Ratele de vaccinare a copiilor sunt în scădere în Europa, ceea ce favorizează reapariția rujeolei și a tusei convulsive

TEMA: Vaccinarea copilului | 0 | 15/7/2025

Ratele de vaccinare a copiilor sunt in scadere in Europa, ceea ce favorizeaza reaparitia rujeolei si a tusei convulsive

Copilăria ar trebui să fie despre joacă, învățare și vise pentru viitor, nu despre febră, tuse chinuitoare sau nopți petrecute în spitale. Și totuși, în tot mai multe locuri din Europa și Asia Centrală, realitatea devine alta: boli pe care credeam că le-am lăsat în urmă, precum rujeola sau tusea convulsivă, reapar și pun în pericol viețile copiilor. De ce? Pentru că tot mai mulți părinți ezită sau nu reușesc să-și vaccineze copiii. Lipsa de acțiune în privința vaccinării, alimentată de dezinformare, inegalități și acces limitat la servicii medicale, ne aduce în fața unui adevăr dureros: atunci când acoperirea vaccinală scade, bolile revin. Iar cei care suferă cel mai mult sunt, din păcate, copiii.

Lipsa de acțiune în privința vaccinării în Europa și Asia Centrală pune în pericol sănătatea copiilor, relevă noi date ale UNICEF și OMS

Ratele vaccinării copiilor împotriva rujeolei, tusei convulsive și altor boli în regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) care cuprinde 53 de țări din Europa și Asia Centrală - a rămas sub nivelurile dinaintea pandemiei în 2024, ceea ce a contribuit la creșterea numărului de copii vulnerabili la boli și la riscul de apariție a focarelor, potrivit celor mai recente estimări ale OMS/UNICEF publicate la data de 15 iulie 2025.

La nivel mondial, 89% dintre copii au primit cel puțin o doză de vaccin împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive, iar 85% au primit toate cele trei doze. Aceasta înseamnă că, în 2024, cu 171.000 de copii mai mult au primit cel puțin un vaccin și cu un milion de copii mai mult au fost vaccinați complet față de 2023 - un progres modest în contextul provocărilor globale tot mai mari.

Scăderi alarmante

În medie, acoperirea vaccinală a copiilor în Europa și Asia Centrală a rămas la același nivel sau a scăzut cu 1% în 2024 față de 2023, ceea ce indică o recuperare lentă a nivelurilor dinaintea pandemiei. Între 2019 și 2024, acoperirea a scăzut de la:

• 92% până la 91% pentru a doua doză de vaccin împotriva rujeolei/oreionului/rubeolei (ROR);
• 95% până la 93% pentru a treia doză de vaccin împotriva difteriei/tetanosului/tusei convulsive (DTP);
• 95% până la 93% pentru a treia doză de vaccin împotriva poliomielitei; și
• 92% până la 91% pentru a treia doză de vaccin împotriva hepatitei B.

În 2024, acoperirea vaccinală a variat foarte mult între țările din regiune, cu rate de acoperire în scădere pentru prima doză de vaccin ROR și a treia doză de vaccin DTP în general, unele țări raportând o rată de acoperire de doar 23% pentru ROR1 și 51% pentru DTP3. Pentru a atinge imunitatea de grup și a preveni epidemiile care pot fi prevenite prin vaccinare, este necesară o acoperire de 95% în fiecare an în fiecare comunitate. În 2024, mai mult de jumătate din țările din regiune nu au atins obiectivul de imunitate de grup pentru ROR și/sau DTP, iar aproape o treime au raportat o acoperire sub 90%.

„Numai anul trecut, aproape 300.000 de persoane au contractat tuse convulsivă în regiunea noastră, ceea ce reprezintă o creștere de peste trei ori față de anul precedent. În același timp, peste 125.000 de persoane au contractat rujeola în 2024, de două ori mai multe decât în 2023. Acestea nu sunt doar cifre - sunt sute de mii de familii care suferă pentru că copiii lor sunt bolnavi, iar acest lucru ar fi putut fi prevenit”, a declarat dr. Hans Henri P. Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa.

„Vaccinurile salvează vieți, iar când acoperirea scade, bolile se răspândesc. De aceea, țările trebuie să investească în sisteme de sănătate locale solide, să se asigure că vaccinurile sunt disponibile și accesibile în fiecare comunitate și să combată dezinformarea. Personalul medical are nevoie de sprijin pentru a ajunge la fiecare familie, în special în zonele greu accesibile. Comunitățile trebuie să dispună de informații de încredere, astfel încât părinții să poată vaccina copiii cu încredere”, a continuat dr. Kluge.

„În multe privințe, vaccinarea a fost victima propriului succes în Europa și Asia Centrală”, a declarat Regina De Dominicis, director regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală. „Generația de astăzi nu a fost martora impactului devastator al bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare, ceea ce a dus la o atitudine de complacere și a facilitat răspândirea dezinformării. Creșterea numărului de cazuri de rujeolă de anul trecut - cea mai mare înregistrată în aproape trei decenii - ne reamintește că, dacă guvernele nu investesc în sisteme de sănătate comunitare solide și nu remediază inegalitățile în ceea ce privește accesul la îngrijire medicală și informație, tot mai mulți copii se vor confrunta cu boli care pot fi prevenite, cu complicații pe tot parcursul vieții sau își pot chiar pierde viețile.”

