Nutripedia 2025: Ediția de Iarnă! Copii mai mari, provocări reale și soluții pentru obiceiuri alimentare sănătoase (ziua 2)

TEMA: Recomandari | 0 | 8/12/2025

Nutripedia 2025: Ediția de Iarnă! Copii mai mari, provocări reale și soluții pentru obiceiuri alimentare sănătoase (ziua 2) | video | Desprecopii.com - Canal YouTube

A doua zi a Conferinței Nutripedia 2025 - Ediția de Iarnă a continuat cu aceeași energie și cu la fel de multă implicare din partea părinților, însă de data aceasta discuțiile s-au mutat către universul copiilor mai mari. Dacă în prima s-a discutat despre bebeluși și începutul diversificării, Ziua 2 a deschis porțile către întrebările și dilemele pe care le aduc copiii aflați deja în plin proces de dezvoltare: micuți mofturoși, preferințe selective, obiceiuri greu de schimbat și nevoia permanentă de a găsi echilibrul între libertatea copilului și responsabilitatea părintelui.

Moderatoarea evenimentului, Simina Adamescu, a menținut conversația fluidă, facilitând întâlnirea dintre părinți și cei trei invitați ai zilei: Dr. Roxana Hristianovici, medic specialist pediatru, care a adus perspectiva medicală asupra alimentației la copii mai mari; Dr. Iulia Balint-Boia, medic specialist pediatru, care a vorbit despre schimbările firești ale comportamentului alimentar pe măsură ce copilul crește; și Dr. Cristiana Stoica, medic rezident psihiatrie pediatrică, care a completat perfect imaginea introducând dimensiunea emoțională și psihologică a relației copilului cu mâncarea.

Mulțumiri speciale pentru sponsorii și partenerii media ai acestui eveniment: Kaufland România, Olympus, Philips Sonicare, Pedilactis.

Cum se transformă copilul pe măsură ce crește și ce înseamnă cu adevărat mofturile

Discuția cu Dr. Roxana Hristianovici, medic specialist pediatru, a deschis perfect tema zilei: ce se întâmplă cu copilul atunci când depășește etapa de bebeluș și începe să își exprime adevăratele preferințe alimentare. Dr. Roxana a explicat într-o manieră caldă și ușor de înțeles că perioada de „mofturi” apare natural odată cu dezvoltarea autonomiei. Copilul nu mai este doar un receptor pasiv al hranei oferite de adult, ci un mic explorator care testează, verifică, refuză sau acceptă alimente în funcție de starea lui emoțională, ritmul de creștere sau nevoia de control. „Copiii nu sunt mofturoși, copiii sunt selectivi în perioade în care corpul lor le spune să fie atenți.”

Ea a clarificat un aspect esențial: între unu și trei ani, apetitul copilului fluctuează semnificativ, pentru că ritmul de creștere este mult mai lent decât în primul an de viață. În această perioadă, părinții observă adesea o scădere aparent dramatică a interesului pentru mâncare, însă acest lucru este perfect normal. Dr. Roxana a explicat că atât timp cât copilul este activ, crește în ritmul lui și nu prezintă semne de carențe, nu vorbim despre o problemă medicală, ci despre o etapă firească a dezvoltării.

Un segment foarte apreciat a fost cel în care Dr. Roxana a detaliat modul în care rutina, exemplul părinților și atmosfera de la masă influențează profund comportamentul alimentar. Un copil care vede adulții mâncând cu plăcere, într-un mediu calm, va fi mult mai dispus să guste și el. Ea a încurajat părinții să creeze un ritual simplu, predictibil, în care copilul știe când vine masa, ce se întâmplă și ce are de ales, fără să fie presat.

De ce apar mofturile și cum putem înțelege schimbările alimentare ale copilului?

Pentru că mofturile nu sunt doar o chestiune fiziologică, ci și una comportamentală, Dr. Iulia Balint-Boia a aprofundat tema explicând de ce apar schimbările bruște ale preferințelor alimentare odată cu dezvoltarea cognitivă. Dr. Iulia a vorbit despre faptul că, după vârsta de un an, copiii devin tot mai conștienți de sine, iar sentimentul de independență este în plină expansiune. Acest lucru îi determină să spună „nu” la multe lucruri, inclusiv la mâncare, nu pentru că nu o doresc neapărat, ci pentru că testează limitele lumii din jur: „Refuzul nu este despre mâncare, refuzul este despre dezvoltare.”

Ea a adus în discuție și neofobia alimentară, o etapă absolut normală prin care copiii pot respinge alimente noi timp de săptămâni sau chiar luni. Acest refuz nu indică o problemă, ci o strategie de supraviețuire moștenită, care apare în mod natural în jurul vârstei de doi ani. Dr. Iulia a explicat că reacțiile negative ale părinților, insistențele repetate sau presiunea pot amplifica această perioadă, în timp ce calmul, răbdarea și reintroducerea treptată a alimentelor sunt strategiile câștigătoare.

Un punct important din prezentarea sa a fost ideea de „expunere pozitivă”: copilul trebuie să vadă constant alimente variate pe masă, chiar dacă nu le acceptă imediat. Expunerea vizuală și olfactivă este primul pas, iar gustarea vine mult mai târziu. De asemenea, ea a încurajat părinții să implice copiii în mici activități legate de mâncare - spălat legume, amestecat, alegerea farfuriei - pentru că participarea crește semnificativ nivelul de acceptare.

Când emoțiile se așază în farfurie și cum putem ajuta copilul să se simtă în siguranță

Ultimul invitat al zilei, Dr. Cristiana Stoica, medic rezident psihiatrie pediatrică, a adus în discuție dimensiunea emoțională a alimentației, un subiect puțin discutat, dar extrem de important. Ea a explicat că mâncarea este o experiență profund emoțională, mai ales pentru copii. Felul în care adultul reacționează la fiecare linguriță, cu presiune, cu anxietate, cu așteptări mari sau cu dezamăgire, se transmite copilului și influențează felul în care acesta percepe masa.

Dr. Cristiana a detaliat modul în care copiii pot folosi refuzul alimentar ca metodă de reglare emoțională sau de comunicare atunci când nu au suficient limbaj pentru a-și exprima trăirile. Schimbări precum întoarcerea la grădiniță după o vacanță, sosirea unui nou membru în familie, oboseala, suprastimularea, chiar și bucuria intensă pot afecta apetitul și comportamentul alimentar. Copiii nu spun „mă simt copleșit”, ei spun „nu mănânc”.

Un alt punct valoros a fost diferența dintre mâncatul selectiv și tulburările alimentare din copilărie. Deși mofturile sunt firești, Dr. Cristiana a explicat ce semne pot indica situații în care e nevoie de evaluare suplimentară: pierderea interesului total pentru mâncare, anxietate intensă în jurul meselor, refuzuri persistente care afectează creșterea sau dezvoltarea.

Poate cea mai liniștitoare idee transmisă de ea a fost aceea că siguranța emoțională este ingredientul secret al unei mese reușite. Copilul mănâncă cel mai bine atunci când se simte văzut, înțeles și acceptat, nu când este „convins”, astfel: „Un copil care se simte în siguranță la masă va găsi mereu drumul spre mâncare.”

Ziua 2 a Conferinței Nutripedia 2025 s-a încheiat cu un sentiment frumos de claritate: părinții au înțeles că etapele prin care trec copiii lor sunt firești, că mofturile nu sunt dramă, că preferințele se schimbă, că apetitul variază, iar emoțiile se văd uneori în farfurie. Un copil nu învață doar ce să mănânce, ci învață cum să mănânce și, mai ales, cum să trăiască momentele mesei cu bucurie și siguranță.

Pentru a asculta întrebările și răspunsurile adresate invitaților, vă invităm să accesați acest link >>

Sesiuni interactive și premii surpriză pentru participanți

Conferința a venit cu o serie de surprize pentru participanți: 3 premii de la Olympus și 4 periute de dinti Philips Sonicare Kids.

Următoarea ediție a Conferinței NUTRIPEDIA va avea loc anul viitor. Între timp, pentru orice informații, consiliere, sfaturi și recomandări cu privire la diversificare și alimentație, părinții sunt încurajați să țină legătura cu medici/specialiști și să acceseze conținutul medical, de specialitate, disponibil pe www.desprecopii.com.