Are nevoie de tratament cu antibiotic cineva a cărei febră persistă mai mult de 3 zile?

 Dr. Iulia Balint Boia: Febra persistentă timp de peste 3 zile în cazul gripei, VSR, COVID sau bolii mână-gură-picior poate necesita evaluarea medicală. Cu toate acestea, prezentarea la medic nu implică automat administrarea de antibiotice. Acestea sunt recomandate doar când este evident justificată prezența unei infecții bacteriene, iar supravegherea atentă a simptomelor rămâne o practică esențială în abordarea febrei prelungite la copii.

Secrețiile nazale verzi sau galbene sunt semn de suprainfecție? Este necesar antibiotic?

 Dr. Roxana Hristianovici: Nu. Mucusul care devine galben sau verde în evoluție este adesea rezultatul stagnării îndelungate în căile aeriene și a oxidării. Această culoare nu indică neapărat prezența bacteriilor. Secrețiile abundente și purulente necesită consult medical, dar administrarea de antibiotice nu este întotdeauna obligatorie.

Tusea productivă poate necesita tratament cu antibiotic?

 Dr. Iulia Balint Boia: Copiii, mai ales cei foarte mici, pot trece de-a lungul zilei de la tusea seacă la cea productivă, fiind influențați de poziția în care stau sau modul în care dorm. Copiii mici nu sunt eficienți în drenarea secrețiilor și tusea productivă la ei nu indică întotdeauna o afecțiune specifică. Este important să se înțeleagă că antibioticul nu este un substitut pentru siropul de tuse și nu reprezintă întotdeauna soluția potrivită în tratamentul simptomelor respiratorii la copii.

Poate fi copilul prea mic pentru antibiotic?

 Dr. Roxana Hristianovici: Dacă vorbim despre o infecție urinară, este necesar un antibiotic. Acest lucru se aplică indiferent de vârsta copilului. Antibioticele sunt utilizate și în cazul copiilor prematuri cu greutate redusă la naștere, îmbunătățindu-le șansele de supraviețuire. Deci, decizia de a administra un antibiotic nu depinde de vârsta copilului.

Care este durata unui tratament cu antibiotic?

 Dr. Iulia Balint Boia: Durata tratamentului cu antibiotic depinde de gravitatea situației și tipul bacteriei. De exemplu, în amigdalita purulentă cauzată de streptococ, protocolul recomandă 10 zile pentru a preveni complicațiile. În infecțiile urinare, durata poate varia între 10 și 14 zile, în funcție de gravitate. Chiar dacă simptomele dispar după 2-3 zile, eliminarea completă a bacteriei este crucială pentru a preveni reziduurile care ar putea duce la rezistență.

Este posibil să treacă o infecție fără antibiotic?

 Dr. Roxana Hristianovici: Nu. Trebuie să ne asigurăm că acel copil are nevoie de antibiotic, că există o infecție bacteriană dovedită, că știm despre ce bacterie este vorba și să o tratăm corespunzător. Nu este posibil ca o infecție bacteriană la un copil mic să rămână netratată, iar amânarea începerii tratamentului corect prezintă riscuri, cu consecințe devastatoare asupra sănătății copilului.

Este posibil ca răceala să nu treacă fără antibiotic?

 Dr. Iulia Balint Boia: Adesea, copilul răcește, având simptome precum roșu în gât și mucus timp de 3 săptămâni, iar părinții consideră folosirea antibioticului ca soluție pentru a grăbi vindecarea. În realitate, majoritatea infecțiilor la copii sunt virale, caracterizate de o evoluție prelungită și de simptome reziduale care pot persista 3-4 săptămâni. Acestea includ o tuse dimineața, secreții persistente și trecerea dintr-o viroză în alta. Aceste aspecte sunt normale și nu indică nevoia de antibiotic la fiecare viroză.

Se administrează antibiotic copilului pentru a preveni suprainfecțiile?

 Dr. Roxana Hristianovici: Studiile arată că administrarea antibioticului pentru prevenirea suprainfecțiilor nu are beneficii medicale, exceptând cazurile rare în care analizele arată o scădere semnificativă a neutrofilelor, cauzată de o infecție virală. Această recomandare se face doar pe baza analizelor, iar în mod obișnuit, administrarea de antibiotice nu previne suprainfecțiile.

Oprim tratamentul cu antibiotic dacă apare diareea?

 Dr. Iulia Balint Boia: Dacă antibioticul a fost prescris pentru o infecție bacteriană, nu se întrerupe în caz de diaree. Părinții sunt asistați în a înțelege riscul de deshidratare, monitorizând frecvența scaunelor. Diareea poate să nu fie cauzată de antibiotic, iar în cazurile în care apare o afecțiune virală, se adaugă probiotice și se continuă tratamentul până la finalizare.

Putem administra tratamentul cu antibiotic fără a utiliza și un probiotic?

 Dr. Roxana Hristianovici: Ideal este să administrăm probioticul în paralel cu antibioticul, dar în lipsa probioticului, nu este recomandat să amânăm începerea tratamentului cu antibiotic. Se poate începe tratamentul cu antibiotic și adăuga probioticul ulterior, asigurându-ne că există o pauză de aproximativ două ore între administrarea celor două.

Putem administra antibioticul pe stomacul gol sau cu alimente?

 Dr. Iulia Balint Boia: Administrarea antibioticului depinde de tipul acestuia. În cazul unui copil cu durere de gât și fără poftă de mâncare, nu se amână tratamentul pentru a aștepta revenirea apetitului. Tratamentul începe imediat, iar absența micului dejun sau cinei nu justifică amânarea dozei. Absorbția antibioticului variază în funcție de tip și se poate administra cu alimente sau cu pauze, conform recomandărilor din prospect.

Putem decide noi ce antibiotic luăm?

 Dr. Roxana Hristianovici: Administrarea și alegerea antibioticului nu depind de individ, ci de tipul de bacterie prezent în organism. Astfel, într-o situație în care întreaga comunitate este infectată cu aceeași bacterie, se va administra același antibiotic tuturor. Există excepții pentru cei alergici la acel tip de antibiotic, pentru care se va alege o alternativă. Antibioticul se selectează în funcție de bacteria identificată, nu de preferințele individuale.

Sunt necesare culturile bacteriene înainte de a începe un tratament cu antibiotic?

 Dr. Iulia Balint Boia: Culturile bacteriene precum exudatele nazale sau faringiene, uroculturile, sunt utile pentru diagnostic, însă nu așteptăm 3-4 zile pentru rezultate înainte de a începe tratamentul antibiotic. Inițiem tratamentul, iar atunci când avem rezultatele analizelor, decidem dacă menținem tratamentul început sau optăm pentru altul, țintit pe bacteria identificată. Important este să acționăm prompt și să ajustăm ulterior.

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️