Cănd copilul vrea o pisică (și tu nu vrei) - așa a ajuns pisoiul Bobi la noi

TEMA: Animalute de casa | 0 | 5/4/2024

Cand copilul vrea o pisica (si tu nu vrei) - asa a ajuns pisoiul Bobi la noi

Când copilul vrea o pisică 🐱 (și tu nu vrei) - așa a ajuns pisoiul Bobi la noi 🏠 - experiența unei mămici.

Mamă, pot să am o pisică?” Dacă copilul tău vrea un animal de companie (și tu nu) - povestea lui Bobi.

Baietelul meu vrea un caine. Sau o pisică. Asta pare grozav. Dar ei i se pare mai degrabă o bătaie de cap. Altceva de care să ai grijă? Pe de altă parte, creșterea cu un animal de companie este ceva benefic pentru un copil - a fi bine pentru copii. Ce să fac?

Deci ce sa facem?

Da, aici este întrebarea. Ideea a fost deja plantată în vacanta de vara de anul trecut de la munte de la Gura Humorului. Oleg, un Golden Retriever blond si entuziast era super jucaus cu baietelul meu de 4 ani. Dupa vacanta, a devenit foarte intneresant de caini si incepuse sa ii cunoasca pe toti cainii din cartier. A abordat practic fiecare câine pe care l-a întâlnit pentru o sesiune de mângâiat sau de joaca. Și, acum la doar 5 ani, își pune acea întrebare inevitabilă: „Mamă, putem avea un câine?” Eu, care am crescut cu un caine ii răspund: „Da, câinii sunt drăguți! Hai să vorbim cu tata.”

Rezervele mele

Dar imediat după aceea vin, rezervele mele. Nu mă văd ieșind la plimbare cu cainele de trei ori pe zi. Și: cine va avea grijă de câine când vom fi plecați? Plecam destul de des și nu-mi place sentimentul de a fi mereu nevoita să las pe cineva în urmă. De asemenea, nu lipsită de importanță: fiicei mele (3) îi este frică de animale. De la furnică la șoarece și de la gândac la pisică...

De unde vine frica ei: chiar nu am idee. Iubim animalele acasă, ajutăm orice viespe să iasă printr-un pahar, nu mâncăm carne și ne oprim adesea la oile / vacile / caii din poiană sa facem poze cu ele. Fiul meu se apropie de tatăl său și îl întreabă: „Putem avea un câine?” La care soțul meu spune: „Nu, nu-mi plac câinii. O pisică e altceva.” Și așa este trimis de la caine la pisica...

O pisică, chiar vreau una? mă întreb mai târziu în acea seară. Pare o altă bătaie de cap. Cred că doi copii sunt grozavi, dar și o responsabilitate. Imi mai trebuie ceva care să ai grijă? Dar fiul meu își dorește atât de mult. Și poate că o va ajuta pe fiica noastră să treacă mai repede de frica ei de animale?

Care este beneficiul?

„Ce zici de o pisică?” ma abordeaza fiul meu săptămâna următoare. „Da, îmi place!” strigă soțul meu. „Am avut o pisica cand eram copil.” Mă uit la el întrebător. O pisică? Știu că acum îi enervez pe mulți iubitori de pisici, dar pisicile: la ce servesc ele?

Pisicile stau toată ziua, pe canapea, în poală, pe pervaz la soare. Din când în când fac o plimbare și nu le vezi ore întregi. Se întorc cu un șoarece în gură sau cu o pasăre moartă. Sau nimic. Miaună puțin, trag un pui de somn și continuă...

Avantaje

Asadar am crescut cu câini. Plimbare, îmbrățișări, înot, fotbal: există întotdeauna ceva de-a face cu aceste animale.

Dar, e adevarat ca un animal de companie, inclusiv o pisica, aduce cu el un munte de efecte pozitive. Studiile arată că a avea un animal de companie este benefic pentru dezvoltarea copilului. Citeste Rolul animalelor de casa in cresterea si dezvoltarea copiilor - un reportaj marca Desprecopii | video |

De exemplu, a avea de-a face cu câinii ar avea un efect de reducere a stresului, iar copiii fac mai multă mișcare datorită unui câine. Mângâind un animal, tensiunea arterială și frecvența cardiacă scad, iar rezistența primește, de asemenea, un impuls de la un animal de companie. Animalele de companie sunt bune și pentru dezvoltarea socială, am citit. Copiii care cresc cu un animal de companie ar fi mai încrezători. În plus, animalele pot ajuta un copil să se simtă în siguranță.

Mai multe studii indică faptul că copiii care au un animal de companie sunt mai rezistenți și mai încrezători în sine. De asemenea, nu lipsit de importanță: un animal de companie te învață despre viață. Mai devreme sau mai târziu, un animalut va muri și poate că nu există o lecție de viață mai mare decât să înveți să faci față pierderii.

Discuție de costuri

Soțul meu este mult mai hotărât - nu vrea caine („mult prea multă muncă”) decât mine - despre o pisică, așa că dacă copiii primesc un animal de companie, eu sunt singura lor speranță. Cât costă asta de fapt, un animal de companie, mă întreb. Putem lua o pisică cu pedigree ( scumpă) sau fără.

Exista o serie de costuri suplimentare: 25 până la 50 de euro pentru castrare sau sterilizare, si apoi vaccinare (nu stiu cat costa) Apoi există întreținerea zilnică; o pungă medie de mâncare costă 40 de roni. Apoi sunt costurile posibile pentru veterinar.” Și cutia de gunoi, stâlp de zgâriere, deparazitare.

Ies afara si îl văd pe fiul meu langa scari cu mâna întinsă. "Hai pisicuta, haide draga", spune el. Fiica mea se ascunde în spatele fratelui ei și foarte încet, pas cu pas puțin mai aproape, întinde și ea mâna. Pisica vecină li se alătură și pentru o nanosecundă îl atinge, apoi aleargă mândră către mine: „Mami, mami, am mângâiat pisica, e bine?”

„Vrei și tu o pisică?”, întreb. E liniște pentru o vreme. Da, spune ea. „Dar doar un pui de pisică.”

Un pui e ca un bebe

Apropo de obișnuință, îmi amintesc că părinții mei erau nevoiti sa se scoale noaptea în miezul nopții din cauza plânsului catelului si chiar facea pipi peste tot. Și au mers la cursuri pentru cățeluși săptămâni întregi. Noul nostru prieten patruped era de fapt ca un copil. Dar o pisică? Oare trebuie si pisicile educate?

Dau un Goole si aflu ca: Poți învăța o pisică multe. O poti invata sa NU incerce sa facă ceva, mai ales. În acest fel, îți poți pune pisoiul la stâlp de zgâriere imediat ce își pune unghiile în canapea. Și dacă nu vrei ca pisica ta să meargă pe blatul de bucatarie, asigură-te că nici nu vine niciodată acolo. Nu lăsa mâncarea în urmă, atunci nu o va găsi interesantă și literalmente nu are nimic de-a face cu asta...

Inca nu suntem entuziasmati de idee...

Aș vrea să-i dau o șansă unei pisici sa faca parte din familia noastră, dar entuziasmul meu nu crește. Vecinii noștri au două pisici care acum au șase luni. Au voie să iasă afară pentru prima dată în curtea noastră și când vine momentul, mergem să aruncăm o privire la ele. Imediat una din ele intră prin ușa deschisă. Si baiatul si meu si fetita mea se uita cu ingrijorare...

Il strig pe vecin. „Pisica ta este aici, vii să o iei?” Cred că vede o mică rezistență în ochii mei si imi spune.... „Ești sigur că vrei o pisică? Fă-o doar dacă îți place cu adevărat, nu?” „Dar copiii își doresc atât de mult”, spun eu. OK asta nu inseamna ca trebuie sa ii ascult... dar reusesc sa evit alte intrebari.

O intreb pe vecina despre primele saptamani cu pisoii ei. Apoi descopăr că trebuie sa ții pisicile în casă în primele luni de viață, sau într-o grădină retrasă, pentru a te obișnui împreună cu ele și până când sunt „sigure pe ele”.

OK, in final, dupa alte doua luni, am ales totusi sa le oferim placerea unui animalut de companie. Asa ca le-am spus „Bine, puteti avea o pisică.” Copiii au sarit in sus bucurie. Au inceput imediat să inventeze nume. Bobi și Suzi...depinde de ce va fi...

Patru luni mai tarziu

Bobi e acum un membru al familiei. Cand se trezesc ambii copii - prima intrebare este - Bobi s-a trezit? Desigur - ma asigur ca nu se plimba pe blatul din bucatarie si nu sta in patul meu. Iar sotul meu este responsabil cu schimbarea scutecelor... adica a nisipului din cutie...

Sfaturi de bază privind achiziționarea unei pisici

- Întâlnește-te cu crescătorul și vezi unde trăiește și unde s-a născut pisoiul înainte de a lua o decizie. În acest mod, vei afla mai multe despre istoricul acestuia și vei înțelege mai bine cum a fost îngrijit
- Când discuți cu un crescător, adresează întrebări despre temperamentul ambilor părinți ai pisoiului, pentru a culege cât mai multe informații despre pisoiul pe care ți-l dorești
- Întreabă crescătorul ce măsuri a luat pentru a se asigura că pisoii sunt bine socializați: pisoii își deprind majoritatea abilităților de socializare în primele opt săptămâni, deci este esențial ca în această perioadă să li se ofere suficient timp și atenție
- Observă atenția crescătorului acordată igienei, sănătății și nutriției
- Află vârsta pisoilor. Aceștia trebuie să rămână alături de mama lor până la vârsta de 12 săptămâni, o despărțire timpurie putând duce la probleme comportamentale
- Verifică dacă există probleme de sănătate vizibile. Pisoii trebuie să aibă ochii strălucitori și o greutate optimă
- Întreabă dacă au fost consultați de un medic veterinar. Acest lucru ar trebui să includă vaccinurile și deparazitarea, dar și eventualele teste efectuate pentru anumite boli ereditare. Cere să - vezi orice certificate relevante
- Află dacă mama a fost vaccinată și deparazitată. Dacă nu a primit aceste tratamente, este puțin probabil ca pisoii să le fi primit la rândul lor
- Întreabă dacă pisoii au microcipuri implementate. Dacă nu, ar trebui să iei în calcul această procedură cât mai curând posibil
- Alege un cabinet veterinar și programează o consultație cât mai curând după ce aduci pisoiul acasă