Cum susținem imunitatea copilului în timpul toamnei: 6 măsuri care contează cu adevărat
Cum susținem imunitatea copilului în timpul toamnei: 6 măsuri care contează cu adevărat
Odată cu venirea toamnei, părinții aud tot mai des despre „întărirea imunității”, mai ales după începerea grădiniței sau a școlii, când nasul înfundat, tusea și episoadele de febră par să se succeadă fără pauză. Este firesc să ne dorim o soluție care să țină virozele la distanță, însă sistemul imunitar nu poate fi „pornit” sau „amplificat” printr-un singur aliment, sirop ori supliment.
Imunitatea copilului este un sistem complex, aflat în continuă dezvoltare, iar funcționarea sa este influențată de alimentație, somn, mișcare, vaccinare, igienă, starea generală de sănătate și mediul în care copilul trăiește. Prin urmare, obiectivul realist nu este ca cel mic să nu se îmbolnăvească niciodată, ci să îi oferim organismului condițiile necesare pentru a funcționa normal și pentru a răspunde cât mai bine atunci când întâlnește virusuri sau bacterii.
Cum susținem imunitatea copilului în timpul toamnei: 6 măsuri care contează cu adevărat
Odată cu venirea toamnei, părinții aud tot mai des despre „întărirea imunității”, mai ales după începerea grădiniței sau a școlii, când nasul înfundat, tusea și episoadele de febră par să se succeadă fără pauză. Este firesc să ne dorim o soluție care să țină virozele la distanță, însă sistemul imunitar nu poate fi „pornit” sau „amplificat” printr-un singur aliment, sirop ori supliment.
Imunitatea copilului este un sistem complex, aflat în continuă dezvoltare, iar funcționarea sa este influențată de alimentație, somn, mișcare, vaccinare, igienă, starea generală de sănătate și mediul în care copilul trăiește. Prin urmare, obiectivul realist nu este ca cel mic să nu se îmbolnăvească niciodată, ci să îi oferim organismului condițiile necesare pentru a funcționa normal și pentru a răspunde cât mai bine atunci când întâlnește virusuri sau bacterii.
De ce răcesc copiii atât de des în sezonul rece?
Toamna nu „produce” răceli, însă creează condiții favorabile transmiterii virusurilor respiratorii. Copiii petrec mai mult timp în spații închise, intră în contact apropiat cu numeroși colegi și ating frecvent suprafețe comune, după care își duc mâinile la nas, gură sau ochi. În plus, în primii ani de colectivitate, sistemul lor imunitar întâlnește pentru prima dată multe dintre virusurile care circulă în comunitate.
Faptul că un copil are mai multe viroze într-un an nu înseamnă automat că are „imunitatea scăzută”. Frecvența infecțiilor trebuie interpretată împreună cu severitatea lor, durata recuperării, dezvoltarea copilului și eventualele complicații. Dacă episoadele sunt neobișnuit de severe, durează foarte mult, se complică frecvent sau copilul nu crește corespunzător, este importantă evaluarea medicului pediatru.
Cum funcționează imunitatea copilului?
Sistemul imunitar este format dintr-o rețea de celule, țesuturi, organe și proteine care lucrează împreună pentru a recunoaște și combate microorganismele potențial periculoase. Pielea și mucoasele reprezintă primele bariere de protecție, în timp ce leucocitele, anticorpii și alte componente ale răspunsului imun intervin atunci când un agent infecțios pătrunde în organism.
Copilul se naște cu o formă de protecție numită imunitate înnăscută, iar ulterior își dezvoltă imunitatea adaptativă, pe măsură ce organismul intră în contact cu diferiți agenți patogeni sau primește vaccinurile recomandate. Această „memorie” imunologică îi permite corpului să recunoască mai rapid anumiți germeni și să reacționeze mai eficient la întâlnirile ulterioare.
Vaccinurile au un rol esențial în acest proces, deoarece pregătesc sistemul imunitar să recunoască anumite infecții fără ca organismul să fie nevoit să treacă prin riscurile bolii respective. Organizațiile medicale subliniază că vaccinarea recomandată este una dintre cele mai eficiente modalități de prevenire a unor infecții și a complicațiilor lor.
