Copiii nu fac ce li se spune, fac ce văd: cum ne îmbolnăvește mâncarea procesată - o privire sinceră asupra alimentației moderne

TEMA: Sanatatea familiei | 0 | 8/10/2025

Copiii nu fac ce li se spune, fac ce vad: cum ne imbolnaveste mancarea procesata - o privire asupra alimentatiei moderne

Când devii părinte, înveți repede că nu poți să-i minți pe copii. Poți să le spui să mănânce legume, dar dacă tu ai un suc lângă farfurie, te-au prins. Copiii nu fac ce li se spune, fac ce văd. Și, din păcate, ceea ce văd tot mai des sunt părinți obosiți, cu stomacul plin, dar fără energie, cu analize tot mai proaste, deși frigiderul e tot timpul plin.

Trăim o perioadă în care e mai ușor ca oricând să ne hrănim și totuși, paradoxal, suntem tot mai bolnavi. Nu pentru că nu avem ce mânca, ci pentru că mâncăm tot timpul.

Alimentația procesată: confortul care ne costă sănătatea

Când ai un copil, îți dai seama cât de mult contează ceea ce faci tu zi de zi, în casă, la masă, în rutina voastră. Copilul nu ține cont doar de ce-l sfătuiești, ci de ce vede. Dacă tu iei o gustare procesată, dacă alegi „rapidul” pentru că e comod, el va lua reflexele acestea ca model. Și la un moment dat, acele reflexe pot da peste tine: în analize, în greutate, în energie, în starea de sănătate.

Părinții de azi sunt presați: job, teme, extracurriculare, telefoane, ecrane, oboseală. În mijlocul acestei agitații, mâncarea procesată pare un aliat: rapidă, convenabilă, promovată ca „sănătoasă” în reclame. Dar efectele ei pe termen lung nu apar peste noapte, se construiesc zi cu zi, în celulele noastre, mai ales în cele ale copiilor noștri, care se dezvoltă.

Când realizezi că o decizie pe care o iei azi în bucătărie poate deveni o boală la 25-30 de ani, apare motivația reală de a schimba modul de viață, nu doar pentru tine, ci pentru generatia care merge după tine.

În ultimele decenii, industria alimentară a crescut exponențial, iar „gustarea procesată” a devenit o parte din cultura modernă. Însă „procesat” în cele mai multe cazuri înseamnă aditivi, zahăr ascuns, grăsimi modificate, coloranți, conservanți & zero fibre. Toate elementele acestea pot deregla sistemele noastre biologice care nici nu-și cer voie să fie supuse la atâtea sarcini.

Ceea ce mâncăm azi are efect imediat: se modifică nivelul insulinei, se activează gene care favorizează depozitarea grăsimilor, se inflamează vasele mici, apare stresul oxidativ. Dacă facem asta constant, corpul răspunde prin mecanisme defensive: creșterea hormonilor de stres, rezistență la insulină, acumulare de grăsime viscerală: acea grăsime care nu se vede la exterior, dar îți invadează interiorul.

Dr. Pradip Jamnadas, cardiolog cu o experiență de peste 35 de ani, spune că nu putem trata bolile inimii doar la nivelul arterelor, trebuie să mergem mai departe, să înțelegem metabolismul, insulina și felul în care organismul reacționează când primește mai mult decât poate procesa. Din interviurile sale rezultă că un consum mare de zahăr crește insulina, iar insulina crescută spune corpului „păstrează grăsime, mai ales în jurul organelor”.

⚠️ Mai mult decât atât, chiar în transcriptul unui podcast, Dr. Jamnadas a menționat: „După 12 ore de post (fasting), începem să tragem grăsimea din depozite, iar prima zonă de unde se reduce este grăsimea viscerală.” Asta sugerează că organismul, dacă i se oferă un răgaz, începe să „refacă” ce-am distrus prin excesele alimentare.

Grăsimea de pe burtă: dușmanul tăcut

Când spun "grăsime de pe burtă", oamenii se gândesc la o burtă mare, la haine strâmte. Dar nu asta e problema principală, problema reală este grăsimea viscerală, cea invizibilă la suprafață, care înconjoară organele: ficatul, pancreasul, intestinele, inima. Ea nu e inertă: produce substanțe inflamatorii, influențează secreția hormonilor (insulină, cortizol), împiedică semnalele normale ale organismului. În timp, crește riscul de diabet de tip 2, boli cardiovasculare, disfuncții metabolice, dar chiar și tulburări mentale și declin cognitiv.

⚠️ Există oameni care arată „normal”, nu au kilograme excesive pe cântar, dar au grăsime viscerală crescută, boala lor e ascunsă. Iar pericolul crește la vârste tot mai tinere. Copiii, adolescenții care consumă sucuri, snacksuri procesate, fast food foarte des, încep să acumuleze grăsime viscerală înainte să realizeze ce se întâmplă.

Dr. Jamnadas subliniază că grăsimea viscerală este „cel mai periculos tip de grăsime pentru inimă și vase” (în discuții publice) și că eliminarea ei e mult mai importantă decât reducerea masei corporale totale.

Postul intermitent: o pauză, nu o pedeapsă

Când spui „post”, mulți se gândesc la foamete, la sacrificiu, la lipsă de energie. Dar ideea modernă de post intermitent sau fasting nu e să suferi, e să reechilibrezi. E să dai corpului oportunitatea de a intra în „mod de regenerare” în loc să fie tot timpul ocupat să digere.

Dr. Jamnadas susține că, după 12 ore de pauză alimentară, organismul începe să consume grăsimea viscerală în mod natural. În podcast-uri și interviuri explică că postul nu e doar lipsă de hrană, ci o perioadă în care celulele pot repara, pot reduce inflamația, pot restabili semnale hormonale.

Desigur, nimic nu e universal. Există studii controversate care spun că postul intermitent poate fi riscant în anumite situații: persoanele cu diabet, femeile însărcinate, cei cu tulburări de alimentație sau cu boli cronice ar trebui să stea sub supraveghere medicală. Dar pentru mulți adulți sănătoși, a sări peste micul dejun, a nu mânca târziu, e mai mult o revenire la un ritm natural pe care corpul îl recunoaște.

Un medic trebuie să urmărească pacientul, să ajusteze, să observare reacțiile, să modifice durata postului. Postul nu e dogmă, ci un instrument.

Ce putem face, concret?

E important să înțelegi că nu trebuie să faci schimbări extreme pentru a vedea rezultate. Corpul răspunde la frecvența schimbării, nu la intensitate bruscă.

✅Poți să reduci treptat alimentele procesate: în loc de chipsuri, un măr; în loc de suc, apă infuzată; în loc de bomboane, fructe uscate neîndulcite (cu moderație).

✅Poți să introduci pauze între mese: începe cu 12 ore de la ultima gustare de seară până la micul dejun. Apoi vezi dacă ajungi la 14 ore, 16 ore, 18 ore, fiecare organism e diferit.

✅Asigură-te că dormi suficient: somnul insuficient crește apetitul, reduce voința de a mânca bine și perturbă echilibrul hormonal.

✅Fă mișcare în fiecare zi: nu contează dacă e mers pe jos, alergare ușoară, bicicletă, exerciții acasă. Nu trebuie să fie maraton, trebuie să fie consecvență.

✅Oferă familiei tale modelul: mănânci cu ei alimente simple, neprocesate; la masă e timp de conversație, fără ecrane; arăți că mesele nu sunt doar combustibil, ci momente de reconectare; arăți că îți pasă de tine și astfel îi inspiri pe ei.