Nutripedia 2025: Ediția de Iarnă! Despre diversificarea și alimentația copiilor mici, pentru un START sănătos și echilibrat în viață (ziua 1)

Cum se maturizează bebelușul în primele 6 luni?

Prima invitată a zilei, Dr. Iulia Balint-Boia, medic specialist pediatru, a deschis discuția vorbind despre ceea ce trăiesc toate mamele după naștere: avalanșa de mituri. De la „nu ai voie usturoi dacă alăptezi” până la temuta listă de alimente „interzise”, Dr. Iulia a explicat de ce aceste restricții nu au justificare medicală. Aromele trec în lapte în forme extrem de fine, iar acest lucru ajută, nu încurcă. Bebelușul se familiarizează timpuriu cu gusturi diferite, ceea ce îi poate influența mai târziu receptivitatea la alimente variate. O mamă care alăptează poate mânca normal, divers și echilibrat.

Tot ea a clarificat subiectul suplimentelor necesare în primele luni: vitamina D este singurul supliment obligatoriu pentru un bebeluș sănătos născut la termen. Fierul se introduce doar în anumite situații, fie profilactic, fie la recomandarea medicului în urma analizelor. Discuția a mers apoi către mitul nevoii de apă sau ceai în primele luni și am aflat că un bebeluș alăptat exclusiv nu are nevoie de nimic altceva în afară de lapte matern, indiferent de anotimp.

Dr. Iulia a deschis și arhiva istoriei diversificării, povestind cum generațiile trecute începeau diversificarea chiar de la două luni cu piure de morcov sau suc de mere, iar consecințele asupra sănătății intestinale se văd uneori și la maturitate. Intestinul imatur nu poate gestiona proteinele introduse prea devreme, ceea ce poate duce la intoleranțe, sensibilități sau probleme digestive pe termen lung.

Tot ea a explicat diferența dintre alăptarea la cerere și alăptarea la program și ce înseamnă autoreglarea copilului: atunci când nu îi impunem ora mesei, copilul învață ce înseamnă foamea și sațietatea. La biberon, aceeași logică se aplică prin hrănirea lentă și răbdătoare.

S-a discutat și despre cele mai frecvente îngrijorări în primele luni: refluxul (cel fiziologic și cel patologic), alergiile, scaunele modificare, episoadele de mucus sau perioadele fără scaun. Dr. Iulia a adus liniște, explicând diferențele dintre normal și îngrijorător, precum și semnele care necesită evaluare medicală.

Diversificarea între 6 și 12 luni

După prima parte, ecranul i-a revenit Dr. Roxanei Hristianovici, medic specialist pediatru, care a continuat firesc dialogul acolo unde se termină alăptarea exclusivă: începutul diversificării.

Ea a demontat mitul conform căruia bebelușii hrăniți cu formulă sunt „gata mai repede” pentru diversificare. De fapt, maturitatea digestivă și achizițiile motorii sunt identice ca repere biologice, indiferent de tipul de hrană. A explicat pe înțelesul tuturor ce înseamnă cu adevărat pregătirea pentru diversificare: bebelușul trebuie să stea bine în poziția de hrănire, să își păstreze trunchiul stabil, să aibă control al capului și semne clare de interes, nu doar privitul fascinat, ci și mișcările asemănătoare masticației.

Tot ea a detaliat ordinea alimentelor, explicând că nu există o listă fixă obligatorie. Schemelor vechi cu morcov și păstârnac nu le lipsește valoarea nutritivă, ci doar flexibilitatea. În prezent, diversificarea se adaptează în funcție de copil: istoricul de alergii, tranzitul, refluxul, preferințele sau particularitățile fiecăruia. Am aflat de la ea și care sunt alimentele excluse în primul an, nu pentru că ar fi „rele”, ci pentru că nu sunt sigure: sarea, zahărul, mierea, oul crud, carnea insuficient gătită, lactatele degresate sau alimentele cu risc major de înec.