1. Transformă spălatul mâinilor într-un obicei firesc
Igiena corectă nu stimulează direct sistemul imunitar, însă reduce cantitatea de germeni care ajunge în organism și limitează transmiterea infecțiilor în familie și în colectivitate. Copilul trebuie învățat să se spele pe mâini cu apă și săpun înainte de masă, după folosirea toaletei, după joaca în aer liber, după ce își suflă nasul și după ce tușește sau strănută.
Spălatul ar trebui să includă umezirea mâinilor, aplicarea săpunului, frecarea atentă a palmelor, dosului mâinilor, spațiilor dintre degete și zonei din jurul unghiilor, urmată de clătire și uscare. Atunci când apa și săpunul nu sunt disponibile, poate fi folosit un produs pentru igienizarea mâinilor cu cel puțin 60% alcool, sub supravegherea unui adult și potrivit vârstei copilului. Șervețelele umede pot îndepărta murdăria vizibilă, dar nu înlocuiesc spălarea corectă a mâinilor.
La fel de important este ca cel mic să învețe să tușească sau să strănute într-un șervețel ori în pliul cotului, să arunce imediat șervețelul folosit și să evite, pe cât posibil, atingerea ochilor, nasului și gurii cu mâinile nespălate.
2. Oferă-i o alimentație variată, nu „alimente-minune”
Niciun aliment nu poate garanta că un copil nu va răci, însă o alimentație echilibrată îi oferă proteinele, vitaminele, mineralele și energia necesare creșterii și funcționării normale a sistemului imunitar.
Mesele copilului ar trebui să includă regulat legume și fructe variate, cereale integrale, leguminoase, ouă, pește, carne sau alte surse potrivite de proteine, lactate ori alternative adecvate și grăsimi sănătoase. Diversitatea este mai importantă decât concentrarea asupra unui singur nutrient, iar alimentele proaspete, congelate sau conservate fără cantități mari de zahăr și sare pot face parte dintr-un meniu sănătos. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca alimentația să fie construită în jurul principiilor de varietate, echilibru, moderație și adecvare la nevoile individuale.
Iaurtul simplu, chefirul și alte alimente fermentate pot contribui la diversitatea alimentației, însă nu trebuie prezentate drept tratament sau garanție împotriva virozelor. Relația dintre microbiomul intestinal și sistemul imunitar este importantă, dar mult mai complexă decât ideea potrivit căreia un anumit aliment sau un probiotic „ridică imunitatea”.
Pentru cei mai mulți copii sănătoși, o alimentație variată acoperă necesarul de nutrienți, iar suplimentele nu previn în mod automat răcelile și nu „fortifică” imunitatea. Ele pot fi necesare în anumite perioade ale vieții, în cazul unei carențe confirmate, al unei diete restrictive sau al unei afecțiuni medicale, însă alegerea și doza trebuie discutate cu medicul. Administrarea excesivă a unor vitamine poate fi dăunătoare, mai ales dacă părinții combină mai multe produse cu ingrediente similare.
3. Protejează-i somnul, inclusiv în săptămânile aglomerate
Somnul nu este un lux și nici o recompensă oferită după terminarea tuturor activităților, ci una dintre nevoile de bază ale copilului. Odihna insuficientă poate afecta atenția, dispoziția, reglarea emoțională și numeroase procese ale organismului, inclusiv funcționarea normală a sistemului imunitar.
Necesarul de somn diferă în funcție de vârstă și de particularitățile copilului, motiv pentru care nu tuturor li se potrivește aceeași oră de culcare. Mai utilă decât o regulă rigidă este construirea unei rutine previzibile, cu ore relativ constante, o cameră liniștită și bine aerisită și evitarea ecranelor cu cel puțin 30 de minute înainte de somn.
Un copil obosit nu doarme întotdeauna mai ușor; uneori devine agitat, iritabil și pare că are și mai multă energie. De aceea, ora de culcare nu ar trebui amânată până când oboseala devine evidentă, iar programul de după școală sau grădiniță trebuie adaptat astfel încât să rămână suficient timp pentru odihnă.
4. Încurajează mișcarea și timpul petrecut în aer liber
Activitatea fizică susține sănătatea generală, dezvoltarea musculaturii și a oaselor, calitatea somnului și starea emoțională. Copiii mici ar trebui să fie activi pe parcursul întregii zile, iar copiii și adolescenții cu vârste între 6 și 17 ani au nevoie, în general, de cel puțin 60 de minute de activitate fizică moderată sau intensă zilnic.
Nu este obligatoriu ca această mișcare să însemne un sport organizat. Plimbările, alergarea, mersul cu bicicleta, joaca în parc, dansul, urcatul scărilor și jocurile active practicate împreună cu familia sunt la fel de valoroase. Vremea răcoroasă nu îmbolnăvește copilul prin simpla expunere la aer rece, așa că ieșirile pot continua dacă cel mic este îmbrăcat adecvat și se simte bine.
În schimb, un copil cu febră, stare generală alterată, respirație dificilă sau alte simptome importante are nevoie de odihnă și, după caz, de evaluare medicală, nu de activitate fizică forțată.
5. Nu ignora stresul copilului
Începerea grădiniței sau a școlii, schimbarea colectivului, programul încărcat, dificultățile de adaptare și presiunea performanței pot fi obositoare chiar și atunci când copilul nu spune direct că este stresat. Uneori, tensiunea se manifestă prin iritabilitate, dureri de burtă sau de cap, tulburări de somn, opoziție, plâns frecvent ori refuzul de a merge la școală.
Copilul are nevoie de perioade în care nu trebuie să performeze, să învețe sau să urmeze un program. Timpul petrecut împreună, joaca liberă, lectura, conversațiile fără grabă și posibilitatea de a vorbi despre ceea ce simte contribuie la echilibrul său emoțional. Organizația Mondială a Sănătății recomandă, alături de alimentație, somn și igienă, încurajarea copiilor să discute despre emoțiile lor cu adulți în care au încredere.
Atunci când anxietatea, tristețea, iritabilitatea sau problemele de somn persistă și afectează viața de zi cu zi, discuția cu medicul pediatru sau cu un psiholog poate ajuta familia să înțeleagă ce se întâmplă și ce tip de sprijin este necesar.
6. Respectă vaccinările și cere sfatul medicului înainte de a administra suplimente
Vaccinarea conform recomandărilor medicale pregătește sistemul imunitar să recunoască anumiți agenți patogeni și reduce riscul unor boli care pot avea complicații serioase. La începutul sezonului rece, părinții pot discuta cu medicul despre schema de vaccinare a copilului, eventualele doze restante și vaccinurile recomandate în funcție de vârstă, starea de sănătate și factorii individuali de risc.
Tot medicul este cel care poate stabili dacă există motive pentru efectuarea unor analize sau pentru administrarea unui supliment. Oboseala, paloarea, apetitul redus sau răcelile frecvente nu confirmă singure o carență și nu justifică alegerea unui produs la întâmplare.
Siropurile, vitaminele, extractele din plante și probioticele nu sunt lipsite de riscuri doar pentru că sunt prezentate drept „naturale”. Unele produse pot avea doze nepotrivite, pot interacționa cu medicamentele, pot provoca reacții adverse sau pot fi contraindicate în anumite afecțiuni. De aceea, suplimentele trebuie privite ca soluții pentru situații bine definite, nu ca o rutină sezonieră aplicată tuturor copiilor.
Imunitatea nu se construiește într-o cură de câteva săptămâni
Sistemul imunitar al copilului nu are nevoie de promisiuni spectaculoase, ci de consecvență. Mesele variate, somnul suficient, activitatea fizică, vaccinarea, igiena corectă, reducerea expunerii la fumul de țigară și accesul la îngrijire medicală atunci când este necesar formează împreună baza unei dezvoltări sănătoase.
Chiar și un copil bine hrănit, odihnit și vaccinat va mai răci, iar acest lucru nu reprezintă neapărat un eșec al imunității sau al părinților. Rolul nostru nu este să eliminăm orice contact cu germenii, ceea ce ar fi imposibil, ci să reducem riscurile evitabile, să recunoaștem semnele de alarmă și să îi oferim organismului copilului sprijinul de care are nevoie pentru a se recupera.
Despre imunitatea copilului, cititi:
Racelile si gripa sunt un fapt de viata pentru copii, dar exista modalitati de a-i ajuta, scazand astfel numarului de zile bolnave.
15 alimente care stimuleaza imunitatea
Cum crestem imunitatea copilului in perioada de toamna
6 moduri de a creste imunitatea copilului in sezonul rece
Microbii de la gradinita sau cresa si bolile copilului: ce trebuie sa stim
Cafea cu ulei de nuca de cocos: sau cadoul zilnic de energie si imunitate
Ce sentimente ti-a produs acest articol?
Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!
Scrie un comentariu
Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII