Nașterea la Medlife: de frica unei cezariene am incercat toate metodele de declanșare a nașterii - experiența mea

Nasterea la Medlife: de frica unei cezariene am incercat toate metodele de declansare a nasterii - experienta mea

Nașterea la Medlife: de frica unei cezariene am incercat toate metodele de declanșare a nașterii - experiența mea

Bebe s-a lăsat mult timp așteptat. Așa că doamna doctor Carmen Negoescu a hotărât că nu vrea să riște să îl lase mai mult de 40 de saptamani si 4 zile, când m-a programat la cezariană, mai mult împotriva voinței mele. Era joi seara la control când m-a anunțat de această decizie, cu presiunea psihologica că există risc de moarte fetala și lunea următoare ar fi potrivit ca bebe să vină. În plus, m-a avertizat că nu pot naște natural pentru că bebe nu a coborât in pelvis pentru că este mare și are și capul mare...

După o repriza de plâns și discuții la telefon cu soțul, am hotărât să mergem mai departe cu cezariana. După rahi-anestezie și cuplarea la aparate, la 5 minute de la începerea operației, am auzit plânsul neconsolat a lui bebe, iar lacrimile mi-au țâșnit instantaneu - iata experienta mea cu nasterea la Medlife.

Vei citi:
Exista risc de moarte fetala
Îmi doream să nasc natural
Emoțiile au fost mari
Am ajuns la camera de gardă la Medlife
Am hotărât să mergem mai departe cu cezariana
Am fost încurajată și susținută să alăptez
Nasterea la Bucuresti - alte experiente povestite de mamici

nasterea prin cezariana

Exista risc de moarte fetală

Bebe s-a lăsat mult timp așteptat. Așa că doamna doctor Carmen Negoescu a hotărât că nu vrea să riște să îl lase mai mult de 40s4z, când m-a programat la cezariană, mai mult împotriva voinței mele. Era joi seara la control când m-a anunțat de această decizie, cu presiunea psihologica că există risc de moarte fetala și lunea următoare ar fi potrivit ca bebe să vină. În plus, m-a avertizat că nu pot naște natural pentru că bebe nu a coborât in pelvis pentru că este mare și are și capul mare. 

 Îmi doream să nasc natural

În adâncul sufletului, nu eram deloc mulțumită și ok cu această forțare, în primul rând pentru că îmi doream ca bebe să vină când se simțea pregătit și apoi pentru ca îmi doream să nasc natural, ca bebe să treacă prin acest proces fiziologic natural ca să se poată adapta cât mai ușor la noua viață.

Așa că am început să mă informez în stânga și-n dreapta ce as putea sa fac să îi mai dau lui bebe ceva răgaz în burtica. Așa că am întrebat alte mămici până la ce vârstă a sarcinii au mers, am vorbit cu o doula despre ce as putea face pentru a declanșa travaliul și m-am frământat în fel și chip.

După multe cutii de ananas mâncate (se spune ca bromalina conținută de ananas declanșează contracții), mulți kilometri făcuți pe jos pe frig și ninsoare, a doua noapte de dragoste cu soțul pare să fi fost soluția pentru noi. 🤭 La 1 am, sâmbătă spre duminică au început contracțiile.

Emoțiile au fost mari

Soțul îmi monitoriza contracțiile (durata și intervalul dintre ele), mă mângâia și mă ținea în brațe, eu mă plimbam prin casă pentru că nu puteam sta jos pe contracții, am făcut dușuri lungi pe întuneric. La un moment dat, am observat o pata de sânge (neștiind că e normal ca asta să se întâmple când se dilata colul) și m-am speriat puțin. Sperietura s-a amplificat când după jumătate de oră, am constatat că nu-l mai simt pe bebe așa că am plecat spre spital.

Am ajuns la camera de gardă la Medlife

Eram dilatata 4cm așa că a trebuit să rămân. Am primit bagajul de la. Soț iar el s-a întors acasă.

După completarea formularelor și un duș rapid, am ajuns în sala de nașteri. S-au monitorizat bătăile inimii lui bebe și ale mele însă uneori mă decontau de la aparate să mă pot relaxa, dansa, citi (da, mi-am luat o carte în sala de naștere pregătită moral fiind pentru un travaliu lung) 🤭. După 6ore (12 in total) de travaliu la spital, colul nu s-a mai dilatat iar bebe nu a reușit să coboare, dând semne de stres fetal. Mai stresata eram eu, tot încercând să fac lucrurile cum trebuie, însă cu vocea moașei și a doctoriței de gardă spunându-mi că bebe e în pericol și că așteptarea mea e inutila pentru ca tot la cezariană se va ajunge.

Am hotărât să mergem mai departe cu cezariana

După o repriza de plâns și discuții la telefon cu soțul, am hotărât să mergem mai departe cu cezariana. După rahi-anestezie și cuplarea la aparate, la 5 minute de la începerea operației, am auzit plânsul neconsolat a lui bebe, iar lacrimile mi-au țâșnit instantaneu. A fost dragoste la primul sunet. Stăteam cu urechile ciulite la conversația dintre doctorițe despre micuțul meu. Se mirau cât de mare e, cum a deschis el ochișorii, cum e așa vocal. La ceva timp, în timp ce mă cuseau, mi l-au adus pe micuț să îl cunosc și să ne fotografiem. Moasa m-a anunțat că își luase libertatea de a face poze cu telefonul meu fără să mă anunțe, lucru pentru care i-am fost foarte recunoscătoare. Cu supărarea în minte, nu avusesem prezenta de spirit de a ruga pe cineva sa imortalizeze momentele acelea.

Am fost încurajată și susținută să alăptez

Au urmat câteva ore in post-operator, apoi am fost dusă în cameră unde am dormit până dimineața. Atunci m-am ridicat din pat pentru o recuperare mai rapidă și l-am avut cu mine pe bebe aproape toată ziua. Am fost încurajată și susținută să alăptez, ceea ce m-a ajutat sa pot alăpta exclusiv acasă, iar asta a fost una din marile bucurii pentru că mă temeam că cezariana va aduce cu sine o lipsa a lactației.

Per total, experiența a fost una buna, cu mulți oameni profesioniști lângă noi care să ne îngrijească și sa ne îndrume, iar acum suntem acasă cu tati și cu bunicile care ne iubesc mult și au grija de noi.

Vă doresc tuturor o naștere ușoară! 😘 🤗

Autor - Oana, o mamica de la Desprecopii, care a trimis povestea nasterii la adresa redactiei

Util de citit:

Nasterea prin cezariana: motive medicale care o recomanda
Ce trebuie sa stii inainte de a trece printr-o nastere prin cezariana

Ai nascut de curand si vrei sa ne relatezi povestea nasterii? Trimite-ne atunci povestea nasterii puiului tau pe mail  si noi o vom publica pe Desprecopii - cel mai citit site al parintilor din Romania. Povestea nasterii tale este o amintire speciala si unica care poate ajuta alte mamici in momentele grele!

Nasterea la Bucuresti - alte experiente povestite de mamici

Nașterea prin cezariană la Maternitatea Polizu a fost cu muuuulte emoții dar a meritat - experienta mea

Am născut natural la Maternitatea Polizu după dureri groaznice și am picat pe mâini foarte bune - experiența mea

Am născut prin cezariană la Maternitatea Polizu, cu un medic foarte calm și empatic - experienta mea

Am nascut la prin cezariana la Maternitatea Giulești. Bebelusilor li se ofera lapte praf si eu nu am fost de acord cu asta - experienta mea

Nasterea la Filantropia: Am nascut la 37 de saptamani prin cezariana si e o decizie pe care nu o regret - experienta mea

Nașterea de urgență la maternitatea Bucur a fost o experiență pozitivă - tot personalul a fost de nota 10

►► NASTEREA IN BUCURESTI - EXPERIENTELE MAMICILOR

Forumuri recomandate

Nasterea unei stele!
Mamicile povestesc experientele lor la nastere. Clipe unice, traite la maxima intensitate.

Clubul scutecelor (0-4 ani)
Generatia in blugi de maine - deocamdata in scutece. De la 0 la 4 ani.

autor: Oana, mamica membru DC - Toate drepturile rezervate (c) 2022

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️

Comentarii vizitatori

Citeste toate comentariile

Ce sentimente ti-a produs acest articol?

Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publica (ramai anonim) dar completarea corecta este necesara, mai ales in cazul in care astepti raspuns. | Toate campurile trebuie completate!

Ai o intrebare? APASA AICI pentru rubrica de intrebari SAU intreaba pe FORUMUL DESPRECOPII