Una dintre cele mai importante teme discutate a fost introducerea alergenilor. Studiile actuale recomandă introducerea timpurie a oului, arahidelor, peștelui, glutenului și lactatelor adecvate vârstei, toate înainte de împlinirea unui an. Introducerea trebuie făcută într-o perioadă în care copilul este sănătos, în prima parte a zilei și într-un mediu în care părinții au acces rapid la asistență medicală, dacă ar fi nevoie.

Dr. Roxana a vorbit și despre mofturi, preferințe, refuzuri și obiceiuri alimentare, explicând ce pot face părinții atunci când copilul mănâncă doar fructe, refuză proteinele sau nu acceptă carnea. Răspunsul? Părintele oferă, copilul alege, iar presiunea nu își găsește locul la masă. Atunci când copilul se obișnuiește excesiv cu gustul dulce, se poate lucra prin combinații ingenioase, cum ar fi carne pregătită cu prune, fructe de pădure sau piureuri dulci-acrișoare, astfel încât cel mic să exploreze treptat alte gusturi.

O parte esențială a dialogului a fost dedicată și anxietății părinților legate de înec. Dr. Roxana a explicat diferența dintre gag, care este un mecanism normal de protecție, și înec, care necesită intervenție imediată. A subliniat importanța prevenirii, a texturilor adecvate și a unui mediu calm și fără distrageri în timpul mesei. Fără telefon, fără tabletă, fără „hai să mâncăm repede”, pentru că alimentația copilului nu e un maraton, ci o descoperire.

Începutul sănătății orale încă din perioada diversificării

Discuția cu Dr. Eliza Denisa Bărbulescu, medic stomatolog, a adus în centrul atenției un subiect pe care părinții îl descoperă adesea prea târziu: sănătatea orală a bebelușului începe mult înainte de primul dinte vizibil. De la ea am aflat că diversificarea nu influențează doar obiceiurile alimentare ale copilului, ci contribuie direct la dezvoltarea maxilarului, la forma viitoarelor arcade dentare și la pregătirea gurii pentru vorbire. Dr. Eliza a explicat cât de important este ca bebelușii să exploreze texturi diferite, pentru că masticația devine o „gimnastică” necesară armoniei dento-maxilare.

A demontat și mitul conform căruia igiena orală începe doar după apariția dinților: gurița bebelușului are nevoie de curățare încă din primele luni, iar periuțele speciale, poziția limbii și modul în care copilul învață să mestece influențează sănătatea dinților pe termen lung. De la ea am învățat și cât de periculoasă este expunerea timpurie la zahăr, nu doar pentru că afectează dinții, ci și pentru că modelează preferința pentru gustul dulce, o preferință greu de schimbat ulterior. Astfel, alimentația și igiena se împletesc încă din primul an de viață pentru a forma un zâmbet sănătos și durabil.

Emoțiile copilului și relația cu mâncarea

Prezența psihoterapeutului Nicolette Stan Cojocaru, specialist în lucrul cu copiii, a adus o perspectivă extrem de valoroasă: mâncarea nu este doar hrană pentru corp, ci și pentru emoțiile copilului. Nicolette a vorbit despre cum bebelușul percepe masa ca pe un moment de conectare, nu ca pe o obligație, iar această percepție se păstrează și mai târziu. De la ea am aflat cât de mult contează ca părintele să fie calm, prezent, să nu transforme masa într-o negociere sau într-o scenă cu presiune. Copiii simt energia adultului, iar dacă părintele e tensionat, copilul asociază mâncarea cu stresul.

Nicolette a explicat că refuzul alimentelor, mofturile, sau mâncatul foarte selectiv nu sunt „teribilisme”, ci forme prin care copilul încearcă să comunice. Fie oboseală, fie suprastimulare, fie nevoia de control. Am înțeles, de asemenea, că un copil hrănit într-un mediu calm, în care nu este grăbit și nu este forțat, își construiește o relație sănătoasă cu hrana, relație ce îl va însoți până la adolescență și chiar la maturitate. Nicolette i-a încurajat pe părinți să vadă masa ca pe un ritual de apropiere și siguranță, nu ca pe un test al „performanțelor copilului”.

