Stima de sine a copilului: rolul parintilor in dezvoltarea unei personalitati independente si puternice

TEMA: Parenting pozitiv | 0 | 25/3/2021

Rolul parintilor este crucial in cresterea stimei de sine a copiilor. Stima de sine se creeaza in timp si este nevoie de mult tact si de rabdare din partea unui parinte pentru a-si ajuta copilul sa aiba o stima de sine crescuta, care sa il ajute sa aiba o personalitate puternica, independenta la maturitate.

Rolul parintilor este crucial in cresterea stimei de sine a copiilor, pentru ca in tot ceea ce fac, copiii sunt influentati de interactiunea cu parintii lor. Pana cand sunt suficient de maturi ca sa isi formeze propria viziune despre lume, ei interpreteaza universul prin ochii parintilor lor, iar cuvintele adresate de parinti lor sau altor persoane devin puncte de reper in imaginea pe care si-o construiesc despre sine.

- veti citi:
Stima de sine a copilului - legatura cu increderea si autonomia
Lauda-ti copilul
Transforma o probleme in cautarea unei solutii
Inlocuieste esecul cu lectia invatata din el
Lauda-ti copilul fata de alte persoane

Stima de sine a copilului - legatura cu increderea si autonomia

In plus, cresterea stimei de sine este o metoda de a creste un copil echilibrat si autonom.

Lauda-ti copilul si arata-i ca a facut ceva bun, indiferent daca este vorba de un lucru maret sau banal

Studiile arata ca in modul in care se comporta copiii se reflecta credintele lor. Atunci cand observi un lucru pozitiv la copilul tau, spune-i asta, lauda-l sau pur si simplu arata-i ca a facut ceva bun, indiferent daca este vorba de un lucru maret sau banal. Important este sa te focalizezi pe ceea ce face efectiv si nu sa ii evidentiezi calitati generale.

De exemplu, daca a rezolvat cu brio o problema la matematica, aratate-te entuziasmat de faptul ca a facut acea problema, printr-o replica de genul „Super, ai rezolvat o problema atat de grea! E extraordinar, bravo!” si nu-i spune doar „Bravo, esti foarte destept!”.

Transforma o problema in cautarea unei solutii

Atunci cand ii faci observatii copilului in legatura cu o sarcina pe care nu a indeplinit-o corect, incearca sa te raportezi la momentul prezent in loc sa faci observatii demoralizatoare, cu caracter general. In loc sa ii spui „Intotdeauna uiti sa faci patul!”, mai bine intreaba-l „Cum crezi ca ai putea sa faci incat sa iti amintesti maine sa faci patul?”.

Felul in care facem un repros unui copil este extrem de important pentru ca il poate transforma din copilul problema in copilul care rezolva o problema. Comentariile in legatura cu indeplinirea unei sarcini ar trebui sa fie mereu pozitive, sa fie centrate pe progresul facut de copil oricat de mic ar fi el. Incurajarea are un rol stimulativ pentru oricine vrea sa atinga un obiectiv, indiferent daca este copil sau adult.

Inlocuieste esecul cu lectia invatata din el

Copiii invata din orice experienta pe care o traiesc. Iar atunci cand lucrurile nu merg asa cum isi doresc ei si nu reusesc sa finalizeze cu succes o sarcina, concluziile pe care le trag sunt adesea globale si mult mai grave decat o impune esecul in sine.

Un esec minor generat de imposibilitatea de a rezolva un exercitiu la matematica poate sa conduca la o concluzie globala, si falsa, de tipul „Nu sunt bun la matematica...” sau, mai grav, „Nu sunt bun la scoala...”. Pentru a pre-intampina astfel de concluzii gresite, ajuta-ti copilul cat poti de mult, incurajandu-l si explicandu-i ca un esec nu trebuie sa fie neaparat o sursa de dezamagire. Orienteaza-l spre actiunile pe care le poate face pentru ca data viitoare sa nu mai intampine esecul respectiv si ajuta-l se se focalizeze pe concret mai mult decat pe general.

Lauda-ti copilul fata de alte persoane

Atunci cand incerci sa iti convingi copilul in mod direct, chiar si de un lucru pozitiv, este posibil sa intampini rezistenta. Si este ceva firesc, pentru ca, in fond, chiar daca tu il incurajezi, el simte contrariul. Insa atunci cand te aude spunand aceleasi lucruri si unei a treia persoane, increderea sa creste si sansele de a transforma o dezamagire in ceva constructiv cresc si ele. Pentru ca un copil crede tot ce spun parintii, oricat de utopic ar parea asta - si actioneaza in consecinta.