Ce poate spune primul scaun al bebelușului despre sănătatea lui viitoare

În primele zile de viață, bebelușul nu doar respiră, mănâncă sau doarme — ci își creioneaza si scenariul microbiologic al vieții. Cercetările sugerează că ceea ce ar putea părea doar „scaunul de născut” (meconiu) poate ascunde indicii despre modul în care se va dezvolta florele intestinale şi, în consecinţă, imunitatea copilului. 

„Primii microbi care colonizează intestinul unui bebeluș sunt ca arhitecții sistemului imunitar”, spune Archita Mishra, lector senior la Universitatea din Sydney, Australia, care studiază rolul microbiomului în dezvoltarea imună în primele etape ale vieții. „Aceștia ajută la «antrenarea» organismului pentru a distinge prietenul de dușman, învățând celulele imune cum să tolereze antigenele alimentare [și] microbii inofensivi și cum să se apere împotriva agenților patogeni.”

Ce este meconiul şi de ce contează

Potrivit lui Mishra, comunitățile bacteriene care se stabilesc în primele șase până la 12 luni sunt responsabile de riscul de alergii , de cât de bine răspunde copilul la vaccinuri și de cât de bine funcționează bariera intestinală - stratul care separă conținutul intestinului de restul corpului.

Meconiul este primul scaun al bebelușului: o substanță densă, verde-albăstruie, formată din lichid amniotic, celule desprinse, bila fetală – practic, „amintirea” prenatală a corpului. Studiile arată că diversitatea moleculelor din meconiu este asociată, în unele cazuri, cu riscuri mai mici de alergii raportate la vârsta de 1 an. 

Practic, cu cât „mozaicul” chimic şi microbian este mai bogat, cu atât primele „ingrediente” pentru microbiomul intestinal sunt mai variate — ceea ce se traduce în potenţial într-o imunitate mai echilibrată.

🟠 CIteste  Primele 1000 de zile din viata unui copil - iata de ce sunt atat de importante pentru sanatatea sa 

Cum „se instalează” microbiomul şi ce factori contează

🔸Bebeluşul nu are aproape deloc bacterii intestinale la naştere — colonizarea începe imediat după ce se naste.

🔸Modul de naştere (vaginală sau cezariană) are impact: un bebe născut prin cezariană poate să primească alţi microbi decât cel născut vaginal, ceea ce poate influenţa ecosistemul intestinal. 

🔸Alăptarea, contactul piele-pe-piele şi mediul înconjurător contribuie la „dezvoltarea” microbiotei.

🔸Meconiul reflectă, într-o anumită măsură, mediul prenatal şi începutul vieţii extrauterine: studiile au găsit legături între compoziţia meconiului şi sensibilizarea la alergii. 

Fața plină de caca

Se crede pe scară largă că placenta este o zonă lipsită de bacterii , ceea ce înseamnă că bebelușii nu au un microbiom intestinal atunci când se află în uter. În schimb, se pare că bebelușii moștenesc majoritatea bacteriilor din tractul digestiv al mamei lor - nu din vagin, așa cum se credea anterior. 

„Natura are o metodă foarte rafinată de a stabili microbiomul intestinal la un nou-născut”, spune Steven Leach, lector universitar specializat în microbiomul gastrointestinal la Universitatea din New South Wales, Sydney. „Dacă ne gândim la procesul nașterii, bebelușul se naște cu capul în jos, cu fața spre coloana vertebrală a mamei. Așadar, privind anatomia, capul bebelușului împinge afară conținutul intestinului [mamei]. Deci, practic, când se naște bebelușul, are fața plină de caca.” 

Se pare că bacteriile intestinale încep să afecteze sănătatea aproape din momentul nașterii. De exemplu, cercetările lui Field asupra fecalelor bebelușilor au arătat că prezența bacteriilor intestinale potrivite în primele zile de viață ar putea ajuta la protejarea bebelușilor împotriva infecțiilor virale ulterioare copilăriei. Echipa a analizat fecalele a 600 de bebeluși în ziua a patra, a șaptea și a 21-a de viață. Unii dintre acești bebeluși au fost urmăriți din nou la șase luni și la un an.

De ce este important pentru părinţi

🔸Înțelegerea că deciziile de azi (modul de naştere, alăptarea, diversificarea, mediul) pot avea efecte masive în sănătatea copilului: alergii, astm, microbiom dezechilibrat.

🔸 Nu e vorba de vină — copilul n-a ales nimic — ci de informare: ştim mai mult acum, deci putem fi mai conştienţi.

🔸 Intervenția timpurie — indiferent dacă este schimbarea alimentației, alăptarea exclusivă, evitarea antibioticelor inutile — poate contribui la un start mai bun.

„Cea mai mare diferență este, de fapt, modul de naștere”, spune Field. „Așadar, bebelușii născuți prin cezariană arată destul de diferit față de bebelușii născuți vaginal.” 

Acest lucru are sens, deoarece bebelușii născuți prin cezariană nu beneficiază de „fața plină de caca” de care se bucură bebelușii născuți vaginal. Cezarienele sunt, desigur, o procedură salvatoare și adesea necesară din punct de vedere medical. Dar cercetările arată că bebelușii născuți în acest fel nu beneficiază de bacterii benefice care i-ar putea proteja de infecțiile respiratorii. 

Studiul din 2019 a constatat că în prima săptămână după naștere una dintre cele trei specii pioniere principale se stabilește de obicei în intestinul bebelușului - Bifidobacterium longum ( B. longum ), Bifidobacterium breve ( B. breve ) sau Enterococcus faecalis (E. faecalis ).

Cercetătorii au descoperit că diferențele dintre bacteriile intestinale ale bebelușilor născuți vaginal și cele ale bebelușilor născuți prin cezariană s-au echilibrat în mare măsură până la vârsta de un an. Cu toate acestea, au existat semne că prezența bacteriilor bune încă din prima zi le-a oferit bebelușilor un avantaj pentru sănătate. Echipa a urmărit peste 1.000 dintre bebeluși pentru a vedea dacă vreunul a fost internat în spital. 

„Am putut observa că bebelușii ale căror intestine erau dominate de B. longum aveau aproximativ jumătate din probabilitatea de a fi internați pentru o infecție a tractului respirator în primii doi ani de viață, în comparație cu bebelușii cu B. brevae și bebelușii cu E. faecalis ”, spune Field. 

Cu alte cuvinte, prezența bacteriilor B. longum părea să protejeze unii sugari născuți vaginal de afecțiuni respiratorii. Este posibil ca absența bacteriilor intestinale benefice, cum ar fi B. longum, să explice de ce bebelușii născuți prin cezariană au un risc ușor crescut de a dezvolta anumite afecțiuni inflamatorii, cum ar fi astmul, alergiile, tulburările autoimune și obezitatea.

🟠 Citeste si Nou-nascutul venit pe lume prin nastere naturala si cel care vine pe lume prin cezariana. Adaptarea la noua viata - 8 intrebari si raspunsuri de la medicul neonatolog 

Ce putem face practic, ca părinți

✅ Discută cu medicul despre alăptare îndelungată (dacă este posibil) — laptele matern conţine oligozaharide care „hrănesc” bacterii bune şi pot stimula un microbiom echilibrat.

✅ Evită expunerea precocă la antibiotice, antibioticele pot altera compostția microbiotei.

✅ Asigură-te că diversificarea alimentară este făcută treptat, cu alimente proaspete, variate — pentru a stimula biodiversitatea intestinală.

✅ Creează mediul propice contactului piele-pe-pie, jocului, explorării — un stil de viață sărac în expunere (prea steril) ar putea limita „antrenarea” sistemului imunitar.

Cateva sfaturi si recomandari 

Primul scaun al copilului nu e doar un moment de debut – e un indicator al ecosistemului său intern.

Nu putem schimba trecutul, dar putem optimiza prezentul pentru ca microbiomul să pornească pe o cale bună.

Sănătatea intestinului începe din primele zile – nu doar de la ce mâncăm acum, ci de la început.

În concluzie

Studiile arată că sănătatea gastro-intestinală și imunitară a copilului este influențată mai mult decât credeam — și încă de la început. Deși nu avem încă reţete miraculoase, ştim că diversitatea, alăptarea, nașterea naturală (acolo unde e posibilă) și mediul de susţinere contează. Subiectul e complex, dar important: înțelegerea lui ne dă instrumente pentru a crește copii mai sănătoși, cu un start mai bun.

Suplimentele probiotice s-au dovedit a fi o modalitate sigură și eficientă de a influența flora intestinală. Unele studii clinice sugerează că acestea ar putea proteja sugarii extrem de prematuri sau cu greutate mică la naștere de enterocolita necrozantă , o boală intestinală care pune viața în pericol și care afectează în principal copiii prematuri, în timp ce alte studii indică faptul că ar putea reduce riscul de naștere prematură . Cu toate acestea, există încă întrebarea dacă se știe ce bacterii să se furnizeze. 

„Orice modificare în stabilirea unui microbiom la un sugar ar trebui să se concentreze pe restaurarea sau rectificarea impactului pe care intervenția umană l-a avut asupra acestui proces”, spune Leach. „Însămânțarea vaginală și transplanturile microbiene fecale sunt, în esență, doar probiotice murdare. Pur și simplu nu știi ce conțin și prezintă riscuri. Așadar, probioticele sunt probabil calea de urmat.” 

🟠 Citeste in continuare Stiai ca microbiomul influenteaza imunitatea copilului si a viitorului adult? Afla de ce si cum il poti ajuta!

Pentru cei interesați de detalii ştiințifice, studii complete şi date actualizate, recomandăm lectura originală:

„A baby’s first poop can help predict risk of developing allergies” – BC Children’s Hospital Research Institute.

Articolul pe tema microbiomului bebeluşilor (BBC Future) – „What a baby’s first poo can tell you about their future health”. 

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️