Descoperiri uimitoare: cum a afectat izolarea din timpul pandemiei microbiomului nou-născuților

TEMA: Sanatatea bebelusului (0-12 luni) | 0 | 19/3/2024

Descoperiri uimitoare: cum a afectat izolarea din timpul pandemiei microbiomului nou-nascutilor

Descoperirile recente ale cercetătorilor irlandezi arată că bebelușii născuți în perioada restricțiilor de distanțare socială au dezvoltat un microbiom intestinal mai sănătos, oferindu-le o protecție crescută împotriva alergiilor.

Studiul, publicat în jurnalul Allergy, a evidențiat rate mai reduse de afecțiuni alergice și o scădere semnificativă a utilizării antibioticelor în primul an de viață. Această perspectivă aduce o nouă lumină asupra impactului izolării sociale asupra sănătății digestive a noilor generații.

Protecție fascinantă împotriva afecțiunilor comune

Oamenii de știință au identificat diferențe semnificative în dezvoltarea microbiotei intestinale la nou-născuți în perioada restricțiilor de distanțare socială, comparativ cu omologii lor dinaintea pandemiei de coronavirus.

Conform unui studiu, restricțiile impuse pe durata pandemiei de COVID-19 au generat modificări semnificative la sugari, oferindu-le o protecție sporită împotriva alergiilor.

Cercetătorii irlandezi au constatat că bebelușii care au crescut în perioada restricțiilor de distanțare socială, generate de pandemia de coronavirus, au dezvoltat o cantitate mai mare de microbi benefici transmiși de la mamele lor după naștere. Acești microbi ar putea acționa ca o formă de apărare împotriva bolilor.

Specialiștii consideră că acest aspect a condus la rate mai reduse ale afecțiunilor alergice, precum alergiile alimentare, la "bebelușii post-pandemie" în comparație cu cei născuți înaintea perioadei COVID-19.

Concluziile, publicate în jurnalul Allergy, subliniază beneficiile aduse sănătății intestinale a copiilor în urma perioadei de izolare COVID-19, inclusiv reducerea incidenței infecțiilor și a utilizării de antibiotice, precum și prelungirea duratei alăptării.

Microbiomul joacă un rol esențial în sănătatea umană

Cercetătorii au analizat probe de fecale de la 351 de copii născuți în primele trei luni ale pandemiei, comparându-le cu un grup pre-pandemic.

Chestionarele online au fost utilizate pentru a colecta informații despre alimentație, mediul de acasă și sănătate. Probele de scaun au fost colectate la 6, 12 și 24 de luni, iar testele de alergie au fost efectuate la 12 și 24 de luni.

Studiul a evidențiat diferențe semnificative în dezvoltarea microbiomului bebelușilor născuți în perioadele de izolare, în comparație cu bebelușii pre-pandemie.

Rezultatul? Doar aproximativ 5% dintre bebelușii izolați au dezvoltat o alergie alimentară la vârsta de un an, comparativ cu 22,8% în grupul pre-COVID. De asemenea, lipsa expunerii la germeni a redus numărul de infecții, determinând o scădere a necesității de antibiotice, care, în mod normal, afectează bacteriile benefice.

Dintre bebelușii izolați, doar 17% au avut nevoie de un antibiotic până la vârsta de un an. În grupul pre-pandemic, 80% dintre sugari fuseseră tratați cu antibiotice până la vârsta de 12 luni.

O nouă perspectivă asupra impactului izolării sociale la începutul vieții

Profesorul Jonathan Hourihane, medic pediatru consultant la Children's Health Ireland Temple Street și autor principal al cercetării, a declarat: „Acest studiu oferă o nouă perspectivă asupra impactului izolării sociale la începutul vieții asupra microbiomului intestinal. În special, ratele mai scăzute de alergie în rândul nou-născuților în timpul izolării ar putea evidenția impactul stilului de viață și al factorilor de mediu, cum ar fi utilizarea frecventă a antibioticelor, asupra creșterii bolilor alergice. Sperăm să reexaminăm acești copii când vor împlini cinci ani pentru a vedea dacă există efecte pe termen mai lung ale acestor schimbări interesante în microbiomul intestinal timpuriu”.

Liam O'Mahony, profesor de imunologie la University College Cork, a declarat: „În timp ce toți începem viața steril, comunitățile de microbi benefici care locuiesc în intestinul nostru se dezvoltă în primii ani de viață. Am profitat de oportunitatea de a studia dezvoltarea microbiomului la sugarii crescuți la începutul erei COVID-19, când au existat restricții stricte de distanțare socială, deoarece complexitatea expunerilor timpurii a fost redusă, facilitând astfel identificarea mai precisă a expunerilor cheie timpurii. Înainte de acest studiu, a fost dificil să se determine pe deplin contribuția relativă a acestor expuneri multiple de mediu și a factorilor dietetici asupra dezvoltării microbiomului timpuriu. Un rezultat fascinant este că, datorită expunerii umane reduse și protecției împotriva infecțiilor, doar 17% dintre sugari au avut nevoie de un antibiotic până la vârsta de un an, ceea ce s-a corelat cu niveluri mai ridicate de bacterii benefice, cum ar fi bifidobacteriile. Studiul a furnizat un depozit bogat de date, pe care le vom continua să le analizăm și să le investigăm în viitor.”

► Citeste Copilul tau are simptome de coronavirus? Iata ce trebuie sa stii

Febra la copil: cauze si mituri

Febra este o reacție frecvent întâlnită mai ales la copiii mici, pentru că sistemul lor imunitar se află încă în perioada de formare şi prin urmare nu poate lupta pe deplin cu virusurile la care este expus.

De aceea, în perioada de schimbare a anotimpurilor trebuie să îi protejăm pe cei mici de schimbările bruște de temperatură sau de persoanele răcite. Iată câteva dintre cele mai frecvente mituri despre febră și cauzele ei: