Alergii și alergeni - simptome și tratament. De ce este important să le depistăm? Sfatul medicului

Alergii si alergeni - simptome si tratament. De ce este important sa le depistam? Sfatul medicului

Alergii și alergeni - simptome și tratament. De ce este important să le depistăm? Sfatul medicului

Primăvara și-a intrat deja în rol, însă nu trebuie să uităm că acesta este și anotimpul activării unui număr important de alergii. Astfel, din ce în ce mai mulți începem sa avem simptome precum senzația de mâncărime a ochilor și a nasului, ochi înlăcrimați sau strănut intens. Primul lucru la care ne gândim în acest caz sunt alergiile. Testarea pentru obținerea unui diagnostic de certitudine este un pas important, pe baza căruia putem iniția apoi un tratament corect al alergiilor.

Dar ce este alergia? De ce este atât de important să depistăm și să tratăm alergiile, atât la copii, cât și la adulți? Aflăm răspunsuri și primim sfaturi utile de la doamna Doctor Antoanela Curici – Asistent Universitar, Medic primar medicină de laborator, Director medical Synevo Romania

veti citi
Ce este o alergie?
Cum poți distinge o alergie de o intoleranță?
De ce este important să depistezi și să tratezi o alergie?
Testarea este un prim pas pentru tratamentul corect al alergiilor
Ce fel de teste exista si cum se efectueaza ele?
Avantajele testelor serologice față de testarea cutanată

Ce este o alergie?

Alergiile sunt cea mai frecventă afecțiune cronică din Europa.

Aceste afecțiuni sunt cauzate de un răspuns nepotrivit (exagerat sau „diferit’’) al sistemului nostru imunitar față de prezența uneia sau mai multor substanțe, în general inofensive, pentru marea majoritate a oamenilor. Organismul produce un tip special de anticorpi, numiți lmunoglobuline E. Aceștia se exprimă pe suprafața unor celule care, la un contact ulterior cu alergenul, eliberează substanțe precum histamina și heparina, „principalii vinovați’’ pentru apariția manifestărilor clinice ale alergiilor. Substanțele care provoacă reacții alergice poartă denumirea de alergeni.

Un aspect important de menționat este că manifestările clinice nu apar la primul contact cu substanța potențial alergenă. Este nevoie de un al doilea contact, pentru ca organismul să răspundă diferit, disproporționat și să producă o cantitate crescută de IgE care va determina în final declanșarea simptomelor specifice alergiilor.

În România, 1 din 3 persoane suferă de alergii respiratorii

Schimbările climatice afectează durata și intensitatea sezoanelor de polen și pot contribui, alături de poluare, la creșterea incidenței alergiilor respiratorii și a astmului.

Dacă prezinți simptome de tipul: nas înfundat, rinoree, strănut sau tuse, lăcrimare sau ochi roșii, apelează la un consult de specialitate. Sub îndrumarea medicului alergolog poți efectua investigații specifice pentru identificarea corectă și relevantă a sensibilizării alergice.

Alergenii pot pătrunde în organism pe mai multe căi: respiratorie, digestivă și cutanată.

► Alergeni comuni prezenți în aer

Cei mai frecvenți alergeni sunt transportați pe calea aerului și inhalați în organism unde vin în contact cu mucoasa nazală și cu plămânii. Alergenii respiratori sunt:

Acarienii de praf - sunt insecte microscopice care trăiesc în jurul nostru și se hrănesc cu milioanele de celule devitalizate, care se descuamează zilnic de la nivelul pielii. Acarienii sunt principala componentă alergică din praful de casă. Sunt prezenți pe tot parcursul anului și se întâlnesc în așternuturi, tapițerii și covoare.

Polenul de ierburi - este o cauză majoră a alergiilor la noi în țară, în materie de sensibilizare polinică (alergia la polenul ierburilor este adesea numită „febra fânului”). Sensibilizările cele mai numeroase și mai severe apar la polenul produs de planta Ambrosia. În România ambrozia este răspândită în aproape toate zonele (cu excepția dealurilor înalte și a zonei montane), înflorește vara târziu, spre toamnă, iar epidemiile de astm bronșic (sever) apar spre sfârșitul toamnei. Alergiile la polen sunt sezoniere, iar tipul de polen la care cineva este alergic determină momentul calendaristic al apariției simptomelor alergice.

Mucegaiul - este o ciupercă, care se dezvoltă atât în mediul interior, cât și la exterior, în zone calde și umede. Fungii atmosferici sunt răspândiți pe tot globul, dar incidența speciilor este diferită în funcție de continent sau regiune și, mai ales, de anotimpul în care s-a făcut cercetarea, știut fiind faptul că aceștia se reduc în lunile de iarnă până aproape de zero. Temperatura medie, curenții de aer, precipitațiile și, mai ales, substratul util hranei lor influențează decisiv prezența și înmulțirea lor.

Mătreața și saliva animalelor de casă -
cauzează alergii specifice. În momentul în care animalele de companie își igienizează blana sau penajul cu saliva proprie, aceasta ajunge, implicit, la exterior. Pe măsură ce saliva se deshidratează, particulele de proteine se desprind și sunt purtate pe cale aeriană, contribuind la formarea prafului de casă. De asemenea, urina animalelor de companie poate provoca alergii în mod similar, în cazul în care ajunge pe blana sau pielea animalelor sau dacă nu există o igienizare corespunzătoare a locului în care animalul urinează.

Gândacii sunt, de asemenea, un alergen major. Expunerea la aceștia în clădiri infestate poate fi o cauză majoră a unei rate ridicate de astm în rândul copiilor din zonele urbane. 

► Alergeni alimentari comuni

Cel mai mare risc pentru dezvoltarea unor alergii alimentare este asociat unui număr de opt categorii de alimente: laptele de vacă, ouăle, peștele, crustaceele, arahidele și nucile, soia și grâul.

Laptele de vacă (proteinele din laptele de vacă) - Copiii sub vârsta de 3 ani sunt alergici în proporție de 2-3% la proteinele din laptele de vacă sau la formulele de hrană pe bază de lapte de vacă. De altfel, cele mai multe formule de hrană sunt pe bază de lapte de vacă. Proteinele din lapte sunt un ingredient ascuns din multe alimentele preparate. Mulți copii reușesc să depășească, în timp, alergia la laptele de vacă.

Ouă - Alergia la ouă poate deveni o adevărată sursă de stres pentru părinți, asta pentru că ouăle sunt folosite în multe dintre alimentele consumate de copiii și, în multe cazuri, prezența acestor ingrediente nu este menționată. Copiii tind să depășească alergiile la ouă, pe măsură ce cresc.

Pești și crustacee - Pot produce alergii alimentare dintre cele mai frecvente la adulți. Aceste alergii pot dura toată viața. Peștele și crustaceele provin din familii diferite, prin urmare existența unei alergii alimentare la o anumită familie, nu presupune prezența alergiei și la cealaltă familie. Fructele de mare sunt, de asemenea, considerate alimente cu potențial alergenic ridicat, capabile să determine reacții anafilactice severe.

Arahide și nuci - Arahidele sau alunele de pământ sunt plante din familia Fabaceae sau a leguminoaselor și se dezvoltă la nivelul solului. Ele diferă de familia din care fac parte nucile (arbore din familia Juglandaceae) sau alunele de pădure (arbust din familia Betulaceae). Acestea sunt printre alimentele cele mai alergizante. Arahidele intră în compoziția unor prăjituri, ciocolate, înghețate și băuturi, fiind consumate, însă, cel mai frecvent, sub forma integrală. Cei doi alergeni majori sunt rezistenți la acțiunea enzimelor digestive și declanșează reacții alergice digestive și extra-digestive (astm, rinită, urticarie sau eczeme), precum și șoc anafilactic. Instalarea manifestărilor clinice se produce rapid (în câteva minute), iar alergenii pot acționa și pe cale inhalatorie (miezul arahidelor). Prezintă reacții alergice încrucișate cu polenul unor graminee (floarea-soarelui).

Soia - Alergia la soia este mai frecventă la sugari decât la copiii mai mari. Mulți dintre cei care sunt alergici la laptele de vacă sunt, de asemenea, alergici la proteinele din formulele de soia. Proteinele din soia sunt adesea un ingredient ascuns în alimentele preparate.

Grâu - Proteinele din grâu se găsesc în multe alimente, în unele sunt mai prezente decât în altele. Deși alergia la grâu este adesea confundată cu boala celiacă, există o diferență. Boala celiacă este o afecțiune inflamatorie digestivă cronică, cauzată de ingestia de gluten, care împiedică absorbția nutrienților, vitaminelor și mineralelor de către intestine, sensibilitate care se menține pe tot parcursul vieții (glutenul este întâlnit în grâu, secară și orz). Alergia la proteinele din cereale (printre care se numără și glutenul) este mediată prin anticorpi IgE și se caracterizează clinic prin manifestări de tip imediat (cutanate, digestive sau respiratorii).

Cum poți distinge o alergie de o intoleranță alimentară?

De cele mai multe ori simptomele se confundă, dar mecanismele celor două afecțiuni sunt complet diferite. În cazul intoleranței, vorbim despre imposibilitatea organismului de a digera anumite componente din alimente. Intoleranța la alimente este una dintre marile enigme ale medicinei. Există studii care confirmă faptul că aceste intoleranțe sunt asociate cu un nivel crescut al imunoglobulinelor de tip G, dar sunt și grupuri de cercetători care susțin că, de fapt, acestea nu ar exista. Ei recomandă medicilor să fie precauți când interpretează rezultatele obținute cu un anumit test, deoarece este posibil să existe pacienți cu mai multe intoleranțe alimentare. Excluderea lor din alimentație poate duce la un deficit de substanțe nutritive, prin restricție alimentară. Există încă diferențe de păreri în acest domeniu, dar, în prezent, cercetătorii afirmă că testele care urmăresc dozarea de IgG, specifice la alimente, ar trebui efectuate doar în scopul cercetării. Astfel, s-ar putea genera concluzii mai elocvente, ele necesitând o perioadă mai îndelungată de desfășurare și un număr de pacienți incluși, cât mai reprezentativ.

►Întrebări și răspunsuri despre alergii și despre cum pot fi acestea depistate - vei afla mai multe și din emisiunea de mai jos

De ce este important să depistezi și să tratezi o alergie?

Anumite tipuri de reacții alergice se pot agrava pe parcursul vieții. De aceea, este important să fii diagnosticat din timp, monitorizat periodic și să alegi să discuți cu un medic de încredere, care îți va explica / expune, care este relevanța măsurilor care trebuie luate, în anumite condiții.

În cazul alergiilor respiratorii se impun măsuri igienico-sanitare care trebuie respectate (aerisirea camerei cât mai frecvent, folosirea unor produse specifice pentru curățenie, folosirea unui anumit tip de perne, etc). Dar atenție! Periodic, aceste alergii se acutizează, caz în care vei avea nevoie din nou de sfaturile și îndrumarea unui medic alergolog, care va ști exact ce anume trebuie să faci în acele momente.

Diagnosticarea este foarte importantă în cazul existenței unei boli cronice, cu care vei conviețui toată viața și care trebuie ținută sub control, pentru a nu crea probleme în anumite perioade ale anului, dacă ne referim la alergiile sezoniere.

Alergiile alimentare sunt o problemă majoră de sănătate, fiind reacții de hipersensibilitate imună, care au la bază un mecanism imunologic dovedit. Reacțiile imunologice declanșate de anumite alimente sunt împărțite în trei categorii: mediate prin anticorpi IgE, non-IgE mediate (reacții imune mediate celular prin limfocite T) și mixte (atât mecanisme mediate IgE, cât și non-IgE). Tulburările metabolice asociate cu deficiențe enzimatice (așa cum este intoleranța la lactoză), precum și reacțiile toxice la anumite alimente, nu sunt alergii alimentare.

Alergiile alimentare mediate prin intermediul anticorpilor IgE afectează circa 5-8% dintre copii, având un debut tipic în primii doi ani de viață. Incidența acestora este în creștere, atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare. Alergia la proteinele laptelui de vacă și la proteinele din ouă reprezintă cele mai frecvente alergii alimentare în cazul copiilor mici. Manifestările clinice debutează în mai puțin de două ore de la ingestia alimentului (alergie de tip imediat), dispar în decurs de 12 ore și pot afecta anumite organe: tractul gastrointestinal (cu vărsături, diaree, dureri abdominale), teritoriul cutanat (cu urticarie, eczemă, flush), tractul respirator (cu obstrucție bronșică). În unele cazuri pot apărea reacții sistemice severe, cu potențial letal (stare numită anafilație).

