Cu bebe la mare: peripeții din prima zi
Ca niste parinti zbuciumati ce suntem si bebe fiind obisnuit cu galagia, n-am ales o statiune pentru familisti ci tocmai Vama Veche...
A debutat in forta. Ne-am trezit dimineata devreme, ne-am luat toate cele necesare si ne-am oprit pret de patru ore la receptia hotelului de unde uitandu-ne pe geam am asteptat sa se opreasca furtuna iscata din senin...
vei citi:
Prima zi la plaja
Atractia hotelului
Impactul cu scoicile
Porumb si poezie
Nu toti eroii poarta pelerine
Fluier a paguba
Basculam plaja
Prima zi la plaja
A debutat in forta. Ne-am trezit dimineata devreme, ne-am luat toate cele necesare si ne-am oprit pret de patru ore la receptia hotelului de unde uitandu-ne pe geam am asteptat sa se opreasca furtuna iscata din senin.
Atractia hotelului
Liftul ne-a ridicat la propriu moralul de parinti. Ne-am dat cu el nici nu mai stiu cate ture, cert e ca l-amm folosit pe post de trenulet, pana cand unul din angajatii hotelului vazand drifturile pe care le facem ne-a propus mai in gluma mai in serios sa ne angajam liftieri, ca oricum sunt in cautare de personal.
S-a oprit ploaia
Incantati ca putem in sfarsit sa parasim hotelul si cu bataturi la degete de la apasatul butoanelor din lift, am pornit spre plaja increzatori ca vom valorifica la maxim atat cat a mai ramas din prima zi pe litoral.
Impactul cu scoicile
Cel mai putin incantata a fost mingea de plaja care n-a rezistat mai mult de 5 minute si s-a spart.
Hai mai bine sa luam o galetusa
Dupa ce am folosit un pachet intreg de servetele ca sa sterg rauri de muci si suvoaie de lacrimi generate de trecerea in nefiinta a mingii de plaja am propus sa mergem la nenea de la Taraba si sa cumparam ceva mai rezistent.
Mai sarac cu 50 de lei
L-am incoltit pe vanzator hotarati ca nu plecam fara minge. Omul a ripostat printr-o oferta personalizata, vazand ca sunt tata de fata:
... galetusa albastra 10 lei
... galetusa galbena 30
... galetusa roz… 50
Porumb si poezie
Stand pe plaja, muncind de zor cu galeata vietii la constructia celui mai frumos castel de nisip ne-a lovit foamea. Cautand cu privirea un loc de unde am putea cumpara ceva de mancare am zarit un baiat si el tot cu o …galeata, doar ca a lui plina cu porumb si nu cu nisip. L-am rugat sa ne dea unul, iar el vazand cum se linge aia mica pe bot stiind ce bunatate o asteapta s-a oferit sa-I recite si cateva versuri, citez:
"Porumbel cu vitamine pentru fetele virgine!"
"Tati ce e virgine?" - Imaginati-va urmatoarea scena. Mama sforaie pe sezlong, fetita mananca porumb de zor, doua tipe topless joaca volei la o aruncatura de bat de noi, iar eu sunt nevoit sa dau definitia virginelor. Nu-i o misiune tocmai usoara… si e si cald… si fetele se joaca singure…
Salvarea vine din cer
Pe cand trag aer in piept si ma pregatesc sa scot pe gura cea mai draguta si mai simpatica si mai animata definitie a virginelor, trece pe deasupra marii, zgomotos, un avion care trage dupa el un banner cu Nutline. E salvarea noastra, ma rog a mea, caci copilul vede hardughia metalica si incepe sa strige aratand cu degetul "tati avionul!".
Vine valu’ imi ia calu
Ca si cum toate pana cum au mers ca la carte, asa cum ne-am propus la plecarea de acasa, intram putin in mare sa ne racorim, dar sa si alimentam cu apa castelul din nisip aflat pe plaja. Nu stiu cum fac dar pierd din vedere si uit in urma mea in apa forma de plastic calut primita la pachet cu galetusa, forma pe care evident valurile o poarta-n larg. Copilul ca un politist vede si incepe sa strige ca din gura de sarpe: ,,se ineaca, se ineaca!!!’’. Mentionez ca desi suntem in Vama cred ca urletele s-au auzit si la stanga la Bulgari, dar si la dreapta pana tocmai in Mamaia. Toate ca toate dar observ cum un tip bine facut cu bermude de culoare rosie alearga disperat spre noi cu mainile ridicate facand semne pe care nu le inteleg. E salvamarul! Omul zice ca a fost alertat (si arata cu mana spre una din fetele care joaca volei) ca cineva se ineaca si ne intreaba daca am vazut ceva.
Nu toti eroii poarta pelerine
Explic omului, care e intelegator, ca la mijloc nu-i decat o confuzie si ca fetita a vazut cum o forma de nisip e luata de valuri purtata in larg si ca in acel moment a inceput sa strige ,,se ineaca!’’. Atat si nimic mai mult. Salvamarul foarte amabil ne roaga sa-i aratam cam pe unde eram si intra in mare alergand. Ne uitam lung dupa el incercand sa-i spunem ca nu-i decat o forma de nisip, de plastic, si ca nu-i bai ca mai avem oricum si altele. N-apucam. Omul e deja departe.
