Am fost și eu unul dintre acei copii care au fugit de acasa. Povestea reala a unui mamici de azi si sfatul psihologului - confesiuni

TEMA: Probleme ale adolescentilor | 0 | 25/5/2025

Unii copii aleg să fugă de acasă nu pentru aventură, ci pentru că simt că nu mai pot rămâne. În spatele unui gest atât de drastic se ascunde, de cele mai multe ori, o durere mută, un strigăt tăcut după atenție, siguranță și iubire. Copiii care nu sunt ascultați, validați sau înțeleși pot ajunge să creadă că singura cale de a fi auziți este să plece. Nu vorbim despre lipsă de recunoștință, ci despre o suferință adâncă, uneori nevăzută, dar profund resimțită.

Și tocmai de aceea, este esențial ca părinții să fie prezenți – cu empatie, nu doar cu reguli, cu răbdare, nu doar cu reproșuri.

Am fost și eu unul dintre acei copii care au fugit de acasa - povestea unei mamici

Nu am fugit pentru distracție. Nu am dormit pe străzi. M-am dus în casa care-mi rămăsese de la mama, cu sufletul plin de durere, dar și cu o sete uriașă de libertate și respect. Mi-am dat Bacalaureatul. Am mers la facultate. Azi am un cămin al meu și trei copii pe care îi cresc cu toată iubirea pe care n-am primit-o atunci. Dar am plecat. Am plecat nu pentru că voiam, ci pentru că nu mai puteam.

Aveam 18 ani.

Aveam 18 ani. Teoretic, majoră. Practic, doar o adolescentă epuizată emoțional. Crescută de un unchi și o mătușă care, când aveam 14 ani, au devenit brusc fragili – el, după o pareză, ea, după o operație grea de cancer. De atunci, eu eram totul: gospodină, îngrijitoare, sprijin. Fără pauze, fără mulțumesc.

Cu două săptămâni înainte de Bac și o zi înainte de un test important la matematică, m-a certat pentru că nu am stat la coadă să iau chibrituri. Era criză, stăteau oameni cu orele, iar eu nu mai puteam. I-am spus, calm, că nu e corect să pierd timpul asa și că ar trebui să luăm o femeie care să ne ajute – voiam să învăț, să reușesc.

Răspunsul matusii mele a fost doarte dureros: „Ești egoistă. SI mai si crezi ca o să-ți las averea.” Atunci am știut: nu mai pot sta acolo . I-am spus că în două săptămâni plec. Și am plecat.

Nu știu dacă am procedat bine. Dar sufletul meu nu regretă. Uneori e nevoie de curaj ca să pleci, și de și mai mult curaj ca să nu devii tu, la rândul tău, un om dur.

Nu toți copiii care pleacă au motive clare. Dar toți au sentimente. Au demnitate. Au o inimă care doare când nu sunt ascultați, înțeleși, văzuți. Iar părinții și adulții care îi cresc trebuie să înțeleagă: nu disciplina rigidă, ci răbdarea, blândețea, empatia și încrederea clădesc un OM.

Iar dacă, totuși, copilul tău pleacă, întreabă-te ce poți repara. Fii acel adult care nu cere, ci oferă sprijin. Cu inima deschisă. Pentru că, uneori, tot ce are nevoie un copil este să știe că poate veni acasă. Că e iubit. Că nu e târziu. - mesaj de pe forumul Deprecopii

Sfatul psihologului pentru părinți:

Această poveste ne arată cât de profund pot răni lipsa de afecțiune, neîncrederea și presiunea pusă pe umerii fragili ai unui copil. Când copiii simt că nu mai au spațiu să respire, să fie văzuți și acceptați cu adevărat, uneori aleg să plece – nu ca rebeliune, ci ca strigăt de ajutor.

👉 Ca părinte, nu uita:

❗ Ascultarea autentică e mai importantă decât autoritatea.

❗ Afecțiunea constantă e fundația încrederii.

❗ Nu subestima niciodată puterea unui „Îmi pare rău” sau a unui „Te iubesc, sunt aici”.

❗ Dacă observi semne de retragere, tristețe, furie sau respingere la copilul tău – nu le ignora.

❗ Caută sprijin, vorbește cu un specialist în parenting sau psiholog. E un semn de putere, nu de slăbiciune.

Copiii nu pleacă de lângă părinți când le e bine. Iar când o fac, poarta spre acasă trebuie să rămână mereu deschisă. Cu blândețe. Cu iertare. Cu iubire.

6 sfaturi de parenting care te pot ajuta in meseria de părinte:

Copilul meu nu ma asculta - sau despre cum setam reguli care sa fie respectate
Educatia non-materialista a copilului intr-o lume materialista: intre principii si realitate
Cum sa critici un copil fara sa il distrugi in interior
7 dovezi ca dai o educatie buna copilului tau, deci practici un parenting corect
Parenting in era digitala: alfabetizarea digitala a parintilor
Comunicarea nonverbala te poate face un parinte mai bun: cateva aspecte pe care trebuie sa le stii

Va recomandam sa cititi: Mai multe despre psihologia copilului aici >

Cabinetul Psi - Psihologie

Forum specializat de psihologie. Intrebari si raspunsuri la intrebarile ce ne framanta

Mai multe despre psihologia copilului aici >

autor: Amalia Averescu - psiholog - Kinder- en jeugdpsychologie - specializat in Psihologia Copilului, Zwolle, Olanda.
In exclusivitate pentru Desprecopii.com © 2025