Avansuri promițătoare

În ciuda acestei stagnări, datele arată că utilizarea vaccinurilor mai noi, inclusiv împotriva papilomavirusului uman (HPV), a înregistrat o îmbunătățire continuă. Creșterea este rezultatul introducerii acestor vaccinuri în mai multe țări și al maturizării sistemelor de imunizare pentru administrarea lor. S-au înregistrat creșteri constante ale acoperirii în perioada 2019-2024, de la:

• 37% până la 40% pentru fete și 8% până la 26% pentru băieți cu prima doză de vaccin anti-HPV;
• 24% până la 42% cu ultima doză de vaccin împotriva rotavirusului;
• 81% până la 93% cu a treia doză de vaccin împotriva Haemophilus influenzae tip b; și
• 81% până la 86% cu ultima doză de vaccin pneumococic conjugat.

Creșterea acoperirii cu aceste vaccinuri are un impact clar asupra reducerii ratelor de infecții cu HPV și a cancerului de col uterin asociat, a spitalizărilor copiilor din cauza diareei provocate de rotavirus și a celor care suferă de pneumonie și boli bacteriene invazive.

În cazul României, conform OMS și UNICEF, estimările pentru vaccinul DTP1 erau de 79% în 2024, 38.000 de copii nefiind vaccinați cu nici măcar o doză. Prima doză de vaccin împotriva rujeolei a avut o acoperire estimată de 78% anul trecut, corespunzând unui număr de 40.000 de copii nevaccinați. Acoperirea celei de-a doua doze de vaccin contra rujeolei a fost de 62%, 77.000 de copii nefiind vaccinați. Vaccinul anti-HPV a avut, în 2024, o acoperire de 17% pentru fetele cu vârsta de până la 15 ani.

Calendarul național de vaccinare din România include următoarele vaccinuri, care sunt gratuite pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 și 18 ani atunci când sunt administrate de medicul de familie:

Vaccin hepatitic B (Hep B) - primele 24 de ore
Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG) - 2-7 zile
Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus Bhepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – 2 luni
Vaccin pneumococic conjugat – 2 luni
Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus Bhepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – 4 luni
Vaccin pneumococic conjugat – 4 luni
Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus Bhepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – 11 luni
Vaccin pneumococic conjugat -11 luni
Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) – 12 luni
Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) – 5 ani
Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI) – 5-6 ani
Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular pentru adulți (dTpa) – 14 ani
Vaccin HPV

Eforturi reînnoite

„Pe măsură ce planificăm următoarea etapă a activității noastre în Europa și Asia Centrală, un lucru este clar: vaccinurile trebuie să rămână o prioritate. Nu am terminat încă munca. Avem nevoie de acțiuni urgente și coordonate pentru a elimina lacunele în materie de acoperire vaccinală și pentru a împiedica reapariția bolilor care pot fi prevenite. Fiecare țară are un rol de jucat, chiar și cele cu o acoperire vaccinală ridicată”, a concluzionat dr. Kluge.

UNICEF și OMS colaborează cu autoritățile din domeniul sănătății din întreaga regiune pentru a identifica, înțelege și remedia inegalitățile în ceea ce privește acoperirea vaccinală la nivel local. Proiectele în curs, sprijinite parțial de Uniunea Europeană, includ triangularea surselor de date pentru a identifica persoanele care nu beneficiază de vaccinările de rutină și cercetarea aspectelor comportamentale pentru a identifica obstacolele care stau în calea unei rate ridicate de vaccinare, acestea incluzând lipsa screeningului activ, a mesajelor de reamintire sau a informațiilor necesare pentru a combate percepțiile greșite comune, precum și alți factori.

Țările care în prezent nu au cazuri sau focare de rujeolă trebuie să fie proactive în planificarea și pregătirea pentru a preveni răspândirea virusului în interiorul și în afara țării. Țările care se confruntă în prezent cu focare trebuie să își continue eforturile de vaccinare a tuturor persoanelor susceptibile, să intensifice identificarea cazurilor și urmărirea persoanelor de contact și să utilizeze datele epidemiologice pentru a identifica lacunele în acoperirea vaccinală, astfel încât programele să poată asigura protecția comunităților afectate și prevenirea viitoarelor focare.

Despre UNICEF
UNICEF este prezent în România și în alte 190 de țări și teritorii pentru a promova supraviețuirea și dezvoltarea copiilor din perioada copilăriei mici până la adolescență. În România, UNICEF lucrează împreună cu actori cheie precum Guvernul, Parlamentul, autorități locale, societatea civilă, sectorul privat, parteneri naționali și internaționali și mass media pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educație timpurie de calitate și la școală, pentru protejarea adolescenților și monitorizarea drepturilor copilului, pentru protecție socială și pentru mobilizarea de resurse în beneficiul copiilor. Pentru mai multe informații despre UNICEF și activitatea sa, vizitați unicef.org/romania/ro.