Fluier a paguba
N-avem timp de pierdut caci castelul ne asteapta asa ca ne intoarcem atentia la constructia lui. Turnuletele sunt facute, mai trebuie doar umplut cu apa santul din jurul lui. N-apucam sa aducem doua galetuse cu apa ca se aude un fluierat puternic si asemeni lui Poseidon vedem cum iese din mare salvamarul cu calul nostru in mana, victorios, mandru ca l-a gasit. Atentia fetitei mele nu mai e insa la calul recuperat cat la fluierul salvatorului. Pe loc se decide ca vrea si ea unul. Multumim pentru cal si mai in gluma mai in serios intreb daca nu stie oare de unde am putea cumpara si noi un fluier. El in continuare amabil, il scoate de la gat si il da copilului in mana sa se uite la el, dupa care se aseaza pe selong sa-si traga putin sufletul, timp in care noi adultii facem schimb de amabilitati. Povestim ca venim tocmai de la Cluj, el zice ca are o versioara in Ardeal, intrebam daca ne recomanda vreo cherhana anume unde se mananca bine, el ne recomanda vreo trei dupa care ne luam ramas bun, nu inainte de a cere copilului sa-i dea lui nenea inapoi fluierul. Copilul se uita la mine senin si zice: "l-am pierdut."
Eu de rusine mai sa intru in pamant, sa ma bag in crama castelului construit din nisip nu alta. As fi preferat sa nu fiu, sa dispar, sau sa fiu dar in locul calului inecat in mare. Adica omul e dragut super/mega/hiper amabil, ne recupereaza jucaria, ne da de la gat fluierul si noi ce facem? Noi il prapadim!
Basculam plaja
Nu e timp de pierdut, mai ales ca usor usor se lasa si seara deci mult nu mai avem pana la intuneric asa ca incepem sa excavam plaja in cautarea fluierului. Bineinteles la operatiune participa si proprietarul, salvamarul adica. Partea nasoala e ca nici nu stie sa-mi spuna cam prin ce zona s-a jucat cu el. Incercati deci sa va imaginati situatia. Trei adulti in patru labe si un copil rascolind pamantul asemeni unor disperati care sunt in cautare de apa. Vazand disperarea se alatura ca sa-mi faca, pardon, sa ne faca si mai usoara cautarea si cele doua jucatoare de volei. Sunt la fel de topless in continuare, dar acum suntem 5 adulti si un copil care capalesc nisipul. Trece prin zona si vanzatorul ambulant de porumb care cunoscandu-l pe salvamar si afland ca s-a pierdut fluierul, lasa oala deoparte, se aseaza in genunchi si incepe si el sa sape.
Ma simt ca in cantecul "un elefant se legana". Suntem tot mai multi, suntem 6 adulti si jumatate, iar obiectul pierdut pare tot mai departe, de negasit.
Resemnat, obosit, insetat, ars pe spate, sunt gata sa depun armele si sa ma ofer pe mine drept fluier salvamarului cand aud din spate: L-am gasit!!!
Reactiile celor din jur de nepretuit:
Copilul: Uraaa l-am gasit!
Mama: Si ti-am spus sa nu i-l dai…!
Salvamarul: Bine ca l-am gasit.
Jucatoarele de volei: Ati gasit calutul?
Vanzatorul de porumb: Va mai dau unu fiert?
In toata nebunia asta ma uit lung spre cer si ma gandesc oare ce m-asteapta maine, astazi fiind doar prima zi de vacanta dintr-un concediu de… 14 zile.
► autor: Mihai Nicoara, redactor tatic de la Desprecopii - Mihai este tatal unei fetite minunate de 4 anisori, iar in curand si tata de baietel. El scrie si despre meseria de tatic aici: Mihai - ganduri de tatic
Potrivit unui studiu 1 din 2 copii este bătut - și totuși cine-i bate?
Potrivit unui studiu realizat de catre Organizatia Salvati Copiii Romania, 1 din 2 copii este batut
Si totusi cine-i bate? Pentru ca daca discuti cu diversi parinti, in stanga, in dreapta, nimeni nu o sa recunoasca nimic. Din contra or sa condamne orice corectie fizica. Eu spre exemplu sunt tatic, am un copil in varsta de 4 ani, cunosc parinti atat la gradinita unde-mi duc fetita cat si in cercul de prieteni, insa nu stiu nici macar unul care sa recunosca faptul ca-si mai mangaie din cand in cand micutul cu dosul palmei, unul pe care sa-l pot arata cu degetul si sa-l dau aici drept parinte dictator. Mai departe>>
Pagina tatilor - actuali si viitori
Ganduri si ... sa spunem ... sfaturi, pentru taticii de azi. Vorbim cu seriozitate despre cea mai frumoasa meserie din viata unui barbat: aceea de tata.
Si nu numai cea mai frumoasa - dar si cea mai plina de suprize, emotie, sensibilitate si impliniri. Deci, aici e locul taticilor care vor sa conteze in viata copilului lor.
Ce sentimente ti-a produs acest articol?
Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!
Scrie un comentariu
Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII