Când și de la ce vârstă scoatem copilul afară?

Dr. Roxana Hristianovici: În principiu, absolut toți copiii ies afară din momentul în care sunt externați din maternitate. Dacă am întâmpina vreo problemă în a-i expune pe nou-născuți la exterior, i-am ține în maternitate timp de o lună.

Din ziua a treia de viață, când copilul este externat, putem începe să-l scoatem afară în condiții termice adecvate, inițial pentru perioade scurte de timp. Adaptarea la factorii de mediu exterior nu se referă doar la adaptarea la temperatura și mediul din interiorul casei, ci și la mediul exterior al casei.

Prin urmare, putem scoate sugarul de 3-5 zile afară din casă, îmbrăcat corespunzător, și să creștem treptat intervalul de timp petrecut în aer liber. Nu vom sta cu un copil de 3 zile, 3 ore afară de la început; vom începe cu 15 minute astăzi, 20 de minute mâine și tot așa, extinzând treptat timpul până când atât noi, cât și copilul ne simțim confortabil să stăm afară.

Cum știm că nu este prea frig pentru copil sau că vremea nu e adecvată?

Dr. Roxana Hristianovici: Cel mai simplu mod de a vă asigura că sunt condiții meteorologice corespunzătoare este să verificați telefonul. Dacă aplicația de pe telefon nu emite o atenționare de cod, care este eliberată constant pentru a ne informa despre condiții extreme precum cod de ger, galben, roșu sau portocaliu, atunci putem să scoatem copilul afară. De fiecare dată când există o avertizare de cod, fie că este vorba de temperatură, vânt sau ceață, este indicat să nu expunem copilul la aceste condiții. Asta înseamnă că, aceste condițiile meteorologice nu sunt caracteristice climatului normal în care trăim. Prin urmare, nu are sens să îl adaptăm pe copil la condiții extreme. Dacă nu există avertisment de cod, putem scoate copilul afară, îmbrăcat corespunzător.

Ce înseamnă acest îmbrăcat corespunzător? Câte straturi îi punem, în ce ordine, ce materiale alegem pentru a îmbrăca copilul?

Dr. Roxana Hristianovici: Dacă copilul este născut prematur sau cu o greutate foarte mică la naștere, trebuie să fim atenți la îmbrăcarea lui în condiții reci. Pentru toți copiii, inclusiv cei născuți la termen, se recomandă folosirea de straturi de haine adecvate pentru a-i proteja de vremea rece. Primul strat ar trebui să fie din materiale naturale, cum ar fi lâna, bambusul, mătasea sau bumbacul, pentru a absorbi umiditatea și a evita rămânerea transpirației pe piele.

Depinzând de temperatura de afară, se pot adăuga straturi suplimentare. În cazul unei temperaturi peste 15 grade Celsius, un prim strat și un overall (un body) din lână sau fleece pot fi suficiente. Pentru vreme vântoasă, un material de tip soft shell poate preveni pătrunderea vântului și izola corpul copilului. Pentru temperaturi mai scăzute, se pot adăuga straturi suplimentare, ajustându-le în funcție de nevoi.

La picioare, se pot folosi botoși scurți sau lungi, în funcție de situație. Pentru a proteja zonele expuse la frig, cum ar fi piciorușele, se pot folosi jambiere făcute din șosetele copilului. La fel, pentru mâini, se pot adăuga mănuși sau jambiere din șosete.

Pentru protejarea capului și a urechilor, se recomandă utilizarea unei cagule în locul căciulilor care pot să cadă sau să nu acopere bine. Cagula poate fi asigurată cu un pieptar pentru a preveni să fie trase de copil. Este important să evităm utilizarea fularelor, deoarece pot fi nesigure și să lăsăm copilul să respire aer rece - niciun copil nu răcește pentru că a tras aer rece pe nas sau pe gură.

De ce răcim iarna?

Dr. Roxana Hristianovici: Iarna, riscul de răcire crește din cauza statului îndelungat în interior și a lipsei de expunere la aer liber. Spațiile închise, precum mall-urile, pot favoriza răspândirea infecțiilor din cauza aglomerației și a limitării circulației aerului. De asemenea, deficitul de vitamina D, mai ales în rândul adulților, poate scădea rezistența la infecții.

Expunerea la aerul rece în condiții neprielnice poate slăbi sistemul imunitar, deoarece organismul se concentrează pe reglarea termică, neglijând apărarea împotriva virusurilor. Este esențial să menținem nivelul adecvat de vitamina D și să evităm statul prelungit în spații închise pentru a preveni răcelile și alte infecții sezoniere.

Cum ne dăm seama dacă bebelușului îi este frig sau cald?

Dr. Roxana Hristianovici: Piciorușele reci la sugar nu indică neapărat frigul, ci pot fi rezultatul circulației periferice mai puțin dezvoltate, cunoscută sub numele de marmorare. Iarna, se recomandă utilizarea sistemelor de purtare în locul cărucioarelor. Esențial este să nu supraîmbrăcăm nici copilul, nici mama, pentru a permite transferul eficient de căldură între cei doi și a menține o temperatură confortabilă, ca într-un fel de cocon.

Care este temperatura de interior la care ar trebui să ținem copilul în perioada asta?

Dr. Roxana Hristianovici: Adaptarea copilului la temperatura ambientală obișnuită a familiei este esențială, evitând variații bruște. Recomandarea este să mențineți o temperatură între 23 și 24 de grade maxim, evitând creșterile excesive care pot cauza disconfort și probleme de alimentație. Pentru copiii extrem de slăbuți sau născuți prematur, se poate considera o creștere moderată a temperaturii pentru a asigura confort termic.

Are importanță și umiditatea din casă?

Dr. Roxana Hristianovici: Monitorizarea nivelului de umiditate în încăpere este crucială pentru a asigura un mediu confortabil. Intervalul optim este între 40-60%, cu un ideal de 50-55%. Simptomele unei umidități prea scăzute pot include nas și gât uscat, iar copiii pot resimți nevoia de hidratare crescută. Un hidrometru poate ajuta la măsurarea umidității. În cazul umidității scăzute, se recomandă utilizarea unui umidificator, iar pentru umiditatea excesivă, poate fi necesar un dezumidificator. Este important să ajustăm aceste dispozitive în funcție de necesitățile specifice ale fiecărui mediu, evitând riscurile legate de nivelurile extreme de umiditate.

Cum îmbrăcăm copilul în mașină?

Dr. Roxana Hristianovici: Pentru siguranța copiilor în scaunul auto, evităm supraîmbrăcarea cu haine voluminoase, care pot compromite fixarea corectă a centurilor de siguranță. Este esențial să verificăm fixarea centurilor prin pinch-ul/ciupitura dintre degetul mare și arătător: prinderea între degetul mare și degetul arătător al centurii și să nu reușiți să o prindeți, dar în același timp trebuie să puteți să treceți un deget pintre umărul copilului și centură. Îmbrăcarea copilului în straturi voluminoase împiedică tensionarea adecvată a centurilor.

În scaunul auto, copilul trebuie să stea doar în primul strat de îmbrăcăminte, similar cu ceea ce poartă în casă. Este important să încălzim mașina în prealabil. Pentru copiii mici, trebuie să facem opriri pe drumuri lungi pentru a-i scoate din scaun și a evita supraîncălzirea, deoarece între centuri circulă puțin aer. Este crucial să nu călătorim cu un copil mic pe distanțe lungi fără a face pauze regulate pentru ventilație și răcorire. În cazul în care copilul transpiră, se recomandă schimbarea primului strat de îmbrăcăminte și aerisirea adecvată înainte de a-l repune în scaunul auto.

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️