Boala Lyme: O bombă cu ceas

TEMA: Sanatatea familiei | 0 | 23/7/2025

În ultimii ani, boala Lyme a devenit una dintre cele mai discutate și controversate boli infecțioase emergente din lume. Transmisă în principal prin mușcătura căpușelor infectate, această afecțiune aparent banală poate avea consecințe grave asupra sănătății dacă nu este depistată și tratată la timp. Răspândirea accelerată a bolii în regiunile temperate ale Europei, Americii de Nord și Asiei, alături de dificultățile persistente în diagnosticare și tratament, a transformat boala Lyme într-o problemă majoră de sănătate publică. În ciuda progreselor științifice, multe întrebări rămân fără răspuns, iar cazurile cronice continuă să stârnească dezbateri în comunitatea medicală. Acest articol își propune să ofere o imagine de ansamblu actualizată asupra bolii Lyme în 2025, de la transmitere și simptome, până la metode de prevenție și provocările din sistemul de sănătate.

Boala Lyme: una dintre cele mai răspândite boli infecțioase emergente din lumea occidentală

Boala Lyme este una dintre bolile cu cea mai rapidă creștere în țările occidentale, iar amenințarea pe care o reprezintă a devenit tot mai evidentă în ultimii ani. Estimările recente indică faptul că, în fiecare an, peste 500.000 de persoane sunt diagnosticate cu boala Lyme în Statele Unite (conform datelor CDC actualizate în 2025), în timp ce în Europa sunt raportate anual peste 100.000 de cazuri, o creștere semnificativă față de anii anteriori. Totuși, numărul real al persoanelor afectate este, cel mai probabil, subestimat din cauza raportării incomplete și a limitărilor testelor de diagnostic.

Pe orice listă de boli transmise de căpușe, țânțari sau purici, Borrelia burgdorferi – agentul patogen responsabil de boala Lyme – ar trebui să fie în frunte. Bacteria a fost identificată pentru prima dată în SUA, la începutul anilor 1970, la pacienți din orașul Lyme, Connecticut. Totuși, cel mai vechi caz cunoscut este Omul ghețurilor din Tirol („Ötzi”), un individ mumificat în urmă cu aproximativ 5300 de ani, descoperit în Alpii Italieni, care prezenta ADN de Borrelia în țesuturile sale.

Ce este Borrelia burgdorferi?

Borrelia burgdorferi este o bacterie de tip spirochetă (în formă de tirbușon), cu peste 20 de subspecii, dintre care cinci pot infecta omul. Bacteria se dezvoltă în interiorul căpușelor, unde migrează din intestin spre glandele salivare. Astfel, Borrelia poate pătrunde în pielea umană în timpul hrănirii căpușei, apoi se răspândește în sânge și poate ajunge la diferite țesuturi. Pentru a supraviețui și a stabili infecția, Borrelia își modifică structura pentru a evita detectarea de către sistemul imunitar.

Cum se transmite bacteria?

În Europa, principala specie vectorială este căpușa Ixodes ricinus. În America de Nord, principalul vector este Ixodes scapularis (căpușa cu picioare negre), iar în Asia acționează specii precum Ixodes persulcatus. Oamenii se pot infecta prin mușcătura unei căpușe infectate.

În plus, căpușele pot transmite simultan și alți agenți patogeni (ex: Anaplasma, Babesia, virusul encefalitei de căpușă), ceea ce complică diagnosticul și tratamentul.

Totodată, cercetări recente (2022-2024) sugerează că Borrelia a fost detectată și în purici, păduchi și țânțari, deși rolul acestora ca vectori eficienți la om nu a fost încă dovedit în mod concludent. Există suspiciuni și asupra transmiterii prin contact sexual, transfuzii de sânge, transplanturi de organe, salivă, lapte matern sau transplacentar – însă aceste căi rămân controversate și insuficient confirmate științific în 2025.

Ce efecte are infecția cu Borrelia asupra organismului?

Semnul cel mai cunoscut al infecției precoce este o erupție cutanată în formă de „ochi de taur”, cunoscută sub numele de eritem migrator (Erythema migrans), care apare între 3 și 30 de zile de la mușcătură. Cu toate acestea, aproximativ 20-30% dintre pacienți nu dezvoltă deloc această erupție sau nu o observă.

Dacă nu este tratată la timp, boala Lyme poate progresa și afecta pielea, articulațiile (artrită Lyme), sistemul nervos (neuroborrelioză) și inima (cardită Lyme). Inflamarea creierului este rară, dar poate apărea în cazuri avansate, netratate, fiind raportată la aproximativ 10–15% dintre pacienți cu forme severe.

Diagnostic și tratament

Diagnosticul se bazează pe simptome clinice, istoricul expunerii și testele serologice (ELISA și Western blot), care însă pot avea rezultate fals negative, mai ales în stadiile incipiente.

Tratamentul standard implică administrarea de antibiotice (de exemplu, doxiciclină, amoxicilină sau ceftriaxonă). În majoritatea cazurilor timpurii, tratamentul este eficient. Totuși, 10-20% dintre pacienți dezvoltă așa-numitul sindrom post-tratament Lyme (PTLDS), cu simptome persistente: oboseală cronică, dureri articulare și musculare, probleme de somn, tulburări de memorie și concentrare.

În cazul infecției cronice, mulți pacienți necesită îngrijire multidisciplinară, care include nu doar antibiotice, ci și sprijin imunologic, managementul durerii, fizioterapie și suport psihologic.

Cum putem preveni infectarea?

În prezent (iulie 2025), nu există un vaccin aprobat la nivel global pentru boala Lyme, însă un vaccin denumit VLA15, dezvoltat de Valneva și Pfizer, se află în faza finală de testare clinică și ar putea primi aprobare în următorii ani.

Până atunci, măsurile preventive includ:

Evitarea zonelor infestate cu căpușe, mai ales în sezonul cald (aprilie - octombrie)
Purtarea de îmbrăcăminte deschisă la culoare și cu mâneci/pantaloni lungi
Aplicarea de repelente pe bază de DEET sau permethrin
Verificarea corpului după expunerea în natură
Îndepărtarea rapidă și corectă a căpușei, dacă este detectată

Boala Lyme în România

În România, boala Lyme este monitorizată oficial din 2010. În acel an, au fost raportate 312 cazuri. Conform datelor INS și ale Institutului Național de Sănătate Publică, în 2024 au fost înregistrate peste 900 de cazuri confirmate, cu o creștere constantă în zonele montane și de deal (județele Brașov, Harghita, Covasna, Cluj, Suceava etc.).

Din păcate, lipsa educației medicale în rândul populației și uneori chiar al personalului medical duce la întârzieri în diagnosticare, ceea ce agravează șansele de recuperare completă.

Perspective și necesități urgente

Boala Lyme are implicații profunde pentru sănătatea publică, iar lipsa unor date clare, a unor metode eficiente de diagnostic precoce și a unui tratament standardizat pentru cazurile cronice creează o criză sanitară tot mai pronunțată.

Este nevoie urgentă de:

Cercetare aprofundată privind mecanismele bolii
Definirea și recunoașterea oficială a formelor cronice
Elaborarea unor protocoale clinice moderne, multidisciplinare
Educația populației și a medicilor în recunoașterea simptomelor
Accelerarea dezvoltării și aprobării unui vaccin sigur și eficient

Boala Lyme nu mai este o problemă rară sau izolată. Cu o incidență în creștere la nivel global și cu un impact sever asupra calității vieții, este esențial să abordăm această amenințare cu seriozitate și responsabilitate.

Cum iti feresti familia de boala Lyme cand esti la gratar

Mirosul carnii, o bere sau un vin rece alaturi si niste prieteni pot face din orice iesire la iarba verde un prilej de bucurie. Ei bine, in acest timp, liberi in mijlocul naturii, parintii se aseaza pe iarba, copiii se joaca prin tufisuri, si totul pare perfect. Este adevarat insa natura vine la pachet cu toate creaturile sale, inclusiv cu capusele setoase de sange care isi fac viata in acel loc. Asadar, de cate ori v-ati gandit ca - La Gratar in natura - este sansa perfecta pentru a fi muscat dvs sau copilul dvs de o capusa? Ok - acum luati atentie la sfaturile noastre.