Nașterea bebelușului - cum influențează tipul nașterii microbiomul bebelușului

Nasterea bebelusului - cum influenteaza tipul nasterii microbiomul bebelusului

Nașterea bebelușului - cum influențează tipul nașterii microbiomul bebelușului

Microbiomul este important pentru multe aspecte ale sănătății, de la sănătatea intestinului la sănătatea mentală și la gradul de imunitate – însă, s-a constatat că primele câteva luni de viață reprezintă o fereastră cu adevărat critică pentru dezvoltarea sa” - dintr-un studiu publicat de Universitatea de Medicină de la Harvard, USA. 1

În prezent se știe că procesul de colonizare microbiană al organismului bebelușului născut pe cale  vaginală este diferit de cel al bebelușului născut prin cezariană.  În timpul nașterii vaginale, contactul cu flora vaginală și intestinală a mamei este cea mai importantă sursă pentru colonizarea microbiană a sugarului, favorizând colonizarea în principal a Lactobacililor, Prevotella și Bifidobacteriilor. 2

Temelia unui microbiom sănătos se construiește în primii 3 ani de viață (despre importanța micobiomului)

Când ajunge la maturitate, un adult găzduiește între 500 și 1.000 de specii de bacterii intestinale, multe dintre ele benefice. Acestea servesc la combaterea microbilor care provoacă infecții și la digestia alimentelor. Mai mult,  sprijină metabolizarea nutrienților și interacționează cu sistemul nervos central pentru a-i influența starea de spirit și capacitățile cognitive.

Însă, temelia sănătoasă pentru acest înveliș protector de microorganisme – numit microbiom - este construită până la vârsta de 3 ani, iar ceea ce se întâmplă în primele trei luni de viață ale unui bebeluș este esențial.

Bebelușii se nasc, în esență, fără microbiom și cu un sistem imunitar foarte imatur, iar ulterior, acestea se dezvoltă împreună, completându-se reciproc 1.

Chiar de la început, primele bacterii care colonizează intestinul, pielea și cavitatea bucala a unui bebeluș,  „învață” sistemul său imunitar care anume sunt dăunătoare și care sunt prietenoase.

Un microbiom dezechilibrat - definit și ca disbioză - poate avea efecte imediate asupra bebelușului: diaree, constipație, disconfort abdominal. Dacă disbioza persistă și nu se intervine pentru reglarea acesteia, bebelușul poate dezvolta afecțiuni precum: alergii alimentare, astm, dermatită atopică, diabet zaharat de tip 2.

Nașterea vaginală expune bebelușul la o gamă variată de bacterii ale mamei

Nașterea vaginală, desigur, atunci când este posibilă, marchează un pas critic în odiseea microbiomului.  Încă din primele - minute ale vieții din afara uterului mămicii, nou-născutul este expus la o gamă variată de bacterii specifice, pe măsură ce trece prin canalul de naștere. În acest proces, bebeluşul este acoperit cu bacterii, iar o parte din acestea sunt înghiţite.

Însă, bebelușii născuți prin cezariană nu au același grad de expunere.3

Într-un studiu recent, cercetătorii au analizat probe de scaun de la 120 de sugari de 10 ori în primul an de viață, și au constatat că cei născuți vaginal aveau mai multe bacterii benefice și mai puține bacterii dăunătoare. Un alt studiu recent efectuat pe mai mult de 6.000 de copii născuți în New York a constatat că cei născuți prin cezariană aveau de două ori mai multe șanse să dezvolte alergii alimentare sau astm până la vârsta de 3 ani.4

Prima baie a bebelușului ar trebui amânată cel puțin 24 ore

Tocmai pentru a da timp microbiomului să se dezvolte, baia bebelușului după  nașterea naturală ar trebui amânată 24 ore. În felul acesta pielea micuțului este protejată de posibilele bacterii periculoase,  precum mult temutul stafilococ MRSA (o tulpină  bacteriană rezistentă la  aproape toate antibioticele descoperite). Spălarea imediat după naștere îndepărtează  aceste bacterii protectoare, care formează o barieră ce asigură  imunitatea nativă - la nivelul pielii.

În general, bebelușii născuți prin cezariană de urgență (după o perioadă de travaliu) au un microbiom mai sănătos decât cei născuți prin cezariană programată.

Ce se întâmplă cu microbiomul când cezariana este inevitabilă

Atunci când nașterea prin operație de tip cezariană este inevitabilă, primul contact al bebelușului va fi cu bacteriile exterioare, cele care se găsesc într-o sală de operație sau în brațele personalului medical care îl îngrijește în primele ore de viață. În acest caz, specialiștii recomandă contactul piele-pe-piele între mamă și bebeluș și inițierea rapidă a alăptării, pentru a încerca echilibrarea bacteriilor benefice de la nivelul pielii nou-născutului cu cele prezente asupra corpului matern, imediat după naștere.  Contactul piele-pe-piele va ajuta la înocularea nou-născutului cu bacteriile bune ale mamei.

Indiferent de modul în care un bebeluș este născut -  lucrurile se pot îmbunătăți considerabil prin modul în care va fi hrănit.

Citește pe larg despre Nașterea prin cezariană și microbiota bebelușului și descoperă sfaturi utile pentru mamici

Material aprobat și revizuit de
Dr. Roxana Hristianovici
Medic specialist pediatru și consultant în alăptare acreditat IBCLC.
ART-LIN-04/21-38

Referințe științifice:
1 The Microbiome - studiu publicat de Universitatea de Medicina Harvard https://www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/microbiome/
2 Neu J, Rushing J: Cesarean versus vaginal delivery: long-term infant outcomes and the hygiene hypothesis. Clin Perinatol 2011; 38: 321–331.
3 Gut microbiota of healthy Canadian infants: profiles by mode of delivery and infant diet at 4 months https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3602254/
4 C-Section Babies Are Missing Key Microbes https://www.scientificamerican.com/article/c-section-babies-are-missing-key-microbes/

Daca ti-a placut articolul, apreciaza-l cu un share!