Alături de anamneză și examenul fizic, determinarea în laborator a IgE alergen - specific, prin metode standardizate (ImmunoCap), este utilă pentru evaluarea contribuției componentei alergice la declanșarea manifestărilor clinice ale pacienților și luarea deciziei de a evita anumiți alergeni.

Testarea este un prim pas pentru tratamentul corect al alergiilor

Din fericire, există teste specifice, recomandate de medici, care pot stabili un diagnostic corect, acestea putând fi efectuate în rețeaua națională de laboratoarele Synevo.


 

Testarea este un prim pas pentru tratamentul corect al alergiilor.
Află cauza disconfortului tău și descoperă alergenii pe care îi poți testa din profilele incluse.

Profită de prețul special doar în perioada 15.03.2021 – 31.05.2021.

Ce fel de teste există și cum se efectuează acestea?

Există mai multe tipuri de teste pentru alergii. Primul nivel de diagnostic în cazul alergiilor este reprezentat de efectuarea unor teste cutanate, prin înțepare („prick” test). Acestea se fac în cabinetul medicului alergolog și sunt corelate bine, în general, cu manifestările clinice ale pacientului. Nu întotdeauna aceste teste pot fi efectuate, deoarece inițierea lor depinde foarte mult de anumite aspecte: momentul în care persoana a ajuns la medic, dacă este sau nu sub tratament, dacă este în plina criză alergică sau prezintă contraindicații. În astfel de cazuri se recurge la cel de-al doilea nivel de testare, respectiv testele serologice.

Aceste teste se fac în laboratoare specializate, cu aparatură performantă, și sunt de mai multe categorii. Ce este foarte important să știm? NU există un test „perfect’’ - testele sunt complementare și se fac în etape, în funcție de momentul investigării pacientului.

În acest sens, există teste de screening, care îți spun dacă ai sau nu un „teren’’ alergic și diferențiază bolile atopice de afecțiunile non-atopice. Acestea sunt primele care trebuie făcute. În cazul unui rezultat pozitiv, în urma testelor de screening, medicul va continua investigarea alergologică pentru a detecta alergenul/alergenii răspunzător/i de simptome, solicitând determinarea de anticorpi IgE specifici pentru alergiile respiratorii sau alimentare. În acest scop există pachete de analize specializate, care vizează alergenii cel mai frecvent întâlniți în rândul populației, cei care determină alergii respiratorii sau alimentare.

Testele specializate, testele de alergologie moleculară sunt considerate teste de nivel 3, având o sensibilitate și o specificitate mai mare, comparativ cu testele tradiționale. Acestea oferă informații suplimentare cu privire la riscul de apariție a unor reacții alergice severe sau la posibilele reacții încrucișate (cross-reactivitate), în cazul alergenilor respiratori sau alimentari.

Efectuarea testelor serologice prezintă avantaje față de testarea cutanată, în special în următoarele situații:

dacă există o afecțiune a pielii, care împiedică realizarea de teste cutanate;
dacă exista riscul de declanșare a unei reacții alergice, chiar și la contactul cu o cantitate foarte  redusă de alergen;
dacă urmezi un tratament cu medicamente, care pot influența rezultatul testelor cutanate;
dacă demonstrezi anxietate față de tehnica de efectuare a testelor cutanate.

Autor: Desprecopii.com
Material realizat cu sfaturile dnei Doctor Antoanela Curici – Asistent Universitar, Medic primar medicină de laborator, Director medical
Synevo Romania

Daca ti-a placut articolul, apreciaza-l cu un share!

Tema:Alergii

Comentarii vizitatori

Citeste toate comentariile

Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publica (ramai anonim) dar completarea corecta este necesara, mai ales in cazul in care astepti raspuns. | Toate campurile trebuie completate!

Ai o intrebare? APASA AICI pentru rubrica de intrebari SAU intreaba pe FORUMUL DESPRECOPII