, o emoție de îmblânzit: „Dar nu este prea înfricoșător pentru copii?”

Roxana a ridicat o întrebare firească: ce facem cu micuții care se sperie de monștri, scheleți și costume? Ei bine, frica nu trebuie evitată, ci înțeleasă, a răspuns Alexandra. Este o emoție sănătoasă, chiar pozitivă, pentru că ne ajută să ne protejăm.

„Frica te învață să fii atent, să nu te apropii de marginea balconului, să nu mănânci lucruri care îți pot face rău”, spune ea. Emoțiile negative au rolul lor: ne ajută să creștem, să ne autocontrolăm, să fim mai empatici. De aceea, e important să vorbim cu copiii despre ce simt, să deconstruim împreună imaginile care îi sperie.

Iar atunci când coșmarurile apar, Alexandra recomandă o abordare blândă și plină de lumină: un strop de apă rece, o îmbrățișare, o verificare „sub pat după monștri”. În acest fel, copilul învață că imaginația e un aliat, nu un inamic. „După un vis urât, adu copilul în realitate cu puțină apă, cu o îmbrățișare și cu lumina aprinsă, iar demonii dispar”, spune ea cu blândețe.

Puterea jocului de rol și a imaginației: de ce e important costumul de Halloween?

Când vine vorba de costume, Alexandra consideră că acestea nu sunt doar pentru distracție, ci o formă de dezvoltare a imaginației și a creativității. Copiii, spune ea, trăiesc mereu în jocuri de rol, se prefac că sunt medici, pompieri, supereroi sau pisici. Costumul de Halloween doar face vizibilă această lume a lor interioară.

Mai mult, atunci când costumele sunt create acasă, din materiale simple sau reciclate, părintele și copilul petrec timp împreună, învățând despre cooperare, dibăcie și răbdare. „Din două sticle de doi litri poți face tuburi de oxigen, și cu puțină folie de aluminiu devii astronaut!”, a glumit Alexandra.

Costumul îi oferă copilului libertatea de a fi altcineva pentru o zi, poate mai curajos, poate mai misterios. E o formă de explorare a propriei identități. „A te costuma înseamnă să devii alt personaj, poate unul pe care în viața reală nu-l poți accesa”, spune Alexandra, arătând cum jocul de Halloween poate deveni o lecție despre empatie și curaj.

Și dacă copilul nu mai vrea sa iasa din costum? Între realitate și ficțiune

Unii copii se atașează atât de tare de personajul lor, încât refuză să renunțe la costum chiar și după săptămâni întregi. Roxana glumește, dar e o realitate des întâlnită în multe familii. Alexandra explică însă, că acest comportament nu e deloc alarmant.

Copiii folosesc costumul ca pe o poartă spre o lume interioară. Prin personaj, ei testează comportamente, atitudini și emoții. Uneori, dau vina pe „vrăjitoarea din ei” când se întâmplă o năzbâtie, un moment excelent pentru părinți să discute despre diferența dintre realitate și joc. Dar „sub orice mască suntem tot noi”, spune Alexandra. Iar dacă linia dintre cele două lumi devine neclară, părintele poate introduce conversații despre actorie, ficțiune și jocul de rol, arătând că aceste transformări pot fi o formă frumoasă de învățare, nu un motiv de teamă.

Ce facem cu coșmarurile și emoțiile de după? Frica: un prieten nevăzut...

Pe lângă distracție, Halloween-ul poate aduce și emoții mai puternice: vise urâte, neliniște, teama de întuneric. Alexandra subliniază că aceste emoții sunt inevitabile și fac parte din procesul de dezvoltare: „Există vârste la care frica de întuneric, de monștri sau de moarte apare oricum. Halloween-ul doar le pune într-un decor mai jucăuș.”

De aceea, în loc să le evităm, e mai bine să le discutăm. Copilul învață astfel să-și recunoască emoțiile și să le dea un sens. Iar părintele are ocazia să transforme o noapte de sperieturi într-o lecție de cunoaștere emoțională.

Tradițiile noastre, în haine noi: dar noi, românii, avem nevoie de așa ceva?

Când discuția a ajuns la tradițiile locale, Alexandra a zâmbit amintindu-și de copilăria din Oltenia, unde exista obiceiul „piţărăilor”, un ritual tradițional românesc practicat de obicei de Crăciun, când copiii mergeau din casă în casă îmbrăcați în costume specifice și purtând măști, pentru a colinda și a vesti nașterea lui Hristos. Obiceiul are rădăcini vechi, posibil din perioada dacică, și include un colind de la biserică la casele localnicilor, unde sunt întâmpinați cu dulciuri și fructe.

Pentru ea, Halloween-ul este o continuare modernă a acelui spirit de comunitate. Prin trick or treat, copiii redescoperă bucuria de a fi împreună, de a bate la uși și de a primi zâmbete, nu doar dulciuri.

„Este o ocazie specială să-i cunoști pe copiii din noua ta comunitate”, spune Alexandra. În familia ei, Halloween-ul este a doua sărbătoare ca importanță, imediat după Crăciun. În fiecare an, casa se transformă într-un atelier de creație: se decupează, se lipește, se râde, se pictează dovleci și se decorează ferestrele cu fantome din hârtie.

Green Halloween: când magia se combină cu responsabilitatea

Discuția s-a încheiat cu o idee genială: un Halloween sustenabil. În grădinițele unde lucrează Alexandra, paradele de costume se fac din materiale reciclate: cutii, carton, stofe vechi. Copiii învață, astfel, nu doar despre imaginație, ci și despre respectul față de resurse.

„Când decorăm sala cu lucruri făcute de copii, vorbim despre reciclare, despre grijă față de planetă și despre bucuria de a crea fără risipă”, spune ea.

Indiferent de păreri, Halloween-ul este o ocazie de a aduce zâmbete pe chipurile copiilor. „Dacă ne aduce împreună și ne face să ne bucurăm, merită să-l sărbătorim”, a spus Alexandra.

Buhuhu tuturor! Pregătiți dulciurile și inimile deschise, pentru că orice copil care bate la ușă merită un zâmbet!

Parentingul nu înseamnă perfecțiune, ci echilibru, răbdare și multă dragoste

Pentru cei care doresc să afle mai multe și să aprofundeze fiecare detaliu discutat, vă invităm să ascultați întregul episod pe canalul YouTube DesprecopiiTV. Acolo, fiecare întrebare este analizată pe larg, răspunsurile sunt detaliate și veți descoperi și alte subiecte suplimentare care nu au fost incluse în acest rezumat. Mulțumim că ne-ați fost alături și vă dorim audiție plăcută!

 autor: Desprecopii.com - Toate drepturile rezervata (c) 2025

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️