Legătura dintre hrănire, dezvoltarea limbajului și comportamentul copilului

Discuția cu Alexandra Ivana, psiholog, psihoterapeut și logoped, a completat întregul tablou al dezvoltării copilului în perioada diversificării. Alexandra a explicat cum hrănirea influențează nu doar corpul copilului, ci și dezvoltarea musculaturii orale, a limbii, a obrajilor și a coordonării necesare pentru vorbire. De la ea am aflat de ce este important ca bebelușii să aibă acces la texturi variate și să treacă treptat de la piureuri fine la bucăți moi, apoi la alimente tot mai complexe. Masticarea corectă pregătește aparatul fono-articulator pentru pronunție, iar copiii care rămân mult timp pe texturi pasate pot întârzia anumite etape ale limbajului.

Alexandra a vorbit și despre rolul rutinei și al predictibilității în timpul mesei. Copiii care știu la ce să se aștepte la masă sunt mai relaxați, iar un copil relaxat mănâncă mai bine și colaborează mai ușor. De asemenea, ea a clarificat legătura dintre anxietatea părintelui și rezistența copilului la diversificare: presiunea, anxietatea și graba nu fac decât să blocheze copilul, care poate ajunge să perceapă masa ca pe ceva inconfortabil. Un copil care se simte văzut, acceptat și încurajat își va dezvolta atât abilitățile de hrănire, cât și cele de comunicare cu mult mai multă ușurință.

Prin perspectiva ei triplă, psihologică, terapeutică și logopedică, Alexandra a arătat cât de strâns legate sunt mâncarea, limbajul, emoțiile și dezvoltarea armonioasă.

Cum arată o diversificare liniștită?

La final, toate dialogurile invitaților s-au întâlnit în ideea centrală care a însoțit întreaga zi: diversificarea nu este o probă, nu este o cursă, nu este un test pentru părinți. Este o etapă în care copilul descoperă gusturi, texturi, mirosuri, culori și senzații. Atunci când părintele renunță la presiune, mâncatul devine o experiență frumoasă, un timp în familie, o ocazie de explorare. Masa nu este despre câte lingurițe „reușește” copilul să mănânce, ci despre cum învață să aibă o relație sănătoasă cu hrana.

Primele poze cu bebelușul gustând, strângând în pumn, explorând sunt doar începutul unei călătorii care va continua în următoarele luni și ani. Așa cum am aflat de la toți invitații, laptele rămâne baza în primul an, iar solidele sunt o aventură, nu o competiție.

 Pentru a asculta întrebările și răspunsurile adresate invitaților, vă invităm să accesați acest link >>

Sesiuni interactive și premii surpriză pentru participanți

Conferința a venit cu o serie de surprize pentru participanți: 3 premii de la Olympus și 4 periute de dinti Philips Sonicare Kids.

Următoarea ediție a Conferinței NUTRIPEDIA va avea loc anul viitor. Între timp, pentru orice informații, consiliere, sfaturi și recomandări cu privire la diversificare și alimentație, părinții sunt încurajați să țină legătura cu medici/specialiști și să acceseze conținutul medical, de specialitate, disponibil pe www.desprecopii.com.

Un final plin de energie și pregătiri pentru ziua următoare

Prima zi Nutripedia 2025 s-a încheiat cu multe întrebări, multe răspunsuri și cu sentimentul acela frumos că, de fapt, părinții nu sunt singuri. Urmează teme dedicate copiilor mai mari, obezității infantile, alergiilor, provocărilor emoționale legate de mâncare și altor subiecte de interes major pentru familii - în ziua 2.

Mulțumim sponsorilor și partenerilor media: Kaufland România, Olympus, Philips Sonicare, Pedilactis, Desprecopii Media.

Conferința Nutripedia 2025: Despre alimentația copiilor mai mari - obezitate, diabet, bodyshaming >>(ziua 2)

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️