Ce presupune dieta paleolitică?

Dieta paleolitică este inspirată de stilul de viață al strămoșilor noștri din perioada paleolitică (2,5 milioane – 10.000 ani în urmă), când oamenii erau vânători-culegători. Ea promovează consumul de:

 carne slabă (în special vânat, pește)
 fructe și legume proaspete
 semințe și nuci

... și elimină complet:

 produsele lactate
 cerealele (inclusiv pâine, paste, orez)
 leguminoasele (fasole, linte, năut)
 alimentele procesate, zahărul rafinat și grăsimile industriale

Argumentul principal: genetica noastră este aproape identică cu cea a oamenilor din acea epocă, deci suntem „proiectați” biologic pentru acel tip de alimentație.

Ce spun studiile recente?

În ultimii ani, cercetătorii au încercat să testeze științific aceste afirmații. Iată ce reiese:

1. Pierdere în greutate și sănătate metabolică

Un studiu publicat în The American Journal of Clinical Nutrition (2020) a comparat dieta paleolitică cu dieta mediteraneană la adulți supraponderali. Rezultatul? Dieta paleo a dus la o pierdere mai rapidă în greutate și îmbunătățirea sensibilității la insulină, însă beneficiile s-au estompat în timp și aderența la dietă a fost redusă.

2. Deficiențe nutriționale

Un review sistematic (2021) a atras atenția că eliminarea produselor lactate și a cerealelor integrale poate duce la aporturi scăzute de calciu, vitamina D, fibre și iod. Acest lucru crește riscul pentru osteoporoză, constipație și dezechilibre tiroidiene, mai ales la femeile în postmenopauză și la copii.

3. Microbiom și sănătatea intestinală

Un studiu realizat în 2023 a analizat impactul dietei paleolitice asupra diversității microbiomului intestinal. Deși s-a observat o reducere a markerilor inflamatori, lipsa fibrelor solubile din cereale a dus la o scădere a anumitor bacterii benefice (ex: Bifidobacterium), esențiale pentru digestie și imunitate.

Mituri și realități

„Suntem identici cu oamenii peșterilor”

Biologii evoluționiști precum Marlene Zuk (Universitatea Minnesota) contrazic această idee. În cartea sa Paleofantasy, ea argumentează că oamenii evoluează constant, iar genele noastre s-au adaptat treptat la noi alimente. Un exemplu este toleranța la lactoză, care a evoluat în ultimii 7.000 de ani în unele populații europene. Alte adaptări includ digestia cerealelor și metabolizarea amidonului.

„O dietă ancestrală e neapărat sănătoasă”

Faptul că ceva este „natural” nu înseamnă automat că este mai bun. De exemplu, oamenii din paleolitic aveau o speranță de viață mult mai mică, iar alimentația lor era dictată de supraviețuire, nu de optimizarea sănătății.

Dieta paleo vs. dieta modernă sănătoasă

Dacă comparăm dieta paleo cu o alimentație modernă tipică, bazată pe junk food, desigur că prima va fi mai sănătoasă. Însă comparația relevantă este cu o dietă echilibrată, bazată pe alimente integrale, cereale nerafinate, lactate slabe și grăsimi sănătoase (cum este dieta mediteraneană sau dieta DASH).

În aceste cazuri, dieta paleolitică nu are beneficii clare superioare și poate fi mai greu de urmat pe termen lung.

Cine poate beneficia de dieta paleo?

 Persoanele care doresc o detoxifiere de alimente procesate
 Cei cu intoleranță la gluten sau lactoză
 Persoane cu sindrom metabolic (cu supraveghere medicală)

Dar chiar și în aceste cazuri, este esențială monitorizarea aportului de micronutrienți.

Soluție sau fantezie nutrițională?

Dieta paleolitică are meritele ei: încurajează consumul de alimente proaspete, elimină zaharurile rafinate și produsele ultraprocesate. În plus, poate oferi beneficii pe termen scurt pentru controlul greutății și echilibrarea glicemiei. Însă dovezile pe termen lung sunt limitate, iar restricțiile severe pot duce la carențe nutritive importante. În plus, ideea că toți oamenii ar trebui să mănânce ca strămoșii lor ignoră diversitatea genetică și culturală a populațiilor actuale.

Recomandarea modernă este o dietă echilibrată, variată și sustenabilă, adaptată nevoilor individuale, și nu o reîntoarcere rigidă la meniul omului de Neanderthal.

Referințe:
American Journal of Clinical Nutrition (2020, 2023)
Journal of Nutrition & Metabolism (2021)
European Journal of Clinical Nutrition (2022)
WHO & EFSA nutrition guidelines (2020–2024)

Despre diete mai cititi si urmatoarele:

 

 Forumuri si grupuri de suport pentru cele care vor sa slabeasca: 

 Femina Intim ...
Intre noi femeile. Cosmetice, diete, tampoane, dileme intime.

autor: redactor Desprecopii  - toate drepturile rezervate (c) desprecopii.com 2025 

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️