Păr în exces la fete: între normal și hormonal | ABC DE PEDIA, podcast marca DespreCopii&Roxana Hristianovici, Episodul 31

Ce înseamnă pilozitate excesivă la fete?

Dr. Anca Bălănescu explică încă de la început că primul pas este să diferențiem părul normal, influențat de genetică, de părul determinat hormonal, care apare mai ales în zonele sensibile la androgeni. În practica pediatrică, multe fetițe ajung la consult din cauza unor fire de păr care, de fapt, nu au nicio legătură cu o problemă endocrină.

Pentru a înțelege ce este considerat exces, ne uităm la tipul firului, densitatea și mai ales zona în care apare. Zonele care ridică suspiciunea unei secreții crescute de hormoni androgeni sunt cele axilare, inghinale, zona mustății și a bărbiei, linia albă de pe abdomen, spatele și fesele. Dăcă firul este gros, închis la culoare și de tip terminal în aceste regiuni, este un semnal care merită evaluat endocrinologic.

Pe de altă parte, un puf fin, mai deschis sau chiar mai lung, distribuit pe brațe, picioare, spate sau zona lombară, este cel mai adesea hipertricoză, o particularitate congenitală și genetică, fără cauze hormonale și fără implicații medicale. În astfel de situații, doar disconfortul estetic poate justifica măsuri cosmetice, însă nu este necesar niciun tratament medical.

La ce vârstă este normal să apară părul în zonele axilare și inghinale?

Pubertatea aduce în mod natural pilozitate în aceste zone. La fete, debutul normal este după vârsta de 8 ani, iar la băieți după 9 ani. Apariția mai devreme a părului și eventual a mirosului specific transpirației sau a unor comedoane poate indica adrenalhă izolată, un fenomen frecvent, care însă necesită atenție, deoarece poate ascunde dezechilibre metabolice precum rezistența la insulină.

Această adrenalhă nu este totuna cu pubertatea, dar netratată sau neînsoțită de un stil de viață echilibrat, poate fi un precursor pentru probleme precum obezitatea centrală, acnee severă sau fenotip de ovar polichistic.

Ce riscuri există dacă adrenalha izolată persistă?

Dacă în spatele pilozității apare o secreție crescută de hormoni androgeni, aceasta poate influența nu doar aspectul exterior, ci și întregul metabolism. Conform discuției din podcast, o fată cu astfel de dezechilibre, care nu are un stil de viață echilibrat, are șanse mari de a dezvolta în adolescență exces ponderal, rezistență la insulină, acnee, tulburări menstruale sau chiar fenotip de ovare polichistice.

Totuși, diagnosticul de sindrom de ovar polichistic nu se pune la vârste mici, deoarece axele hormonale sunt încă imature, iar ecografic ovarele pot părea „micropolichistice” chiar și la fete perfect sănătoase. E nevoie de timp, chiar până la 8 ani de la debutul menstruației, pentru ca imaginea ecografică să devină relevantă.

Ce putem face când apare pilozitate excesivă? Avem tratament?

În majoritatea situațiilor, tratamentul hormonal nu este necesar. Măsurile principale sunt legate de stilul de viață, mai ales atunci când există rezistență la insulină sau risc metabolic. O alimentație echilibrată, antiinflamatoare, somn adecvat și mișcare regulată sunt pilonii esențiali. Îmbunătățirile nu vin peste noapte, iar fetele au adesea nevoie de motivare și sprijin din partea familiei.

În cazurile în care mai multe elemente sunt deja bifate, pilozitate accentuată, acnee severă, dereglări menstruale, obezitate, medicii pot recomanda farmacoterapie, dar niciodată fără schimbări de stil de viață. Medicamentele nu pot acționa singure, iar echilibrul se obține doar combinând tratamentul cu disciplina zilnică.

Cât de devreme putem lua în calcul procedurile estetice precum epilarea laser?

Dr. Anca Bălănescu subliniază cât de fin este echilibrul între nevoia copilului de a se simți bine în pielea lui și riscul de a supra-sexualiza o adolescentă aflată încă în plină dezvoltare emoțională și hormonală. Epilarea definitivă la vârste mici este ineficientă, deoarece axul hormonal nu este matur, iar părul va continua să apară. De aceea, multe centre nu acceptă copiii sub 18 ani, iar specialista consideră rezonabil un prag de 14-16 ani, mai ales în cazurile în care pilozitatea determină suferință reală.

Contextul emoțional este la fel de important ca cel fizic. Uneori, adolescenții au nevoie de ghidaj psihologic pentru a-și construi o imagine sănătoasă despre propriul corp și pentru a înțelege că transformările sunt firești, nu sunt defecte. Presiunea social-media poate distorsiona grav percepția asupra normalității, iar terapia devine uneori un instrument esențial pentru echilibru.

De la un fir de păr la întregul univers emoțional și endocrinologic

Discuția din acest episod al podcastului ABCdePEDIA arată cât de complexă este relația dintre pilozitate, hormoni, metabolism și emoțiile unui copil care devine adolescent. Uneori, „mai mult păr” este doar o moștenire genetică perfect inofensivă. Alteori, este primul semn că organismul transmite un mesaj despre echilibrul său interior.

Important este ca familiile să fie informate și să aibă mereu ca obiectiv sprijinirea copilului, nu perfecționarea lui. De la stilul de viață la intervenții medicale și până la suportul emoțional, drumul spre echilibru este unul comun: părinte, copil și medicul care îi însoțește.

Vrei să asculți episodul integral? Podcastul ABC DE PEDIA cu Dr. Roxana Hristianovici și Dr. Anca Bălănescu este acum online!

Pentru cei care doresc să afle mai multe și să aprofundeze fiecare detaliu discutat, vă invităm să ascultați întregul episod pe canalul YouTube DesprecopiiTV. Acolo, fiecare întrebare este analizată pe larg, răspunsurile sunt detaliate și veți descoperi și alte subiecte suplimentare care nu au fost incluse în acest rezumat. Mulțumim că ne-ați fost alături și vă dorim audiție plăcută!

 autor: Desprecopii.com - Toate drepturile rezervata (c) 2025

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️